Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Tulburarile de statica pelvina



Tulburarile de statica pelvina


Tulburarile de statica pelvina


Pelvisul osos are rolul de a inconjura si proteja continutul pelvin.

Statica pelvina este asigurata de:

Sisteme de sustinere:

muschii ridicatori anali.

nucleul fibros central al perineului.

Sistemul de suspensie al colului si portiunii superioare a vaginului:

ligamentele utero‑sacrate.

ligamentele largi.

portiunea anterioara a lamelor sacro‑recto­‑genito­‑pubiene.

Sistemul de orientare:

ligamentele rotunde ce trag anterior corpul uterin.

ligamentele utero‑sacrate.

Tulburarile de statica pelvina sunt consecinta unui complex lezional, local si general, determinat de modificarile morfo‑fiziologice ale aparatului genital cu aparitia unui dezechilibru intre presiunea abdominala si sistemul de sustinere si suspensie al uterului.

Clasificare:

deplasari uterine: prolapsul genital.



deviatii uterine: anterioare, posterioare sau laterale.

Prolapsul genital

Definitie: prolapsul reprezinta deplasarea inferioara a unuia dintre organele pelvine (vezica, uter, rect) fata de localizarea lor normala.

Etiologie:

Slabirea mijloacelor de suspensie a tractului uterovaginal.

Rupturile perineului ce lezeaza centrul fibros al perineului, ca si ansa ridicatorilor anali, in timpul nasterii.

Laxitatea ligamentelor utero‑sacrate din timpul sarcinii, involutia lor tardiva din post partum favorizeaza retroversia, care antreneaza coborarea uterului in canalul genital.

Tulburarile de nutritie tisulara, tonicitatea si elasticitatea tesutului muscular conjunctiv si elastic, in raport cu varsta, infectiile acute si cronice.

Afectiuni care cresc presiunea intraabdominala: bronsite cronice, constipatia cronica, obezitate.

Prolapsul dupa histerectomie - peretele vaginal herniaza din cauza presiunii intraabdominale, sistemele de sustinere si fixare fiind compromise.

Varietati:

Colpocel anterior - derularea peretelui vaginal, cu disparitia pliurilor vaginale; insotit de cistocel, coborarea peretelui vezical.

Colpocel posterior - derularea peretelui posterior al vaginului; fata anterioara a rectului herniaza (rectocel).

Prolapsul uterin, care poate fi de 3 grade, in functie de gradul de coborare a colului:

I - in repaus, colul se gaseste in cavitatea vaginala, deasupra inelului vulvar, coboara la efort.

II - colul se exteriorizeaza in aria inelului vulvar, in special la efort.

III - colul si uterul sunt in intregime in afara inelului vulvar, colul este alungit, hipertrofiat, prezinta ulceratii si tulburari trofice.

Simptomatologie:


Tulburari urinare - incontinenta urinara de efort (IUE), consta in pierderi de urina involuntare, mai ales in ortostatism si la efort; polakiurie, mictiuni imperioase.

Dureri pelvine sau pelvi‑perineale, lombare - iau aspectul unei senzatii de greutate, de apasare.

Sangerarile sau / si leucoreea abundenta - determinate de micro traumatisme repetate sau de leziuni asociate.

Dispareunie (durere la contactul sexual).

Toate aceste simptome sunt inrautatite de pozitia ortostatica prelungita, tuse, stranut si sunt diminuate de pozitia de clinostatism.

Examenul obiectiv evidentiaza reducerea distantei dintre comisura vulvara posterioara si anus.

In cazul cistocelului vulva este intredeschisa si se observa proeminenta peretelui vaginal anterior prin introit, iar la efort accentuarea deschiderii vulvare si bombarea peretelui vaginal anterior; la examenul cu valvele, deprimandu‑se peretele vaginal posterior, se apreciaza exact dimensiunile cistocelului.

