Tipul pituitar sau hipofizar

TIPUL PITUITAR SAU HIPOFIZAR

Cap: voluminos, adesea sub forma de dom, osul frontal proemi-nent.

Trasaturi: buza superioara adesea mai lunga ca de obicei.

Dinti: de obicei mari, mai ales incisivii.

Articulatii: toate incheieturile sunt slabe; frecvent genunchii in X si platfus.

Extremitati: picioare si brate lungi, care dau acestui tip o talie mai degraba inalta; degete lungi, subtiri, cu lunule mari la baza unghiilor.

Carta tipului pituitar este mai putin completa decat la celelalte ti-puri, pentru ca cercetarile sunt mai putin avansate. Desi anumite conclu-zii raman in domeniul ipotezelor, se admite ca o secretie abundenta a hi-pofizei anterioare produce uriasi, in timp ce o lipsa a acestei secretii produce pitici.

Umflarea acestei glande provoaca compresia sa asupra peretelui osos al cutiei craniene, provocand diferite tipuri de migrene. Apasarea se poate exercita si asupra globilor oculari, ajungandu-se la tulburari ale vederii sau chiar cecitate (orbire). Anumite presupuneri ne permit sa credem ca o umflare subita a hipofizei, inghesuita intr-un adapost osos deformat de rahitism, poate declansa convulsiile caracteristice epilepsi-ei. Se stiu, dimpotriva, putine despre influenta hipofizei asupra functii-lor superioare ale creierului. Este admis ca individul de tip pituitar este bogat in "calitati ale sufletului" - intuitie, indemanare creatoare, expres-sie poetica, temperament artistic - si ca apetitul sau sexual este puternic dezvoltat.

Daca cititorul incearca sa se plaseze intr-una dintre aceste categorii, va descoperi ca nu apartine integral nici uneia. Indivizii sfideaza intot-deauna statisticile: cea mai mare parte dintre ei sunt o combinatie intre cele trei tipuri de baza. Un tip este insa predominant si constituie cheia comportamentului nostru fizic si mental. Ne dam cu totii seama daca apartinem "oamenilor diminetii", care se scoala gata sa cucereasca lu-mea, sau "oamenilor serii", care se trezesc pe la sfarsitul zilei. Pe aceas-ta baza putem realiza o activitate de detectie asupra propriului nostru corp, invatand astfel sa ne cunoastem mai bine.

Iata o metoda pentru a afla glanda predominanta. Daca stabilim la 100 valoarea normala a fiecarei glande, ecuatia glandulara a unei per-soane perfect normale ar fi:

Pituitar 100

Tiroid 100

Suprarenal 100

Tipul pituitar este insa intotdeauna deficient in ceea ce priveste una dintre celelalte doua glande si ar putea prezenta ecuatia:

Pituitar 150

Tiroid 50

Suprarenal 100

Aceasta ecuatie este caracteristica visatorului lenes si putin inzes-trat cu simt practic. Daca insa vom gasi formula:

Pituitar 150; Tiroid 100; Suprarenal 50,

ne vom afla in fata unui individ genial. Din cauza deficientei glandelor tiroida si suprarenale, simte continuu nevoia de a-si stimula suprarenale-le printr-un consum excesiv de alimente stimulatoare, precum carnea, cafeaua, ceaiul, condimentele, alcool, droguri. Cand a reusit sa-si aduca activitatea suprarenala la 100%, celelalte glande vor fi la randul lor su-praactivate, astfel incat ecuatia va deveni:

Pituitar 200; Tiroid 150; Suprarenal 100.

In acest stadiu, individul va avea o dorinta nebuna sa munceasca si sa creeze o capodopera cum ar fi (adesea a fost): simfonie, poem, pictu-ra, sculptura, o opera literara. Aceasta perioada de stimulare este urma-ta, inevitabil, de o depresie care il face incapabil de orice creatie. Daca aceasta perioada de depresie nu s-ar produce si ar continua arderea fla-carii creatiei, mai devreme sau mai tarziu, suprarenalele s-ar epuiza to-tal, ducand la o moarte tragica si prematura.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Voi cita un caz din arhivele mele pentru a ilustra modul in care ma servesc de observarea fizicului si de endocrinologie pentru a intelege boala unui individ, pentru a restabili echilibrul lui endocrin, pentru a de-termina ce alimente ii convin si pentru a-i prescrie regimul care ii va mentine starea de sanatate. Fara a cunoaste tipul sau corporal si starea sistemului sau endocrin as bajbai in loc sa urmez o cale bine de-finita.

Intr-o dimineata, o femeie si-a condus sotul in cabinetul meu, susti-nandu-l. M.L. era foarte slab, rasufla greu si abia daca putea pasi. Din cauza efortului, fata sa era de culoare rosu-scatojiu. L-am asezat pe pa-tul de consultatie pentru a-i da posibilitatea sa se odihneasca.

Era directorul unei tipografii importante, cu peste 1000 de angajati. Fusese perfect sanatos pana in urma cu un an. Primul simptom a fost o conjunctivita. A urmat o pneumonie, pentru care i s-au facut injectii cu aeromicina. I-au aparut apoi in gura suprafete inflamate care s-au intins progresiv pana cand gura, buzele si gatul s-au transformat intr-o masa de tesut inflamat. Suferind ingrozitor, a fost transferat la spital, unde doctorii consultanti nu s-au putut pune de acord asupra diagnosticului. Un tratament cu injectii intravenoase, continuat timp de patru luni, i-a calmat durerile de gat si i-a permis sa inghita mai usor. Apoi au aparut puternice palpitatii ale inimii si medicii i-au administrat cortizon sub di-verse forme, fara a obtine o ameliorare notabila. Doctorii si-au dat sea-ma de ineficienta tratamentului si au devenit din ce in ce mai pesimisti in ceea ce privea pronosticul. Un specialist in ochi se astepta ca pacien-tul sa orbeasca.

Acesta era cazul pe care-l aveam in fata, lungit pe patul de consul-tatie. Examinarea m-a facut sa descopar un barbat inalt, musculos, bine dezvoltat, spre 60 ani. Fata ii era umflata, ochii rosii, iar gura si gatul erau acoperite cu afte. Suferea mult si inghitea foarte greu. Studiind ti-pul sau glandular, lobii urechilor mari si grosi, bine formati, l-am inclus in tipul suprarenal. Acest examen m-a convins ca avea o sansa sa scape daca puteam ameliora functionarea ficatului sau si neutraliza toxemia. Glandele tiroida si pituitara mi-ar fi fost de mare ajutor in aceasta tenta-tiva. Circulatia sa era ingreunata de un enorm excedent de globule rosii care, aparent, nu erau capabile sa aduca oxigen tesuturilor. Saturatia cu medicamente nu putea decat sa complice situatia. Examinarea ficatului a aratat ca era umflat considerabil si ca se afla intr-o stare de congestie pasiva. Am fost convins ca primul lucru care trebuia eliminat era otravi-rea prin medicamente, inainte de a ataca toxemia care provocase infla-marea gurii si gatului.

"Vindecarea dumneavoastra depinde de capacitatea corpului dum-neavoastra de a-si elimina toxinele acumulate din medicamente si otra-vuri alimentare. Vom incerca mai intai sa slabim presiunea care apasa pe ficatul dumneavoastra surmenat. Pentru a-i acorda un maxim de ra-gaz, trebuie sa stati la pat si sa va multumiti, ca hrana, cu mici cantitati dintr-o supa speciala de legume. Surplusul de globule rosii care va stanjenesc circulatia trebuie distrus in acelasi timp cu otravurile pe care le transporta. Sper sa pot constata o reducere progresiva a toxe-miei prin examenul urinei si al materiilor fecale".

"Trebuie sa incetez sa mai iau medicamente?", m-a intrebat.

"Nu, pentru moment, nu putem reduce dozele de medicamente din cauza pericolelor pe care aceasta decizie ar prezenta-o pentru inima dumneavoastra."

Am avut in scurt timp satisfactia de a vedea atenuandu-se simpto-mele cele mai alarmante. Dupa o luna, au putut fi adaugate regimului fructe proaspete si sucuri de fructe, cu cateva linguri de lapte de capra. M.L. a colaborat perfect cu mine. Aerul sau disperat ca si temerile sale au disparut pe masura ce a inceput sa se simta mai bine.

A fost momentul in care am socotit ca se poate reduce consumul de medicamente. Saptamana dupa saptamana, dozele au fost diminuate. O procedura delicata si periculoasa la un om atat de bolnav pentru ca, in acelasi timp cu inima, sunt stimulate si capsulele suprarenale. Daca pre-siunea in vene nu a fost micsorata printr-o ameliorare a congestiei fica-tului, un dezechilibru in presiunea arterio-venoasa poate antrena moar-tea. Au fost necesare deci mai multe luni pentru a renunta total la medi-camente; apoi, timp de saptamani, a fost necesar un examen amanuntit al bolnavului la fiecare patru ore. In acest timp, umflaturile de pe fata si de pe gat au disparut. Ratiile de fructe, legume si lapte au fost marite si bine tolerate. Bineinteles, vindecarea a necesitat mult timp. A fost nevo-ie de 11 luni pentru a face sa dispara aciditatea si culoarea inchisa a uri-nei ca si mirosul fetid al materiilor fecale.

Iata regimul intocmit pentru el:

Mic dejun: o bucata de biscuit de grau, 120 ml. lapte capra crud,
4 prune uscate, fierte.

In cursul diminetii: 240 ml lapte capra crud.

Pranz si seara: 180 ml supa de legume, 400 gr. fasole verde fiarta, o felie de paine unsa cu unt, 240 ml lapte capra crud.

In cursul dupa-amiezii: 240 ml lapte capra crud.

Cu ajutorul acestui regim, vindecarea a fost completa. Aftele din gura au disparut, iar vederea nu i-a fost niciodata atat de buna. Poate ju-ca golf si efectua tot felul de munci manuale, inclusiv sa urce pe scara si sa repare acoperisul.

Examenele arata ca inima, presiunea sanguina, echilibrul endocrin ca si compozitia chimica a urinei si fecalelor sunt perfect normale. Fica-tul functioneaza excelent si nici un simptom patologic nu a aparut dupa ce s-a vindecat prin ingrijirea mea, in urma cu 5 ani. Continua sa res-pecte cu sfintenie regimul prescris.

Medicul care stie sa foloseasca endocrinologia este adesea capabil sa prevada si modul in care boala se va sfarsi. Atunci cand trece in re-vista bolnavii ingrijiti intr‑un spital de tuberculoza, el recunoaste usor trei tipuri de indivizi:

Mai intai tipul tiroidian, subtire si suplu, cu ecuatia glandulara:

Pituitar 75; Tiroid 100; Suprarenal 50.

Asta inseamna ca glanda pituitara este depreciata cu 25%, ca tiroida este normala iar suprarenalele nu dezvolta decat jumatate din capacita-tea lor functionala normala. Ca urmare a carentei celorlalte doua glande, caracteristicile tipului tiroid sunt cu atat mai accentuate. Bolnavul este incordat, nervos, nehotarat, capricios, nemultumit de hrana si ingrijirea primite. Are gaze, indigestie si constipatie. Chiar si supraalimentat, nu se ingrasa. Dimpotriva, pierde adesea din greutate, pentru ca transpira din abundenta. Cand vor aparea cavitati in plamani, acestea se vor mari, in ciuda tratamentului.

Incapabili sa se decontracteze, acesti tuberculosi tiroidieni vad cum starea lor devine din ce in ce mai rea si nu supravietuiesc mai mult de doi ani dupa aparitia cavitatilor. Analizele pun in evidenta deteriorarea functiei renale, o anemie a sangelui, ca urmare a unei insuficiente a glo-bulelor albe, si o sedimentare mult sub cea normala.

Daca tipul tiroid este o teroare pentru o infirmiera, suprarenalul, dimpotriva, este agreabil si usor de ingrijit. Nu se framanta si da dovada de rabdare si buna dispozitie. Este usor sa-l faci sa castige in greutate, deoarece socoteste ca mesele constituie cele mai bune momente ale zi-lei. Digestia este buna. Rezista la tratamente si operatii mai bine ca bol-navii de orice tip. Ecuatia sa glandulara este aproximativ:

Pituitar 50; Tiroid 25; Suprarenal 100.

Are cele  mai mari sanse de restabilire. Repausul si aerul curat sunt cei mai buni aliati ai convalescentei lui. Analizele arata ca rinichii, san-gele si viteza de sedimentare sunt aproape normale.

Ajungem la bolnavul care pune cea mai grea problema: pituitarul. Ecuatia sa glandulara este:

Pituitar 100; Tiroid 75; Suprarenal 25.

Deficienta suprarenala provoaca o stare de slabiciune generala, cir-culatie proasta, digestie insuficienta si constipatie. Glanda pituitara su-praactivata stimuleaza activitatea lui cerebrala si il impiedica sa-si uite ocupatiile profesionale, mai ales daca sunt de ordin intelectual. Se gan-deste, mediteaza, speculeaza si il hartuieste pe medic si personalul auxi-liar cu intrebari. Obsesia lui sexuala, care se fixeaza asupra oricarei fe-mei, fie infirmiera sau femeie de serviciu, sfarseste prin a-i epuiza su-prarenalele slabite. O alta complicatie vine de la dorinta lui excesiva de alimente, cafea, alcool sau medicamente. Putini bolnavi de acest tip se vindeca. Slabi, inalti, aproape scheletici, cu nasul si buzele bleu, merg sontac-sontac in carje sau baston, cufundati in sumbrele lor meditatii. Cu cat sunt mai tineri la aparitia cavitatilor, cu atat mai rapid le este sfarsitul. Obsesia sexuala ii urmareste adesea pana in ultima zi de viata.

Multi artisti mari, morti de tuberculoza, au apartinut acestui grup. Avem astfel un mare indiciu ca centrul sexual se gaseste in glanda pitui-tara si nu este decat completat de glandele tiroida si suprarenale.

Cunoasterea caracteristicilor glandelor ne permite nu numai o inte-resanta metoda de clasificare, ci ne si ajuta, prin intelegerea comporta-mentului psihologic si a temperamentului pacientilor, sa inlaturam ba-rierelor mentale si sa studiem sufletului bolnavului. Cu cat este mai completa intelegerea dintre doctor si pacient, cu atat mai mare este posi-bilitatea unei cooperari perfecte, de care depind in mod esential sansele de vindecare.