Tuberculoza miliara

TUBERCULOZA MILIARA

Definitie:

Tuberculoza miliara sau granulia este o tuberculoza acuta, caracterizata printr-o diseminare pe cale sanguina a bacilului Koch, in plamani si aproape in toate organele. Apare mai frecvent in continuarea primoinfectiei, de obiei la copii si tineri, dar caracterizata anatomic prin sancrul de inoculare, limfagita si adenopatia hilara satelita, constituind impreuna complexul primar, iar din punct de vedere biologic, prin reactii cutanate la tuberculina pozitive, iar clinic, prin semne de obicei necaracteristice.

Perioada de incubatie - perioada de timp de la patrundera bacililor Koch in orgnaism si pana la aparitia modificarilor umorale, anatomice si clinice - variaza de la cateva zile la 3-4 luni, in functie de masivitatea infectiei, virulenta germenilor si de rezistenta organismului. Aceasta perioada se numeste antealergica si sfarsitul ei este evidentiat prin aparitia reactiei prozitive la tuberculina. Primoinfectia survine mai frecvent la varstele mici si se intalneste din ce in ce mai rar, pe masura ce se avanseaza in varsta.

Desi foarte rara, primoinfectia poate fi localizata si in afara plamanului: intestinal, cutanat, bucofaringian etc.

Anatomie patologica: leziunea primitiva este localizata in parenchimul pulmonar si se numeste sancru de inoculare. Este un proces mixt - exsudativ si productiv (bronho-alveolita cazeoasa). Pe cai limfatice, infectia se propaga la ganglionii hilari, unde constituie al doilea element al complexului primar: adenopatia satelita.

Simptome: primoinfectia poate fi descoperita, rar, cu ocazia unui simptom functional: tusea, uneori datorita apritiei asa-numitului 'sindrom de impregnatie bacilara' (astenie, inapetenta, pierdere ponderala, amenoree, stare subfebrila) si cel mai adesea, prin reactia cutanata la tuberculina, care trebuie practicata sistematic. Elementele diagnosticului sunt: virajul la tuberculina, aspectul radiologie si depistarea agentului contaminator.

Virajul la tuberculina permite prin el insusi diagnosticul de primoinfectie. Reactia la tuberculina este o metoda de diagnostic, bazata pe riposta cutanata violenta a organismelor hipersensibilizate printr-o infectie tuberculoasa. Reactiile negative arata ca subiectul (individul testat) nu a fost infectat cu bacilul Koch. Exista totusi cateva exceptii:

- in timpul perioadei antealergice - faza care se intinde de la contaminarea bacteriologica pana la aparitai reactiei si care dureaza in medie de la 3 saptamani la 3 - 4 luni -individul, desi infectat, are o reactie negativa;

in cursul unor boli (rujeola, limfogranulomatoza maligna etc.), datorita anergiei (lipsa de reactivitate) trecatoare;

la bolnavii de tuberculoza, fie in cursul tuberculozei miliare, fie in perioada terminala a tuberculozei ulcerocazeoase.

Reactiile pozitive arata ca subiectul, a venit in contact cu bacilul Koch, dar ele nu indica daca este vorba de o tuberculoza-boala sau de o tuberculoza-infectie. Mai mult, nu precizeaza momentul contaminarii. in favoarea unei primoinfectii, pledeaza trei argumente: varsta subiectului - cu cat acesta este mai tanar, cu atat exista mai multe sanse sa fie o primoinfectie; intensitatea reactiei - o reactie flictenulara traduce adesea o infectie recenta; data virajului la tuberculina (trecerea de la reactia negativa la reactia pozitiva); -daca subiectul a mai avut testari tuberculinice cu rezultate negative in trecutul imediat, se poate situa data primoinfectiei intre ultima reactie negativa si primoreactia pozitiva.

Semnele radiologice: sancrul de inoculare si adenopatia satelita. Sancrul de inoculare este situat la periferia plamanului, mai frecvent in dreapta, aparand sub forma unei imagini fara contur net, de dimensiuni variabile. Cicatrizat sau calcifiat, poate persista ca un nodul dens, opac. Adenopatia satelita este mult mai adesea vizibila si se prezinta sub forma unor opacifieri ovalare, unice sau multiple, bine delimitate, situate in regiunea bilului.

Depistarea agentului contaminator este importanta nu numai pentru diagnostic, dar si pentru sterilizarea sursei de infectie. Cand bolnavul cu primoinfectie este un nou-nascut, agentul contaminator este de obicei mama, tatal, bunicii; cand este un scolar, trebuie investigati si profesorii. In general, ancheta epidemiologica va cuprinde intregul anturaj al bolnavului, o atentie particulara acordandu-se persoanelor varstnice; experienta arata

varsta, riscul de a contracta boala fiind mai crescut intre 0 si 3 ani, la pubertate, adolescenta si tinerete (15-30 de ani) si dupa 50 de ani;

- caracterul contaminarii: masiva, prelungita;

scaderea rezistentei organismului prin subalimentatie, epuizare fizica sau psihica, teren tarat (diabet, alcoolism), stari fiziologice (sarcina, alaptare);

- unele terapeutici, in special corticoterapia;

apararea naturala slaba; prin lipsa de contact cu tuberculoza de-a lungul generatiilor.

Anatomie patologica: se disting in tuberculoza doua tipuri de leziuni: exsudative si prductive, care pot aparea izolate sau asociate.

Leziunile exsudative se caracterizeaza la inceput printr-o reactie inflamatorie banala a alveolelor. Aceste leziuni pot disparea sau se pot cazeifica. Cazeificarea este o necroza particulara, provocata de bacilul Koch, care transforma tesuturile intr-o substanta cenu-sie-galbuie, semanand cu branza, de unde-i vine si numele. Cazeificarea poate interesa atat leziunile exsudative, cat si pe acelea productive. Daca leziunea exsudativa cazeificata intra in contact cu o bronhie, materialul cazeos este eliminat prin expectoratie, formandu-se caverna, care se prezinta ca o lipsa de substanta, de dimensiuni variabile. Nu totdeauna substanta cazeoasa se elimina si apare caverna; uneori se poate fibroza si calcifia.

Leziunea productiva este tuberculul sau folicului tuberculos. Acesta, este alcatuit dintr-o celula giganta, cu numerosi nuclei, avand asezate in straturi la periferie, celule numite epitelioide si celulele numite limfoide. Macroscopic, leziunile productive se prezinta fie sub forma unor focare mici, constituind granulia miliara, fie sub forma de tuberculi miliari. O forma particulara este tuberculomul - o formatiune rotunda si bine delimitata, cu diametrul de 1 - 4 cm, care rezulta din unirea mai multor focare nodulare mici. Formele exsudative sau productive pot diparea complet. Cel mai adesea se cazeifica, se fibrozeaza sau se calcifiaza. Din aceasta cauza, tuberculoza apare fie sub forma de leziuni fibronodulare, fie sub forma de leziuni fibrocalcifiate sau fibrocavitare.

in tuberculoza mai pot aparea si alte leziuni: adenopatii, emfizem pulmonar, atelec-tazie, ingrosari sau aderente pleurale etc.