In cazul rectocelului prin fanta vulvara deschisa proemina peretele posterior al vaginului si peretele anterior al rectului. La EVD se identifica in vecinatatea inelului vulvar colul uterin in prolapsul de gradul I. In prolapsul de gradul II intre cistocel si rectocel se exteriorizeaza colul uterin, care la efort depaseste inelul vulvar. In prolapsul de gradul III in fanta vulvara se identifica o formatiune tumorala de consistenta moale, elastica, reductibila, nedureroasa, ce are la polul inferior colul uterin.

Explorari paraclinice:

FCD (frotiu cito‑diagnostic) - pentru explorarea colului uterin.

FCB (frotiu cito‑bacteriologic) - indicat in prezenta semnelor clinice de infectie.

Examenul de urina.

Uretrocistoscopia - in cazul infectiilor urinare recidivante pentru depistarea unei patologii obstructive sau inflamatorii.

Ecografia - diagnosticarea unei patologii asociate uterine sau / si anexiale.

Urografia intravenoasa (UIV) - pentru excluderea malformatiilor congenitale asociate sau patologia obstructiva.

Evolutie:

Fara tratament, evolutia este progresiva, iar cu tratament este buna, cu exceptia posibilitatii aparitiei recidivelor.

Tratament:

Medical - este paliativ, consta in administrarea de tonice generale, kineto si balneoterapie.

Chirurgical - cel mai eficient, urmareste redresarea prolapsului si evitarea recidivelor prin refacerea aparatului de sustinere si de suspensie. Caile de abord pot fi: abdominala, vaginala si mixta.

Calea abdominala este indicata in formele de prolaps incipient, la femeile tinere si interventiile pot fi ligamentopexii, histeropexii.

Calea vaginala este preferata in cazul rupturilor vechi de perineu sau in prolapsul total, complicat cu leziuni ulcerative ale colului uterin. Tehnicile chirurgicale folosite sunt:

Colporafie anterioara si colpoperineorafie posterioara cu miorafia ridicatorilor anali.

Tripla operatie de la Manchester - asociaza colporafia anterioara cu amputatia de col si colpoperineorafie posterioara.

Histerectomia vaginala cu suspensia bontului vaginal la ligamentele rotunde si utero‑sacrate.

Colpectomia urmata de colpocleizis total sau partial.

Deviatiile uterine.

Definitie: deviatiile uterine sunt reprezentate de diversele pozitii pe care uterul le poate ocupa fata de pozitia normala. Ele se datoreaza lezarii (alungirii) mijloacelor de orientare si ancorare (suspensie).

Clasificare:

1.deviatii in sens antero‑posterior:

Anteversia - bascularea inainte a uterului.

Anteflexia - corpul uterin face un unghi deschis inainte cu colul uterin.

Retroversia - bascularea posterioara a corpului si a colului uterin.


Retroflexia - corpul uterin este flectat pe col.

2. deviatii in sens lateral - deviatiile corpului uterin la dreapta sau la stanga liniei mediane.

Etiologie:

Anteversia - congenitala sau chirurgicala.

Anteflexia - congenitala.

Retrodeviatiile - congenitale sau castigate (puerperala - prin relaxarea mijloacelor de suspensie; infectioasa - pelviperitonite; endometriozica; tumorale - fibromiom, chist de ovar sau hidrosalpinx).

Laterodeviatiile - frecvent sunt secundare unui process inflamator periuterin sau tumori latero‑uterine.

Simptomatologie:

Deviatii anterioare - dismenoree, oligo / hipomenoree, dispareunie, sterilitate.

Deviatii posterioare - algomenoree, hipermenoree, dureri lombosacrate.

Laterodeviatiile - asimptomatice, iar cand simptomatologia este prezenta ea se datoreaza agentului cauzal.

Tratament:

Balneo‑fizio‑terapic.

Chirurgical - are ca scop readucerea uterului in pozitia normala si mentinerea sa in aceasta pozitie prin corectarea mijloacelor de sustinere si suspensie. Tehnicile chirurgicale folosite sunt:

ligamentopexiile.

histeropexia corporeala sau istmica.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright