Varietati de tesut conjunctiv - tesuturi rile conjunctive laxe

Tesuturi conjunctive propriu-zise:

tesuturi conjunctive laxe

propriu-zis

special care este de mai multe feluri:

lamelar

areolar (fenestrat)

spinocelular

tesuturi conjunctive fibroase (dense):

semiordonat

ordonat

Tesuturi conjunctive cu functii speciale

tesut conjunctiv reticulat:

mieloid

limfoid

tesut conjunctiv elastic

tesut conjunctiv adipos

alb

brun

tesut mucoid

tesuturi conjunctive scheletale:

tesut cartilaginos:

hialin

elastic

fibros

tesut osos

lamelar haversian

lamelar trabecular

articulatii

Tesuturi rile conjunctive laxe

propriu-zise

speciale:

lamelar (fasciile)

areolar sau fenestrat (epiploon)

spinocelular (corticala ovarului, endometru)

Tesutul conjunctiv lax propriu-zis

Este tesutul cel mai raspandit in organismul uman:

Formeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. In structura mucoaselor el reprezinta corionul.

Il mai gasim in stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase (tesutul conjunctiv lax reprezinta scheletul iar umplutura este reprezentata de celulele epiteliale).

Se mai gaseste in axul conjunctivo-vascular al seroasei peritoneale.

in axul conjunctivo-vascular al vilozitatilor intestinale

in adventicea tubului digestiv si a vaselor de sange

in regiunea superficiala a dermului (dermul papilar).

in structura capilarului

in endotenoniu

in peritenoniu

in endomiusium

in perimisium

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

in endonerv

in perinerv

In structura lui se gasesc in proportii egale fibre, celule si substanta fundamentala.

Celulele pot fi fixe sau mobile.

celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele

celulele mobile sunt celule imuno-reactive (mastocitelele, macrofagele, plasmocitele, celulele cu efect citotoxic) sau celule accesorii, provenite din sange (limfocitele T_H si macrofagele). Prin aceste celule mobile tesutul intervine in imunitate, in apararea locala atat in RI celular cat si umoral.

Fibrelele sunt de toate categoriile (colagen, elastina, reticulina) in proportii aproximativ egale. Fibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici. Ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Benzile sunt formate din fibre de colagen dispuse paralel intre ele. Benzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sa se ramifice sau sa se anastomozeza. Fibrele de elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cu ochiuri neregulate. Si ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Fibrele de reticulina nu se vizualizeaza in coloratie HE datorita resturilor zaharidice. Ele se pot evidentia prin impregnare argentica sau reactie PAS pozitiva. Aceste fibre sunt ramificate si anastomozate. In ochiurile retelei se dispun celule si substanta fundamentala.

Substanta fundamentala are un procent mare de GAG nesulfatati. De asemenea mai contine si PG mai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfat, keratan sulfat si dermatan sulfat. Datorita continutului mare in GAG si PG ea se coloreaza palid in HE. Substanta fundamentala mai contine glicoproteine de adezivitate (fibronectina, entactina si tenasceina).

Vascularizatia este foarte bogata, se face prin vase de calibru minim (capilare, arteriole, venule).

Inervatia este bogata, prin fibre vasomotorii si fibre senzitive, sub forma de terminatii nervoase libere sau terminatii incapsulate.

Tesutul conjunctiv lax lamelar

Este bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. Au celule de tip fix (fibroblaste si fibrocite). Se gaseste in fascia superficiala si profunda a muschilor.

Tesutul conjunctiv lax areolar (fenestrat)

Este bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi (de 2-3 ori mai largi decat in tesutul conjunctiv lax propriu-zis). Celulele sunt fixe sau mobile. Se gaseste in epiploon.

Tesut conjunctiv lax spinocelular

Se gaseste in corticala ovarului, in jurul foliculilor ovarieni, in endometru si in jurul glandelor uterine. Se caracterizeaza printr-o predominata celulara (celule mezenchimale si fibroblaste). Au putina substanta fundamentala si fibre subtiri de reticulina. Celulele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor foliculare.

