Venele superficiale

VENELE SUPERFICIALE

Sistemul venos superficial al membrului inferior este format din vene dispuse in ochiuri largi, in special pe latura interna si posterioara a acestuia.El ia nastere la nivelul capilarelor dermice.

Acestea se varsa in colectoare venoase din ce in ce mai mari si penetreaza in tesutul conjunctiv grasos subiacent.

Aceste colectoare formeaza reteaua venoasa superficiala dispusa intre fascia profunda a membrului inferior (cunoscuta si ca strat aponevrotic) si fascia superficiala (cunoscuta si ca fascie subdermica). Dispozitia superficiala face aceste vene extrem de sensibile la actiunea gravitatiei.

Venele superficiale joaca un rol important in termoreglare. In conditii de climat cald fluxul sangvin crescut de la nivelul pielii functioneaza ca un radiator. Alaturi de evaporarea sudorii acest mecanism de racire este foarte eficient.

Venele superficiale isi cresc calibrul pentru a prelua cantitatea crescuta de sange. Asa se explica de ce in conditii de efort fizic si de temperaturi ridicate venele superficiale sunt dilatate la maximum. La rece si in repaus venele sistemului superficial sunt aproape colabate.

Reteaua venoasa superficiala se concentreaza la nivelul :

fetei antero-mediale formand sistemul venei safene interne (sau mari) si la nivelul

fetei postero-laterale formand sistemul venei safene externe (sau mici).

Lungimea sa (safena mare este cea mai lunga vena a organismului alaturi de proprietatile mecanice particulare datorate unei medii bine dezvoltate fac din acest vas un conduct foarte potrivit pentru un pontaj arterial.

Calibrul sau (variabil datorita unei vasomotricitati importante) este de circa 4 mm la nivelul gleznei si de aproximativ 7 mm la varsare.

Vena safena mare incepe la circa un centimetru si jumatate anterior de maleola tibiala (interna) ca o continuare a venei marginale mediale a pictorului care reprezinta extremitatea mediala a arcadei dorsale a picioruiui. La formarea safenei mari mai contribuie si doua colectoare ce pro-vin de la nivelul venelor profunde :

-vena comunicanta laterala a piciorului (legata de venele dorsale ale
piciorului);

-vena  comunicanta mediala a piciorului(legatadeveneletibiale
posterioare).

La acest nivel pozitia safenei interne este relativ constanta. Ea se termina imediat distal de ligamentul inghinal in vena femurala, in traiectul sau incruciseaza catre posterior treimea inferioara a tibiei si se asaza la circa 1 cm posterior de marginea mediala a acestui os.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Apoi se gaseste posterior de condilul medial fermural la nivelul genunchiului unde poate fi palpata pentru identificarea unui eventual reflux.

Vena safena mare urmeaza apoi marginea mediala a muschiului croitor (sartorius), incruciseaza grupul muscular adductor al coapsei si se varsa in vena femurala profunda printr-o crosa, perforand fascia cribroasa (fascia profunda a coapsei la nivelui trigonului femural) prin fosa ovala.

Proiectia cutanata a tocului de varsare a safenei mari in vena femurala profunda se afia la circa 4 cm distal de ligamentui inghinal si la doua laturi de deget de spina pubelui.

La nivelul gambei vena safena mare este insotita de nervul safen (cutanat) pana la nivelul gleznei. Acest raport explica paresteziile intalnite dupa stripping-urile safenei gambiere.

La nivelul coapsei raportul cu nervul femuro-cutanat medial nu este la fel de strans. Safena mare este separata de pachetul vascular femural prin fascia profunda (aponevroza) a coapsei si prin muschiul croitor aflat intr-o dedublare a acestei fascii.

La nivelul regiunii sale terminale, vena safena mare se afla in raport cu ganglionii inghinali superficiali.

La nivelul jonctiunii cu vena femurala, vena safena se afla in contact cu grupurile ganglionare inghinale profunde. Raportul apropiat al venei safene interne, in regiunea sa terminala, cu grupurile ganglionare inghino-femurale explica atingerea limfatica mai frecventa, intalnita in chirurgia venoasa, in comparatie cu chirurgia arteriala.

Un raport important este cu artera rusinoasa extema superficiala care incruciseaza safena mare cel mai frecvent profund, fiind situata chiar in concavitatea crosei. Individualizarea acestei artere in cursul disectiei crosei safenei reprezinta o garantie a unei disectii corecte.

Exista o serie de vene mai mari care se varsa in safena mare cu denumiri proprii, fiind cunoscute si ca vene colaterale, dar ele trebuie delimitate de fluxul colateral prin care sistemul venos superficial poate prelua in anumite conditii o parte a sangelui din sistemul profund.

Vene colaterale sunt :

la nivelul gambei:

- vena safena ventrala a gambei, care ia nastere la niveiul fetei anterioare a gleznei si se varsa in vena safena mare in portiunea superioara a gambei;

- vena safena dorsala a gambei (celebra prin descrierea facuta de Leonardo
da Vinci) care ia nastere retromaleolar intern fi se varsa in safena mare, de aseme-
nea, in treimea superioara a gambei.

Aceasta ramura colaterala are o importanta aparte, intrucat de la nivelul ei se desprind cel mai adesea perforantele mediale (perforantele Cockett).

la nivelul coapsei :

-vena safena ventro-laterala a coapsei, care creeaza o ansa pe fata laterala si pe fata ventrala a coapsei.

Se varsa in safena mare, cel mai frecvent in treimea superioara a coapsei, iar uneori se varsa chiar la niveiul crosei. In acest din urma caz ea mai este denumita si vena safena anterioara (ventrala) a coapsei;

vena safena dorsala a coapsei, care face de multe ori legatura intre sistemul safenei mari si sistemul safenei mici, fiind uneori cauza recidivelor varicoase in teritoriul safenei mici;

la nivelul crosei venei safene:

vena epigastrica superficiala;

-vena circumflexa iliaca superficiala;

-venele rusinoase externe;

-vena safena anterioara a coapsei

Exista numeroase variatii anatomice ale safenei mari. Cel mai frecvent se intal-neste dedublarea partiala sau totala a safenei mari.

Uneori exista doar dedublarea crosei cu punct de plecare de la o safena anterioara a coapsei (alaturi de safena interna obisnuita).

Mai rar safena interna poate lipsi, caz in care safena anterioara a coapsei se varsa printr-o crosa in vena femurala.

Vena safena(externa)

Se afla pe fata posterioara a gambei.

Calibrul sau este semnificativ mai mic decat cel al safenei mari si variaza intre 2 si 4 mm. Calibrul mai redus alaturi de lungimea mai mica si traiectul median posterior fac ca safena mica sa nu prezinte un interes major pentru pontajele arteriale.

Safena mica ia nastere in santul retromaleolar lateral, in prelungirea venei marginale laterale a piciorului, apoi se asaza pe linia mediana a gambei intre proeminentele celor doi muschi gastrocnemieni.

In treimea medie a gambei perforeaza fascia profunda a gambei si se plaseaza intr-o dedublare a acesteia. In aceasta dedublare a fasciei profunde safena mica ascensioneaza pana la nivelul fosei poplitee. Penetreaza fascia profunda aproximativ la extremitatea superioara a condililor femurali.

Nervul cutanat sural medial (nervul sural) este satelit venei. Crosa safenei mici se afla in vecinatatea bifurcatiei nervului sciatic in nervul tibial si nervul fibular comun, care trebuie respectati in timpul disectiei.

Exista o serie (de obicei 3 sau 4) de vene care leaga sistemul safenei mici de sistemul safenei mari. Cea mai importanta dintre ele se afla la nivelul coapsei si poarta numele de vena lui Giacomini. Uneori aceasta prelungeste safena mica, care, in acest caz, se varsa in safena mare.

Trunchiul popliteo-femural leaga safena mica de vena femurala in care se varsa la jumatatea coapsei.Exista numeroase variante anatomice ale safenei mici care intereseaza originea, locul de penetrare a fasciei profunde a gambei si mai ales portiunea terminal.

Existenta acestor numeroase variante anatomice subliniaza necesitatea unei evaluari paraclinice a localizarii crosei safenei mici inaintea oricarei interventii chirurgicale asupra acesteia.