Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Muzica


Qdidactic » sanatate & sport » muzica
Istoria clarinetului -



Istoria clarinetului -


Motto :"Muzica este arta de a gandi cu sunete"







In legatura cu aparitia fenomenului sonor ca si a primelor manifestari de acest tip exista mai multe teorii emise de oamenii de stiinta care au studiat fenomenul .

Numeroase teorii plaseaza pentru complexitatea fenomenologica a originii muzicii, unele punand accentul pe simtul estetic al omului este teoria lui Jules Cambarieu altele considerand-o de natura fiziologica teoria lui Herbert Spencer altele cautandu-i originile in practicile vietii primitive iar altele consideand ca muzica a aparut din necesitatea de comunicare in activitatiile de grup teoria lui Karl Stumph


In legatura cu originea muzicii trebuie sa tinem seama ca atat scandarea cat si onomatopeea,jocul, magia ,sau simtul estetic a avut o oarecare influenta asupra aparitiei muzicii ,n-au fost despartite ci s-au aflat intr-o permanenta relatie cu procesul muncii si in special cu procesul relatiilor sociale si dezvoltarea acestora in timp.

Principalele clase de instrumente in comuna primitiva sunt:



1. Pseudoinstrumente care sunt materiale preluate in stare bruta din natura fara a mai fi prelucrate (scoici, frunse, rocii ,crengi, trunchiuri , solzi de peste , coarne de animale).

2. Idiofone la care materialul constitutiv al instrumentului intretine miscarea vibratorie (rocile ,betele , de lovit , tamburul din lemn sau argila)

3.Membrafone sunetul e produs prin vibratia unei membrane care la inceput a fost o piele de animal intinsa pe un cadru de copac. 4.Cardofone sunetul e produs prin vibratia unei coarde aceasta fiind de regula un mat de animal intrebuintat cu functie de utilitate la arcul de vanatoare din care se va dezvolta arcul instrumental sau monocordul care reprezinta stramosul instrumentelor cu coarde.

5.Aerofone la care sunetul e produs prin vibratia unei coloane de aer introdu-se de catre executant in instrument (tulpinile de bambus , sau trestie pe care omul primitiv a reusit sa le gaureasca cu ajutorul unei roci) descoperind astfel fluierul ,devenind stramosul instrumentelor de suflat.

In acest fel oamenii ai acelor timpuri , cu ajutorul fluierului puteau sa imite diferte sunete ,voci .

Mai tarziu in antichitate acestui instrument i sa atasat o ancie devenind un instrument asemanator cu clarinetul din ziua de astazi,purtand denumirea de "argul" . Un alt stramos al clarinetului este "Duduk" instrument de lemn inrudit cu oboiul si clarinetul, dar fǎrǎ clape. Datorita anciei duble el poate avea un timbru cald precum clarinetul. Spre deosebire de acesta el cuprinde o singurǎ gamǎ, de obicei una joasǎ.


Clarinetul este un instrument muzical de suflat din lemn cu ancie simpla si corp cilindric .Exista o familie numeroasa a clarinetelor insa termenul se refera de regula la membrul de sopran acordat in sib.

Clarinetul a fost iventat in jurul anului 1690 in Germania datorita constructorului J.C.Denner din Nurnberg ,care perfectioneaza in acest fel un instrument specific francez cunoscut sub numele de chalumeau .Acesta avea o constructie asemanatoare cu blockflote ,diferenta semnificativa fiind includerea unei ancii simple in mustiuc , de data aceasta in dreptul buzei de sus (invers decat la clarinet) .Chalumeau avea un timbru asemanator cu cel al clarinetului , dar un ambitus restrans (sub doua octave ) .Italienii considerau acest instrument un derivat dintr-un alt instrument al lor ,denumit ciaramella.

Instrumentul iventat de Danner este totusi primitiv , greoi si cu putine posibilitati .Numerosi constroctori urmeaza sa-l perfectioneze treptat ,pentru a ajunge la sistemul lui Muller ,cariua atasandu-se sistemul Boehm (conoscut la flaut) , sa se obtina clarinetul modern si agil de astazi.

Perfectionarea clarinetului a dus la disparitia chalumeau-ului.

Instrumentului i s-a adaugat in secolul al XVIII-lea un sistem rudimentar de clape ,al carui neajuns era inchiderea incompleta a gaurilor ,ceea ce afecta puritatea sunetului.la inceputul secolului al XIX-lea ,rusul Iwan Muller a conceput un sistem de clape cu inchidere completa ,ceea ce a permis in scurt timp extinderea spectaculoasa a intinderii noilor instrumente .Sistemul folosit astazi este meritul lui Hyacinth Klose si a fost definitivat in 1839;Klose insusi s-a inspirat din sistemul Boehm de dispunere a clapelor la flaut , iventat numai cu cativa ani in urma .

Instrumental are un ambitus larg , de peste trei octave si este present cel mai adesea ca instrument transpozitoriu (acordat in alta tonalitate decat do ).Ancia instrumentului este pusa in vibratie de buza inferioara a interpretului ;digitatiile sunt facilitate de un sistem complex de clape .Instrumentul nu dezvolta armonice pare,astfel incat la suflul mai puternic nu va raspunde la octava (ca toti ceilalti suflatori de lemn ),ci la dodecima perfecta (adica la o octava plus o cvinta perfecta - armonicul al treilea in locul celui de al doilea ).

Clarinetul este format dintr-un tub de vreo 67 cm, de obicei de abanos , in cea mai mare parte cilindric , iar la extremitati ,conic la care distingem :capul(obisnuit de ebonite) , butoiasul , corpul superior (al mainii stangi), corpul inferior (al mainii drepte)si o deschidere ca o palnie ,denumita pavilion .

Capul clarinetului , inzestrat cu ancie simpla care se aseaza in camera sa , unde se fixeaza printr-o legatura metalica cu sruburi , produce sunetul provocat de suflul instrumentistului .In producerea sunetelor - mai ales a celor inalte - intervine si presiunea buzelor executantului care scurteaza astfel lungimea anciei si favorizeaza producerea vibratiilor necesare.

Familia clarinetului cuprinde variantele (de la acut la grav, cu variantele de acordaj trecute in paranteza )

Clarinet piccolo(lab)

Clarinet sopran (mib , re, do ,sib, la si sol)

Clarinet de baset(fa)

Clarinet alto(mib)

Clarinet bas(sib)

Clarinet contralto(mib)

Clarinet contrabass(sib)

Acestora se adauga alte instrumente chiar mai grave , construite experimental.

Clarinetul in sib este cel mai folosit devenind prin sonorizarea sa stralucitoare , favoritul solistilor .Cel in la isi gaseste utilizarea in anumite tonalitati pentru sunetele cele mai grave si pentru o anumita sonorizare mai catifelata .

Muzica culta pentru clarinet a fost scrisa incepand cu barocul tarziu -primul compositor care a folosit clarinetul este Jean Philiphe Rameau De la clasicismul vienez si pana astazi s-a scris pentru clarinet solist , dar a fost introdus si in ansamblurile de camera sau in orchestra simfonica .

In orchestra simfonica in mod obisnuit se folosesc doua clarinete , care - ca si flautele - sunt utilizate , fie pentru intarirea coardelor , fie pentru a sustine notele din acord ,ce le revin la inaltimea respectiva .

Cu functie melodica , i se incredinteaza uneori pasaje solo . in care pun in valoare resursele expresive ale acestui instrument .De asemenea glasul sau este utilizat frecvent in ansamblurile muzicii de camera .

In afara repertoriului cult , clarinetul s-a bucurat de o apreciere larga in muzicile de consum .Belgianul Adolphe Sax a inventat saxafonul in anii 1840 ca replica a clarinetului , cautand sa construiasca un instrument asemanator care sa produca armonice pare .Clarinetul , alaturi de rudele sale saxafon si taragot a fost adoptat de folclorul muzical al multor popoare .La inceputul secolului XX , clarinetul si-a inceput cariera in muzica Jazz , bucurandu-se de atentie in stiluri diferite ale genului (New Orleans . cool Jazz ).

Bibliografie :

Botez, Marcel (1938). Indrumari in viata muzicala, Editura Scrisul Romanesc, Craiova

Sava, Iosif si Luminita Vartolomei (1979). Dictionar de muzica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright