Tehnica perfuziei

Tehnica perfuziei

Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului. Introducerea lichidelor in vena se poate face direct prin canule metalice fixate in vena, prin canule din material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin denudarea de vena si fixare in ea a unei canule, care poate ramane pe loc cateva zile sau chiar saptamani.

Pe cale intravenoasa pot fi administrate solutii izotonice si hipertonice - care nu se pot administra pe alta cale injectabila, deoarece sunt caustice pentru tesuturi. Nu se introduc solutii uleioase deoarece produc embolie grasa.

Scopul perfuziei :

- hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidro-mineral;

- administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit;

- in scop depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici microbieni;

- completarea proteinelor sanguine in caz de hipo- si disproteinemie;

- pentru alimentatia pe cale parenterala;

- pentru perfizie de sange.

Materiale necesare:

- trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;

- solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si armura metalica, sau pungi originale de material plastic incalzite la temperatura corpului;

- garoul de cauciuc, tavita renala, o musama sau o aleza, benzi de leucoplast pentru fixarea acului sau canulei de tegumentul bolnavului;

- seringi de 5-10 ml, ace sterile, casoleta cu tampoane sterile, substante dezinfectante sterile;

- stativ pentru fixarea flacoanelor.

Etape si timpi de executie

Pregatirea materialelor si instrumentelor

Spalare pe maini.

Se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul cu alcool.

Se deschide trusa pentru perfuzat, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu el prin dop in flacon, inchinzandu-se imediat sub ac tubul de aer.

Se patrunde cu tubul de aer in flacon prin dopul de cauciuc fara a atinge trocarul.

Se suspenda flaconul pe suport, fixandu-se tubul de aer la baza flaconului cu o banda de leucoplast.

Se indeparteaza teaca protectoare de la capatul tubului.

Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor, lasand sa curga lichidul din dispozitivul de perfuzie - picuratorul fiind orizontal.

Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide aparatul de perfuzie, ramanand atarnat pe stativ.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

Se anunta bolnavul, se asaza in pat in decubit dorsal, comod cu antebratul in extensie si pronatie, asezat pe un plan tare. Se pot utiliza venele de la plica cotului, cefalica sau bazilica, Venele maleolare.

Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere, datorita duratei mai indelungate a operatiei si mentinerii pozitiei corecte.

Copiii mici vor fi imobilizati prin infasurarea intr-un cearsaf.

Tehnica propriu-zisa

Se dezinfecteaza tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului( deasupra plicii cotului). Se palpeaza locul pentru punctie, apoi se va mai dezinfecta inca o data cu alcool. Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul, ramanand cu el inchis. Se fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.

Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei. Nu se abordeaza niciodata vena din lateral si nu se introduce acul cu bizoul orientat in jos.

Se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul - in directie oblica (unghi de 30 grade), apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol si se continua inca 1-2 cm in lumenul venei.

Se verifica pozitia acului in vena prin aspirare. Se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.

Se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat la 60 picaturi/min sau mai putin in functie de necesitati.

Se fixeaza cu leucoplast acul si o portiune din tubul de perfuzie invecinata acului - la pielea bolnavului.

In tot timpul perfuziei se va controla daca scurgerea lichidului este continua, caci in caz de obstacol, sangele din vena refuleaza si se coaguleaza in lumenul acului. In cursul perfuziei cu ace metalice se poate intampla ca acul sa-si modifice pozitia in urma miscarilor involuntare ale bolnavului. Se opreste scurgerea lichidului si se ridica pavilionul acului, fiind vorba de lipirea varfului acului de peretele venos.

Inlocuirea flaconului se face inainte ca acesta sa se goleasca complet, pentru a evita patrunderea aerului in vena. Se inchide prestubul si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon pregatit inainte. Se deschide imediat prestubul pentru a permite lichidului sa curga, reglandu-se viteza de scurgere.

Inainte ca flaconul sa se goleasca, se deschide prestubul, se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in alcool si printr-o miscare brusca in directia axului vasului se extrage acul din vena. Se aplica un pansament steril cu leucoplast.

Spalarea pe maini.

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

Se supravegheaza bolnavul atent pana la terminarea flacoanelor de perfuzat.

Reorganizarea locului

Se strang materialele folosite, aparatul de perfuzat se arunca in recipiente speciale, Se noteaza in foaia de observatie : data, cantitatea de lichid perfuzat si numele celui care a facut perfuzia.

Incidente si accidente

- introducerea brusca a unei mari cantitati de lichide in circulatie poate supraincarca vena, dand semne de insuficienta circulatorie : dispnee, dureri precordiale.

Se intrerupe imediat curentul de lichid si se continua un ritm lent, dupa ce au disparut fenomenele supraincarcarii inimii.

- hiperhidratarea manifestata prin tuse, expectoratie, neliniste, polipnee, cresterea tensiunii arteriale se cimbate prin reducerea la minimum a ritmului de hidratare, administrarea de diuretice, cardiotonice.

- embolie gazoasa - prin patrunderea de aer in cantitate mare in curentul circulator. Ea se previne prin expulzarea aerului din tub inainte de introducerea canulei in vena si intreruperea perfuziei inainte de a se goli din rezerva si din tub.

- nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectia si aparitia de frisoane.