Test grila - astmul

Astmul

G1104043. Astmul bronsic indus de effort este caracterizat prin:

A. lipsa modificarii reactivitatatii cailor aeriene

B. aparitia unor contractii pasagere ale musculaturii netede

C. hiperemie termic indusa la nivelul mucoasei bronsice

D. congestia microvascularizatiei mucoasei bronsice

E. lipsa producerii unor sechele in timp indelungat

(pag. 1569)

G1104044. Functionalitatea ventilatorie a pacientului astmatic este caracterizat prin:

A. VEMS (FEV) scazut

B. hipoxie

C. hipercapnie

D. alcaloza respiratorie

E. volum rezidual crescut

(pag. 1569)

G1104045. In astm se elibereaza urmatorii mediatori cu rol in reactia inflamatorie:

A. leucotriene C, D, E

B. factorul de activare plachetar

C. fosfolipaza A2

D. serotonina

E. bradichinina

(pag. 1567)

G1104046. In astmul bronsic idiosincrazic pot apare:

A. teste cutanate pozitive

B. nivel seric al Ig E in limite normale

C. paroxisme de wheesing ca manifestare initiala

D. accese de dispnee persistenta tardive

E. rinita

(pag. 1567)

G1104047. Infectiile pulmonare care induc exacerbarea acuta a astmului bronsic, sunt mai frecvent

determinate de:

A. Haemophilus influenzae

B. Chlamydia pneumoniae

C. Rhinovirusuri

D. Virusul sincitial respirator

E. Mycoplasma pneumoniae

(pag. 1569)

G1104048. Intre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara:

A. dispnee paroxistica respiratorie

B. junghi toracic

C. wheezing

D. puls paradoxal

E. hemoptizie

(pag. 1570)

G1104049. La pacientul cu astm bronsic eliberarea IL-4 si IL-5 are ca actiune:

A. activarea macrofagelor

B. stimularea secretiei de imunoglobuline

C. proliferarea eozinofilelor

D. stimularea cooperarii celulare

E. activarea apoptozei

(pag. 1567)

G1104050. Lichidul de lavaj bronho-alveolar, la pacientul cu astm bronsic contine:

A. celule epiteliale

B. mastocite

C. celule mezoteliale

D. polimorfonucleare neutrofile

E. polimorfonucleare eozinofile

(pag. 1567)

G1104051. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:

A. hipertrofia musculaturii netede bronsice

B. atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice

C. edem al mucoasei bronsice

D. infiltrate limfocitare in peretele bronsic

E. ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice

(pag. 1569)

G1104052. Poluantii atmosferici implicati in astm pot fi:

A. monoxidul de carbon

B. dioxidul de azot

C. ozon

D. benzen

E. dioxid de sulf

(pag. 1568)

G1104053. Reactia inflamatorie precoce din astm determina local:

A. bronhoconstrictie

B. hipersecretie de mucus

C. proliferare celulara epiteliala

D. congestie vasculara

E. edem local

(pag. 1567)

G1104054. sindromul respirator declansat de aspirina se caracterizeaza prin:

A. rinita vasomotorie pasagera

B. rinosinuzita hiperplazica

C. episoade acute de obstructie a cailor respiratorii

D. xeroftalmie

E. congestie oculara

(pag. 1568)

G1104055. Tratamentul in accesul acut de astm cuprinde:

A. terbutalina

B. salbutamol

C. salmeterol

D. aminofilina

E. glucocorticoizi

(pag. 1571)

G1104056. Urmatoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade acute de astm:

A. indometacin

B. naproxen

C. captopril

D. atenolol

E. amlodipina

(pag. 1568)

G1204057. Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe dintre urmatoarele

noxe:

A. pulberi de lemn sau vegetale

B. agenti farmaceutici

C. chimicale industriale si mase plastice

D. enzime biologice

E. effort

(pag. 1568)

G1204058. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu rezorcinolii (terbutalina, fenoterol) si saligeninele (albuterol-salbutamol) utilizati in terapia astmului bronsic:

A. sunt selective pentru tractul respirator

B. sunt lipsite de efecte cardiace notabile, cu exceptia dozelor mari

C. sunt active pe toate caile de administrare

D. au efect prelungit (4-6 ore)

E. nu se adeministreaza la copil

(pag. 1571)

G1204059. Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de:

A. eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

B. medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice

C. medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia

D. antibiotice

E. expectorante   (pag. 1570-1571)

G1204060. Clasificarea etiologica a astmului bronsic recunoaste, in prezent, urmatoarele forme:

A. astm alergic

B. astm idiosincrazic

C. astm profesional

D. astm infectios

E. astm de effort

(pag. 1566)

G1204061. Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati:

A. insuficienta ventriculara stanga acuta

B. obstructia cailor aeriene superioare prin tumori

C. Edemul laringian

D. embolia pulmonara recurenta

E. pneumonia

(pag. 1570)

G1204062. Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii:

A. la orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii

B. in criza de astm usoara

C. in criza de astm severa

D. in astmul bronsic cu crize frecvente

E. in criza de astm bronsic care evolueaza concomitent cu pneumonie

(pag. 1572)

G1204063. In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte clinice sau

de laborator:

A. antecedente personale sau familiale de boli alergice

B. leucocitoza

C. eozinofilia

D. cresterea IgE in ser

E. Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specific

(pag. 1566-1567)

G1204064. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade

acute de astm, pot fi reprezentati de:

A. alergeni

B. infectii

C. factori profesionali

D. medicamente - aspirina

E. medicamente - digoxin

(pag. 1567-1569)

G1404080. Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu:

A. urticaria

B. reactii cutanate de tip sclerodermie

C. niveluri crescute de IgA in ser

D. Eczema

E. istoric familial de boli alergice

(pag. 1566)

G1404081. Astmul idiosincrazic se caracterizeaza prin:

A. antecedente heredocolaterale alergice prezente

B. antecedente personale alergice absente

C. testele cutanate sunt negative

D. nivelurile de IgE sunt crescute

E. nivelurile de IgE sunt normale

(pag. 1567)

G1404082. Care din urmatoarele afirmatii privind prevalenta astmului bronsic sunt adevarate:

A. aproape jumatate din cazuri apar peste varsta de 10 ani

B. o treime din cazuri apar pana la varsta de 40 de ani

C. la copii, raportul intre sexe este 2:1, feminin/masculin

D. raportul pe sexe se egalizeaza pana la varsta de 30 de ani

E. apare la toate varstele dar predominant la varstele tinere

(pag. 1566)

G1404083. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic

sunt false:

A. au actiune lenta

B. au potenta foarte mare

C. sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maxime

D. bromura de ipratropiu este contraindicata la pacientii cu afectiuni cardiace

E. bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil

(pag. 1571)

G1404084. in lichidul de lavaj bronhoalveolar se gasesc un numar crescut de:

A. leucotriene F

B. eritrocite

C. limfocite

D. neutrofile

E. celule epiteliale

(pag. 1567)

G1404085. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:

A. tartrazina

B. agonistii beta-adrenergici

C. agentii de hidroxilare

D. agentii de sulfitare

E. paracetamolul

(pag. 1568)

G1504086. Astmul alergic se asociaza adesea cu:

A. Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczema

B. Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare intradermica de extracte din antigenele aerogene

C. Niveluri crescute de IgE in ser

D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific

E. Rinoree purulenta

(pag. 1566, 1567)

G1504087. Cei mai frecventi agenti infectiosi implicati in exacerbarea acuta a astmului la copiii mici sunt:

A. Virusul sincitial respirator

B. Virusul gripal

C. Virusul paragripal

D. Rhinovirusurile

E. Adenovirusurile

(pag. 1569)

G1504088. Efortul fizic provoaca crize de bronhoconstrictie la astmatici in urmatoarele circumstante:

A. Efortul fizic mai intens (de exemplu alergarea)

B. Temperatura aerului inhalat scazuta

C. Temperatura si umiditatea aerului inhalat crescuta

D. Efortul fizic usor

E. Umiditatea aerului crescuta

(pag. 1569)

G1504089. in tratamentul de durata al astmului bronsic sunt recomandati:

A. Beta-2-agonistii

B. Corticoterapia inhalatorie

C. Agentii stabilizatori ai mastocitelor

D. Corticoterapia orala

E. Metotrexatul

(pag. 1572, 1573)

G1504090. Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic

sunt:

A. Aspirina

B. Antagonistii beta-adrenergici

C. Colorantii, precum tartrazina

D. Agentii de sulfitare

E. Antibioticele betalactamine

(pag. 1568)

G1504091. Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in astmul bronsic:

A. Opiaceele

B. Sedativele si tranchilizantele

C. Metotrexatul

D. Sarurile de aur

E. Blocantele beta-adrenergice

(pag. 1572)

G1504092. Mentionati care din stimulii urmatori produc episoade acute de astm bronsic prin interactiunea cu reactivitatea cailor aeriene:

A. Efortul fizic intens

B. Ozonul

C. Oxidul de carbon

D. Infectiile virale

E. Stresul emotional

(pag. 1568-1569)

G1504093. Parametrii clinici care atrag atentia asupra riscului de agravare a epidoadelor acute de astm bronsic sunt:

A. Prezenta pulsului paradoxal

B. Folosirea muschilor respiratori accesori

C. Hiperinflatia marcata a toracelui

D. Prezenta de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare

E. Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare

(pag. 1572)

G1504094. Printre stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si produc episoade acute de astm bronsic se numara:

A. Alergenii

B. Stimulii farmacologici

C. Infectiile respiratorii

D. Fumatul

E. Efortul fizic

(pag. 1567-1569)

G2504124. Diagnosticul diferential al insuficientei ventriculare stangi fata de astmul bronsic este

sprijinit de evidentierea:

A. Ralurilor sibilante pe ambele arii pulmonare

B. Ralurilor umede la baze

C. Ritmului de galop

D. Sputei cu striuri de sange

E. Asteniei fizice si psihice

(pag. 1570)

G2504125. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:

A. Incepe prin rinita vasomotorie cronica

B. Determina in timp o rinosinuzita hiperplazica cu polipi nazali

C. Este specific numai copiilor

D. Determina astm

E. Asociaza congestii nazale si oculare

(pag. 1568)

G2504126. Absorbtia sistemica crescuta care acompaniaza dozele mari de steroizi inhalatori folositi in

terapia astmului bronsic poate determina:

A. Candidoza orala si disfonie

B. Cataracta

C. Incetinirea cresterii la copii

D. Purpura

E. Alopecie

(pag. 1572)

G2504127. Astmul alergic se caracterizeaza prin asocierea cu:

A. Un istoric personal si/sau familial de boli alergice

B. Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitive la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

C. Niveluri de IgE normale

D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific

E. Niveluri de IgG crescute in ser

(pag. 1566 - 1567)

G2504128. Astmul idiosincrazic se caracterizeaza prin:

A. Lipsa antecedentelor heredocolaterale sau personale pentru teren alergic

B. Teste cutanate negative la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

C. Niveluri crescute de IgE in ser

D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific

E. Niveluri de IgG crescute in ser

(pag. 1567)

G2504129. Atat la subiectii astmatici cat si la cei normali reactivitatea bronsica creste dupa:

A. Infectiile virale ale tractului respirator

B. Expunerea la poluanti atmosferici oxidanti precum ozonul si dioxidul de azot

C. Tratamentul cu inhibitori calciu

D. Folosirea preparatelor antialergice

E. Folosirea teofilinei intravenos

(pag. 1567)

G2504130. Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:

A. Aspirina

B. Coloranti precum tartrazina

C. Antagonisti beta adrenergici

D. Agentii de sulfitare

E. Romerganul

(pag. 1568)

G2504131. Reactivitatea incrucisata intre aspirina si alte inflamatoare nonsteroidiene este importanta pentru recunoasterea riscului de inducere a unor episoade de astm. Exista un grad mare de reactivitate incrucisata intre aspirina si:

A. Indometacin

B. Fenoprofen

C. Ibuprofen

D. Acetaminofen

E. Salicilatul sodic

(pag. 1568)

G2504132. Mecanismele obstructiei cailor aeriene in astmul profesional sunt:

A. Formarea de IgE specifice

B. Eliberarea directa de substante vasoconstrictoare

C. Stimularea directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala franca

D. Formarea de IgG specifice

E. Inhibarea eliberarii de endotelina

(pag. 1568 - 1569)

G2504133. Exacerbarea acuta a astmului bronsic la copii mici este realizata cel mai frecvent de

urmatorii agenti infectiosi:

A. Virusurile gripale

B. Virusurile paragripale

C. Adenovirusurile

D. Virusul sincitial respirator

E. Rhinovirusurile

(pag. 1569)

G2504134. Exacerbarea acuta a astmului bronsic la copii mari si la adulti este realizata cel mai frecvent

de urmatorii agenti infectiosi patogeni:

A. Virusul gripal

B. Virusul paragripal

C. Adenovirusurile

D. Rhinovirusurile

E. Virusul sincitial respirator

(pag. 1569)

G2504135. Crizele de bronhoconstrictie la astmatici pot fi declansate de efortul fizic in urmatoarele

circumstante:

A. Efort fizic intens (exemplu alergarea)

B. Temperatura aerului inhalat scazuta

C. Temperatura si umiditatea aerului inhalat crescuta

D. Efortul fizic usor

E. Umiditatea aerului crescuta

(pag. 1569)

G2504136. Medicamentele contraindicate categoric in astmul bronsic sunt:

A. Metotrexatul

B. Sarurile de aur

C. Opiaceele

D. Sedativele si tranchilizantele

E. Blocantele beta - adrenergice

(pag. 1572)

G2504137. Riscul de agravare al episoadelor acute de astm bronsic este evidentiat de urmatorii parametrii clinici sugestivi:

A. Prezenta de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare

B. Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare

C. Prezenta pulsului paradoxal

D. Folosirea muschilor respiratori accesori

E. Hiperinflatia marcata a toracelui

(pag. 1572)

G2504138. Principalele dezavantaje ale compusilor cuaternari de amoniu neabsorbabili (metilnitratul de atropina si bromura de ipratropiu) folositi in terapia astmului bronsic sunt:

A. Actiunea lenta

B. Actiunea rapida

C. Potenta relativ modesta

D. Actiunea inotrop negativa

E. Actiunea proaritmica

(pag. 1571)

G2504139. Clearance-ul teofilinei, utila in terapia astmului bronsic, scade odata cu utilizarea concomitenta a urmatoarelor medicamente:

A. Eritromicina

B. Chinolonele

C. Cimetidina

D. Propranololul

E. Fenobarbitalul

(pag. 1571)

G2504140. Clearance-ul teofilinei, utila in terapia astmului bronsic, creste odata cu utilizarea concomitenta a urmatoarelor medicamente:

A. Fenobarbital

B. Fenitoina

C. Eritromicina

D. Chinolone

E. Cimetidina

(pag. 1571)

G2504141. Specifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronsic sunt:

A. Dispneea

B. Wheezing-ul

C. Tusea cu expectoratie groasa filanta

D. Tusea cu expectoratie mucopurulenta

E. Durerile toracice

(pag. 1570)

G2504142. Examenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronsic prezinta urmatoarele aspecte

specifice pentru diagnosticul pozitiv:

A. Frecvente polimorfonucleare

B. Frecvente eozinofile

C. Cristale Charcot - Leyden

D. Frecventa flora microbiana Gram pozitiva

E. Frecventa flora microbiana Gram negativa

(pag. 1570)

G2504143. Diagnosticul diferential al bronsitei cronice fata de astmul bronsic presupune evidentierea:

A. Lipsei perioadelor pur asimptomatice

B. Episoadelor de dispnee si wheezing

C. Tusei cronice cu expectoratie

D. Durerii toracice la efort

E. Degetelor hipocratice

(pag. 1570)