Tesuturile conjunctiv dens

Tesutul conjunctiv dens semiordonat (fibros)

Localizare:

in dermul pielii (in partea profunda - dermul reticular)

in capsulele conjunctive ale organelor

in structura scleroticii si a corneei

in epitenoniu

in epimisium

in epinerv

in structura durei mater

in submucoasa organelor tubului digestiv

Organizare: predomina fibrele de colagen si elastina, putina substanta fundamentala si putine celule.

Fibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre de colagen paralele si apoi benzile sunt dispuse in toate directiile si chiar sunt ondulate. Fibrele elastice se dispun si ele in toate directiile ramificandu-se. Ele constituie o pasla pentru fibrele de colagen.

Substanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in HE datorita prezentei abundente a GAG si PG.

Celulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage, mastocite, plasmocite, neutrofile.

Vascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim.

Inervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive (terminatii nervoase libere dar mai ales terminatii nervoase incapsulate).

Rolul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni.

Tesutul conjunctiv dens ordonat

Intra in structura aponevrozelor si tendoanelor. Ambele formatiuni sunt inextensibile si asigura insertia muschiului pe os. Aponevroza este pentru muschii lati iar tendonul este pentru muschii lungi (ai membrelor).

Aponevroza

Aponevroza poate fi simpla sau compusa. Cele simple sunt alcatuite din 2 foite conjunctive suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din 3 foite conjunctive suprapuse.

Organizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita si sunt perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. Substanta fundamentala este putina si celulele sunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de variate datorita spatiilor mici dintre fibrele conjunctive. Au o structura avasculara (hranirea se face prin difuziune) iar inervatia este senzitiva si se face prin terminatii nervoase libere.

Tendonul

Tendoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar (compus).

Tendonul primar

- pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in benzi care la randul lor sunt dispuse paralel. Spatiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala si celule. Celulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc tenocite. Ele au niste prelungiri in forma de aripioare si se mai numesc celule aliforme. Ele apar dispuse metameric, in siruri paralele. Ele sunt extrem de aplatizate si mai au o caracteristica: bigeminismul (doua celule fiice rezultate prin diviziune sunt asezate una langa alta datorita imposibilitatii de deplasara).

- pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. Aici se observa aspectul celulelor aliforme. Prelungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. Fiecare tendon primar este invelit la periferie de endotenonium (tesut conjunctiv lax propriu-zis avascular?).

Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit de peritenonium, care este foarte bine vascularizat. Hranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu rol de asemenea in cresterea in lungime si in grosime. In peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati Pacini.

Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar). Epitenoniul inveleste la exterior tendonul compus. Este tesut conjunctiv dens semiordonat. Intre epitenoniu si tendon mai exista o lama de tesut conjunctiv lax iar in afara se afla mezotenonul. Mezotenonul este format din tesut conjunctiv lax si mezoteliul. Mezoteliul este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loc in loc si formeaza bursele sinoviale in care se afla lichidul sinovial. Lichidul sinovial contine apa, ioni, proteine, GAG si PG.

Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul (pe diafiza sau pe epifiza). Diferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase.

Jonctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat periostul diafizei si ajung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor .Acestea sunt fibrele lui Sharpey.

Jonctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut conjunctiv cartilaginos hialin de alunecare. Acest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen, substanta fundamentala calcificata si celule cartilaginoase.

Jonctiunea tendon-muschi: Endotenonul se continua cu endomisium, peritenonul cu perimisium si epitenonul cu epimisium. Fibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cu prelungiri digitiforme. Fe frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina ale ultimului sarcomer. Pe frontul extracelular membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema. Fibrele de colagen de la nivelul tendonului se prind in portiunile declive ale prelungirilor digitiforme direct pe membrana fibrei musculare in aceste portiuni perforand lamina bazala. Legatura se intareste prin laminina si fibronectina. In jurul fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circular numeroase fibre de reticulina care vor creste rezistenta jonctiunii miotendinoase. Aceasta jonctiune este foarte activa d.p.d.v. functional. Aici se realizaeaza atat cresterea muschiului cat si a tendonului.

Tesutul conjunctiv elastic

Are o raspandire extrem de restransa si anume:

ligamentele galbene de la nivelul cefei

ligamentele articulare

ligamentul suspensor al penisului.

Structura: predomina fibrele elastice dispuse in retea, substanta fundamentala, celule conjunctive (in special celule fixe). Elementele elastice le vom gasi insa larg raspandite in peretele vaselor formate din lamele elastice dispuse concentric. Tot elemente elastice apar si in stroma conjunctiva a plamanului dubland peretele alveolar.

Tesutul mucoid

Il gasim in:

ordonul ombilical (gelatina Wharton)

in corpul vitros (in camera vitroasa)

Contine multa substanta fundamentala, bogata in acid hialuronic, cateva celule mezenchimale si fibroblaste si cateva fibre de reticulina.

Tesutul reticulat

Este de doua feluri:

mieloid (maduva rosie hematogena)

limfoid (in organele limfoformatoare). Organele limfoformatoare sunt:

ggl. limfatici

pulpa alba a splinei

placile Peyer din intestin

amigdale

Organizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul, celule conjunctive (o parte din ele vor forma citoreticul care se va suprapune peste fibroreticul). In ochiurile celor doua retele se gasesc substanta fundamentala si celule conjunctive libere.

Tipuri de celule:

celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multe prelungiri care se unesc cu prelungirile altor celule prin jontiuni gap. Aceste celule formeaza citoreticulul. Celula are nucleu central eucromatic, citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei conjunctive si a rol structural (formeaza citoreticulul).

celule reticulare de tip histioid - au rol macrofag. Pot fi fixe sau libere si se sclerozeaza de regula in mansoane perivasculare. Ca aspect structural celulele pot avea . Rol de fagocitoza si pinocitoza. De asemenea ele colaboreaza cu limfocitele B si T in realizarea RI umoral si celular. Limfocitele T sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele B sunt localizate in zonele timoindependente.

celula reticulara interdigitale

celule reticulare foliculare dendritice. Ultimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre ele (doar prin imunofluorescenta si ME). Aceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagele in elaborarea RI mediat umoral si celular.

Tesutul adipos

Generalitati

Celulele se numesc adipocite (lipocite). Tesutul contine pe langa celule si putina substanta fundamentala si putine fibre, in special de reticulina. Celulele adipoase au tendinta de a se aglomera formand lobuli sau paniculi adiposi separati intre ei prin septuri conjunctive de tesut lax. In aceste septuri se gasesc vase de sange si terminatii nervoase adrenergice si colinergice. In cazul tesutului adipos brun exista doar fibre nervoase adrenergice.

Adipocitele isi au originea in celula mezenchimala nediferentiata care incepand cu S3 pana in S5 I.U. da nastere adipoblastului apoi preadipocitului si in final adipocitului. La nivelul adipoblastului si preadipocitului s-a detectat enzima a-naftil acetat esteraza, care are o actiune crescuta in aceasta celula.

Din preadipocit rezulta:

adipocitul alb

adipocitul brun

adipocitul hepatic (celula Ito) care se dispune intre hepatocite si peretele capilarului sinusoid. Ea are rol de sinteza si depozitare a vitaminei A.

Adipocitele brune nu pot da nastere adipocitelor albe sau celulei Ito.

In perioada copilariei are din nou loc sinteza de adipocite sub actiunea STH, a hormonilor tiroidieni si a insulinei. La pubertate procesul se reia sub actiunea hormonilor sexuali cand apar:

adipocite ginoide (contin estrogeni)

lipoide androide care contin androgeni

Marea majoritate a populatiei de adipocite se sintetizeaza la 2-3 ani iar la pubertate aceste celule se hipertrofiaza. Exista doua tipuri de obezitate:

hiperplastica (cresterea numarului de adipocite) apare in primii 2-3 ani

hipertrofica (cresterea volumului adipocitelor) apare la pubertate sau mai tarziu.

Tesutul adipos ocupa:

in copilarie

la barbati 15%

la femei 25%

la pubertate

la barbati 25%

la femei 40%

In curele de slabire adipocitul sufera o transformare seroasa, reversibila, devenind o celula de tip fibroblastoid cu prelungiri.

Daca se depaseste capacitatea de incarcare a adipocitelor se incarca fibroblastele si histiocitele.

Tesutul adipos alb

Adipocitul alb are diametru de 100-120 mm. Adipocitele se organizeaza in lobuli separati de septuri formate din tesut conjunctiv lax ce aduce vase de sange in apropierea adipocitelor. Un capilar corespunde la 2-3 adipocite albe. Tot astfel ajung terminatiunile nervoase adrenergice si colinergice. Celula apare ca un inel cu pecete. Incluziunea lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesut unilocular). Citoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. Bula se dizolva in parafina si in hidrocarburi benzenice. Citoplasma este acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. Tot in tesut se observa numeroase capilare. La ME se observa ca incluziunea nu este invelita de endomembrana si ocupa cea mai mare parte a celulei impingand nucleul la periferie.

Nucleul este alungit, eucromatic.

Organitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si RE neted. Membrana celulara este dublata la exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. Aceasta lamina bazala este comuna pentru mai multe adipocite. Intre adipocite exista substanta fundamentala, fibre de reticulina, capilare si filete nervoase adrenergice si colinergice care se opresc la nivelul laminei bazale unde-si varsa mediatorul, acesta ajungand in celula prin difuziune.

Rolul acestor celule este in metabolismul lipidelor, in lipogeneza si lipoliza. Lipogeneza se face din glicerol si acizi grasi (1 molecula de glicerol si 3 molecule de acizi grasi formeaza 1 molecula de triglicerid). Glicerolul se obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat "de novo" sau provin din sursa endohepatica.

Acizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in circulatia limfatica sub forma de chilomicroni. Chilomicronii au diametrul de 3 mm, au un miez central format de triglicerid si colesterol esterificat si o parte periferica formata din colesterol liber, proteine si fosfolipide.

La nivelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei secerata de celulele endoteliale. Acizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor traversa lamina bazala a adipocitului alb si apoi membrana celulara si ajung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride. Depozitele adipoase sunt permanent reinnoite. Cel mai lipogenetic hormon este insulina care permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. Lipoliza este controlata de glucagon.

Tesutul adipos brun

In acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. Vascularizatia este mai bogata (1 capilar la 1 adipocit). Citocromii sunt numerosi (exista mitocondrii multe). Astfel se explica culoarea bruna. Acest tesut ocupa 5-6% din greutate la nastere. Este intalnit doar in viata fetala si in primele 5 luni de la nastere. El este localizat:

cervical

retrosternal

subscapular

retrosimfizar

in mediastinul profund

in regiunea inghinala.

Acest tesut are rol de protectie termica.

Organizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri conjunctive formate din tesut conjunctiv lax cu foarte multe vase de sange (1 capilar la 1 adipocit). Terminatiunile nervoase sunt de tip adrenergic. Exista putina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina.

La MO celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. In adipocit exista mai multe bule lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. Citoplasma este spumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici se dizolva in parafina incluziunile de lipide.

Adipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de 30-40 mm.

La ME se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci doar separate de septuri citoplasmatice. In restul citoplasmei exista mitocondrii cu criste si REN cu rol in sinteza lipidelor. Membrana adipocitului brun este dublata de o lamina bazala inconjurata de o retea fibroreticulara. Lamina bazala este proprie fiecarui adipocit.

Filetele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu membrana adipocitului. Cand scade temperatura mediului inconjurator se descarca norepinefrina care va stimula adenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de cAMP care stimuleaza protein kinaza care va determina ardera acizilor grasi in ciclul Krebs ceea ce duce la formarea de energie. Tot odata este inhibata ATP sintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura.