Tehnica masajului cardiac, incidente, accidente ale injectiei intravenoase, tehnica ingrijiri nou-nascutului ce prezinta colici abdominale

Tehnica masajului cardiac

- se aplica transversal podul palmei uneia dintre maini (de obicei stanga) pe 1/3 inferioara a sternului, iar cealalta palma (dreapta a carei forte este mai mare) se suprapune perpendicular pe prima .

- cu cele 2 maini suprapuse si cu bratele intinse ajutandu-se de greutatea corpului, salvatorul exercita presiuni ritmice asupra sternului .

- fiecare compresiune va fi brusca si scurta (aproximativ 1 secunda) si va exercita o presiune verticala a sternului spere coloana vertebrala, in asa fel ca sternul sa fie infundat cu aproximativ 5-6 cm .

- se apasa numai cu podul palmei, degetele fiind ridicate pentru a se evita comprimarea coastelor (se pot rupe) . Dupa fiecare compresiune sternul este lasat sa revina in pozitia initiala, fara sa se ridice mainile de pe sternul victimei .

Incidente, accidente ale injectiei intravenoase (I.V)

injectarea solutiei in tesutul paravenos manifestandu-se prin tumefierea tesutului durere, in acest caz se incearca patrunderea acului in lumenul vasului continandu-se injectarea sau se incearca in alt loc .

flebalgia (durere vie) produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante (se face o injectie lenta) .

valurile de caldura, senzatii de uscaciune in faringe (injectia lenta) : Ca, Mg .

hematom prin strapungerea venei (se intrerupe injectia) .

ameteli, hipotimie, colaps (se anunta medical) .

Tehnica ingrijiri pacientului cu insolatie

se aplica comprese reci pe cap sau chiar o punga cu gheata nu numai pe frunte ci pe toata calota (ajuta la retrocedarea edemului) .

se administreaza analgezice si antiflogistice : aspirina, piramidon, vitamina C .

se controleaza functiile vitale in caz de coma sau stari convulsive, se asigura libertatea cailor aeriene .

se administreaza O₂ .

diazepam 20 mg sau plegomagin 25 mg (la copii un sfert din doza) lent, IV sau IM pentru prevenirea sau linistirea convulsiilor .

hidratarea prin perfuzii :

glucoza 5% ser fiziologic, ser Ringer ;

dextran sau marisang (500 ml) in caz de hipotensiune .

combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol 1-2 mg/kilocorp, asociat cu furosemid 4-5 fiole (manitolul trebuie administrat totdeauna cu furosemid) .

combaterea acidozei, hipotensiuni .tratamentul arsurilor .

Tehnica ingrijiri nou-nascutului ce prezinta colici abdominale

nu exista un tratament miraculos care sa calmeze colicile sugarului

durerile se diminueaza sau chir inceteaza cu cataplasme calde, ceaiuri de plante

Unii sugari se pot linisti, atunci cand au colici, daca:

li se aseaza o perna calda ( nu fierbinte ) pe abdomen

sunt tinuti in brate, leganati,

asezati pe burta,

mangaiati usor pe abdomen,

balansati intr-un scaun special sau intr-un leagan

li se face o baie calduta

li se ofera suzeta

sunt infasati lejer intr-o paturica moale

sunt plimbati in carucior prin casa, sau in aer liber

sunt asezati in scaunul auto pentru bebelusi, care are si functie de balansare, alternand plimbarea si asezarea scaunului pentru balansare

Interventiile asistentei medicale la ingrijirea pacientului cu bronsita cronica

combaterea hipoxiei cu oxigenoterapie care se administreaza cu prudenta 1/2 -1 l / minut

combaterea obstructiei prin aspirarea bronsica sau chiar respiratorie asistata dupa traheostomie

combaterea inflamatiei cu antibiotice si corticoizi a hipersecretiei cu bisolvon sau brnhoxin

combaterea spasmului cu miofilin

BPOC la fumatori si la cei expusi noxelor

Tehnica clismei evacuatoare simpla

asistenta indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga iar cu cea dreapta introduce canula prin anus in rect .

canula in momentul patrunderii prin sfincter, trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata subiacenta, ceea ce necesita ca varful sa fie indreptat putin inainte, in directia vezicii urinare .

canula se introduce pana la o distanta de 10-12 cm .

irigatorul va fi fixat la o inaltime de 0,5-1,5 m . De la inaltimea de 1 m, un litru de lichid apos patrunde in rect in decurs de 5 minute .

daca in cursul intrarii apei, bolnavul semnaleaza dureri, crampe intestinale, se opreste curentul de apa pentru cateva minute, pana ce musculatura colonului se linisteste, dupa care se poate continua clisma .

se va avea grija sa nu patrunda aer in rect de aceea lichidul din irigator nu se va goli niciodata .

dupa inchiderea robinetului si indepartarea canulei, bolnavul este asezat in decubit dorsal apoi intors in decubit lateral drept, facilitand patrunderea lichidului la o adancime mai mare a colonului, bolnavul retine solutia timp de 10-15 minute . Dupa introducerea unei cantitati de 0,75-1 litru solutie, scaunul apare in 5-15 minute maximum 20 minute .

Tehnica recoltarii glicemiei

glicemia

se recolteaza 2ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg forfura de sodiu, sau cu sistemul vacutainer ;

glicemia normala = 80-120 mg % .

Controlul glicemiei se poate face cu ajutorul baudeletelor sau stripturilor, folosind sange capilar - APARAT ONE TOUCH BASIC + ac steril .

ii demonstreaza tehnica de recoltare unei picaturi de sange respectand masurile de asepsie si tehnica de aplicare a sangelui pe suprafata de testare si introducerea in aparat si il invata sa citeasca rezultatul . . . . . ;

il educa asupra modului de pastrare a testelor strup, care se scot din ambalajul original numai in momentul utilizarii, se pastreaza la o temperatura sub 30⁰C., nu se atinge capatul reactiv al testului, flacoanele deschise se utilizeaza maxim 6 luni de la deschidere verificand termenul de valabilitate ;

sfatuieste pacientul sa pastreze evidenta permanenta a rezultatelor testelor efectuate, notand dieta si doza de insulina ;

constientizeaza pacientul ca respectand regimul alimentar, tratamentul recomandat si modul de viata, poate fi o persoana cu o viata cvasinormala ;

indruma gravida diabetica pentru a fi supravegheata permanent de catre medicul diabetelor, de catre asistenta medic, de catre specialistul obstetrician si medicul neonatolog .

Masuri preventive fata de sursa de infectie in combaterea bolilor infecto-contagioase

Cuprinde totalitatea masurilor preventive si combative care trebuie aplicate asupra celor 3 factori epidemiologici principali

masuri fata de sursele de infectie .

masuri fata de caile de transmitere .

masuri fata de masa receptiva .

1. masuri fata de sursele de infectie

Masurile fata de sursa de infectii reprezinta totalitatea masurilor luate fata de toate persoanelor care ar putea sa transmita boala infecto-contagioasa (bolnavi, purtatori, suspecti, contactati) precum si masurile luate fata de animale

masurile fata de caile de transmitere :

Intreruperea, blocarea permanenta a cailor de transmitere a infectiilor se realizeaza prin :

metode de dezinfectie mecanica (spalare, aspirare mecanica a ficatului, filtrare, ultrasunete) ;

metode fizice si chimice de dezinfectie si sterilizare (caldura, antiseptice sau solutii dezinfectante;

prin dezinfectie si deratizare .

Masuri pentru protectia masei receptive :

Masurile cu drept obiectiv principal cresterea rezistentei organismului, care poate fi obtinuta prin :

profilaxia specifica;

2. profilaxia nespecifica - CHIMIOPROFILAXIA

Tehnica ingrijirii acordata in lauzia fiziologica

Asistenta

efectuarea toaletei locale, schimbarea tampoanelor observa lohiile (aspect, miros, culoare, cantitate), observa plagii perineale .

instruieste gravida sa se autoingrijeasca .

controleaza involutia uterina (scade cu 1-1,5 cm/zi), devenind organ interapelvin dupa 12 zile .

masoara temperatura, pulsul, T.A. pentru depistarea eventualelor complicatii (hemoragii, infectii, tromboflebita) .

explica modul de instalare a secretiei lactate, a "furiei laptelui" care poate fi insotita de cresterea temperaturi pana la 37,5⁰C .

instruieste lauza sa-si spele mainile si sanii inainte si dupa supt .

atentioneaza lauza :

sa nu consume bauturi alcoolice, excitante (cafea, ciocolata, cacao, ceai rusesc) ;

sa nu consume alimente cu fibre in cazul leziunilor perineale pentru evitarea efortului de defecatie

efectueaza sondajul vezical in caz de retentie urinara in primele ore dupa nastere ;

instruieste lauza la externare :

sa-si mentina o buna igiena locala, sa foloseasca tampoane sterile ;

sa evite raporturile sexuale 6-8 saptamanii ;

sa nu ia medicamente fara recomandarea medicului deoarece unele se elimina prin lapte .

Tehnica perfuziei intravenoase

tehnica de intretinere a liniei dutravenoase este o tehnica aseptica (sterila) ;

asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminari cu sange (dupa spalare) ;

pregateste solutia de perfuzat ;

monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi, pentru indepartarea aerului;

alege vena, aplica garoul, curata locul cu alcool de la centru in afara ;

introduce acul sau flexorul in vena ;

scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza rate de flux la 60 de picaturi pe minut ;

mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril ;

schimba pansamentul cand se fixeaza catelere la 24 ore si inspecteaza zona - eventuala infectie ;

schimba punga cu solutie sau flaconul, inainte de golirea completa a celei precedente ;

se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa .

Ingrijirea ulterioara a pacientului

- la sfarsitul perfuzi se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se extrage acul in directia axului vasului ;

- se aseaza pacientul comod, i se da lichide caldute .

Tehnica transfuziei indirecte

montarea flaconului : se suspenda flaconul pe suport si apoi se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu leucoplast .

evacuare aerului din aparat

punctia venoasa : se aplica garoul si cu acul de perfuzie se executa punctia venei, se fixeaza acul cu leucoplast si se regreaza prestului in ritmul necesar de administrarea sangelui .

executarea probei biologice . . . . . : primi 20 de ml de sange vor fi lasati sa se scurga prin picator, dupa care se strange presturul in asa fel ca nr. picaturilor sa nu treaca de 10-15 picaturi pe minut . administrarea sangelui se continua in acest ritm timp de 5 minute . Daca in acest rastimp nu se instaleaza semnle incompatibile de grup (senzatie de frig, frison, dureri de cap, lombare, neliniste, tahicardie, urticarie, congestia fetei), atunci se repeta aceasi operatie, daca la sfarsitul ei nu se constata nici un simptom alarmant, se continua perfuzia de sange in ritmul prescris de medic .

supravegherea bolnavului in cursul transfuziei : Bolnavul nu va fi parasit nici un minut in cursul transfuziei . Asistenta va supraveghea starea bolnavului, functionarea aparatului

Ingrijirea pacientului cu astm Bronsic

mentinerea pacientului in pozitie care sa favorizeze respiratia (sezand) .

identificarea factorilor care contribuie la exarcerbarea manifestarilor clinice ( factori de mediu) si indepartarea lor (scuturarea paturilor . )

ajutarea pacientului pentru satisfarea nevoilor fundamentale

suport psihic al pacientului .

administrarea tratamentului prescris (bronhodilatatoare, corticoizi, antibiotice)si observarea unor efecte secundare, cum ar fi : tahicardie, aritmie, greata, varsaturi .

masurarea functiilor vitale .

hidratarea corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor .

evitarea efortului fizic, a factorilor emotionali .

gimnastica respiratorie .

toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie .

Interventia asistentei medicale in timpul crizei la pacientul cu tulburari comitiale

pacientul nu este lasat singur

se aseaza in pozitie orientala pe pat, podea

sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii

sa nu-si muste limba

sa fie protejat de traumatisme, leziuni

sa nu se forteze deschiderea maxilarelor in timpul convulsiei

sa nu fie imobilizat fortat pentru a nu produce fracturi din cauza contractiunii musculare puternice

Tehnica sondajului vezical la barbat

asistenta se va aseza pe partea dreapta a bolnavului, imbraca manusa de cauciuc, alege sonda (Nelaton) o lubrifiaza scufundand-o in ulei steril sau ungand-o cu ajutorul unui tampon steril .

asistenta degajeaza glandul de preput, sterge foarte fin meatul cu un tampon imbibat in solutie de oxicianura de mercur si apoi fixeaza glandul intre police, degetul index si mediu al mainii stangi desfacand cat mai mult meatul uretrei cu primele 2 degete . Intre degetele inelar si mic al mainii drepte se prinde extremitatea deschisa a sondei si cu ajutorul unei pense sterile, tinuta in aceasi mana, se apuca sonda n imediata vecinatate a ciocului . Se introduce ciocul in meat si cu ajutorul pensei se impinge din ce in ce mai inainte, in timp ce cu mana stanga se intinde penissul cat mai bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale, care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica . Daca apar obstacole anatomice, spasme, atunci se va scoate sonda si se va inlocui cu o sonda de calibru mai mic, eventual sonda Mercier / Thiemann .

daca manusa de pe mana dreapta sa mentinut sterila, introducerea sondei se poate face si fara pensa, prinzand direct sonda .

patrunderea sondei in vezica urinara se semnaleaza prin scurgerea urinii prin sonda .

cu man dreapta asistenta umple eprubetele cu urina, necesara pentru probele de laborator

cand vezica s-a golit complet, se indeparteaza sonda cu ajutorul pensei,

Tehnica ingrijiri acordate nou-nascutului in sala de nastere

se taie cordonul ombilical, este transportat intr-o camera luminata si incalzita la 27⁰C .

se scot mucozitatile din nas, gura si fundul gatului cu o sonda de cauciuc moale .

se pune in ochi nitrat de argint 0,75% deschizand pleoapele si picurand cu pipeta in fiecare ochi cate 2-3 picaturi .

se leaga bontul ombilical la capat cu ata sterila speciala, extremitatea taiata se stinge cu tinctura de iod, contratetanosului si altor infectii . Se face astfel un pansament peste care se aplica fasa ombilicala .

identificarea copilului, nume, sex se face pe loc, se scrie pe o fasa legata de mana pentru a nu se incurca copilul, identificarea malformatiilor .

Tehnica ingrijiri pacientului cu fractura de femur

Imobilizarea de urgenta

se pregateste o aleza lunga, care sa ajunga din axila pana la picior

se aplica alesa pe fata laterala (externa) a membrului inferior dupa ce s-a introdus vata pudrata cu talc

a)     cu o singura atela - cand coapsa este . . . . si deformata este bine sa se asigure pe timpul parcursului si o extensie in axul membrului inferior, ceea ce este posibil prin folosirea atelelor . . . . .

b)     cu 2 atele - o atela externa lunga, asemanatoare cu cea descrisa anterior, o atela scurta ce se aplica pe partea interna a membrului inferior bolnav, care se intinde de la regiunea inghinala pana la calcai

peste ambele se aplica legaturi dispuse in jurul toracelui, in jurul bazinului, in jurul coapsei, genunchiului si gambei de aceeasi parte

se face bandajarea alveolara, cu fata membrului inferior si a toracelui, precum si fixarea picioarelor

c)imobilizarea in fracturile extremitatii inferioare a femurului

Cand femurul este fracturat in aproprierea genunchiului, exista pericolul ca vasele si nervi importanti ce trece prin spatele osului sa fie comprimate, intepate sau fasate

Aceste fracturi se imobilizeaza cu o singura atela

se aplica o atela lunga posterioara, care se intinde de la bazin pana la talpa

Atelele mai scurte sunt ineficiente

inainte de fixarea atelei cu lagaturi se va introduce vata sub atela la capatul proximal, spre a nu leza partile moi si se va verifica pozitia atelei ca sa nu atinga coastele

lagaturile trebuie aplicate in jurul bazinului, in jurul coapsei si a gambei

infasarea membrului pelvian si bazinul va completa mobilizarea acestor fracturi

Primele ingrijiri acordate pacientului in stare de soc la locul accidentului

eliminarea victimei de sub actiunea agentului traumatizat .

stabilirea rapida a existentei pulsului la arterele mari (carotida, femurala) .

stabilirea prezentei si eficientei miscarilor respiratorii . Se va controla permeabilitatea cailor aeriene, iar daca este posibil se va administra O₂ pe masca / sonda nazofaringiana .

evaluarea rapida a leziunilor, examinarea craniului, toracelui, membrelor . Se va face hemostaza daca e cazul .

bolnavul va fi mentinut in pozitie orizontala cu membrele inferioare ridicate la 30⁰-40⁰deasupra planului toracic, cu evitarea brutalizarii si miscarilor inutile si cu crearea unui confort general si termic .

Pretratementul socului

recoltarea sanfelui necesar examenelor de laborator .

dupa recoltare, se monteaza o perfuzie cu :

solutii macromeloculare (substituienti de plasma : dextran 40, dextran 70 sau marisang)

Administrarea substituientilor de plasma trebuie sa fie insotita totdeauna si de administrarea solutiilor electrolitice (ser viziologic, soluti Ringer) .

se combate durerea (care poate fi cauza importanta de decompensare) prin administrarea de analgetice : mialgin 50/100 mg

fortral 30-50 mg (1fiola=30mg) in asociere cu 5-10 mg diazepam (1 fiola 2 ml=10mg)cu rol axiolitic, linistitor .

In caz de depresie respiratorie indusa de morfina, se administreaza lent nalorpina (N-alil-morfina) 1-2mg IV (1 fiola 1 ml=5mg se dizolva in 5 ml ser fiziologic si se administreaza fractionat 1-2 ml o data .

dupa analgezie - sedare se completeaza pansamentele si imobilizarile provizorii ale focarelor de fractura .

Sondajul duodenal - definitie, scop, pregatire, tehnica

Definitie : prin acest precedeu se intelege introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior .

Scop : poate fi exploirator sau terapeutic, pe langa acestea prin sonda duodenala bolnavul poate fi alimentat in anumite imprejurari .

Pregatirea bolnavului :in ziua sondajului bolnavul sa ramana nemancat .

se aseaza pe pat musamaua, apoi se aseaza bolnavul pe marginea patului si i se da o tavita renala .

Tehnica : asistenta umezeste sonda, o introduce in faringele bolnavului si il invita sa inghita .

dupa ce sonda a ajuns in stomac, bolnavul este culcat in decubit lateral drept cu trunchiul usor ridicat si cu capul lasat jos, coapsele flectate pe bazin (in acesta pozitie sonda se adapteaza curburii mici a stomacului si inainteaza sub influenta miscarilor peristaltice incet spre pilor .

sonda progreseaza cu 1-2 cm la 3-5 minute .

cand diviziunea 65 ajunge la arcada dentara oliva sondei se gaseste in fata pilorului, de aici introducerea sondei necesita precautie mai mare - peste o ora si jumatate de la pastrarea olivei in stomac, diviziunea 70-75 va ajunge la arcada dentara

daca sonda a patruns in duoden, dupa cateva minute incepe sa curga prin ea sucul duodenal (culoare este galbena aurie, daca este lipsit de bila atunci este incolor) .

Tehnica pregatirii pacientului pentru urografie

se accepta prin evacuarea gazelor din intestin, pentru aceasta cu 2-3 zile inaintea eliminarii se va da bolnavului un regim usor de digerat, evitand alimentele cu reziduri multe si celuloza ca : fructe, legume, zarzavaturi . Daca bolnavul are tendinta la distensia gazoaza a intestinelor, se vor da timp de 2 zile, de 3 ori cate 2 tablete de carbune animal . In preajma zilei de urografie sa va administra bolnavului 2 linguri de ulei de ricin . Seara nu mai mananca decat un ceai cu paine prajita .

intrucat intensitatea imaginii radiologice va fi in functie de concentratia urinii in substanta de contrast, pe langa regimul cunoscut se va restrange si cantitatea de lichide, iar in ziua examinarii bolnavul nu va mai primi nimic de mancat sau baut .

in preajma injectarii substantei de contrast se va face inca o clisma evacuatoare apoi se va executa proba de toleranta fata de iod .

Supravegherea gravidei in I trimestru de sarcina

informarea femeii despre modificarile organismului in timpul sarcinii .

aprecierea starii de nutritie a gravidei, sfaturi privind alimentatia : sa evite alimentele grase, prajelile mai ales inainte de culcare .

asigurarea confortului psihic .

cantarirea, masurarea TA, informarea privind investigatiile care trebuie facute in timpul sarcinii : determinarea grupelor sanguine, Rh, examen sumar de urina, examenul secretiei vaginale .

instruirea gravidei privind semnele de avort, manifestari in sarcina patologica .

Tehnica sondajului vezical la femeie

asistenta va imbraca manusi sterile si prinde sonda intre degetele mediu si inelar ale maini drepte, cu ciocul indreptat in jos, iar intre policele si indexul aceleasi maini se prin 2-3 tampoane inmuiate in solutie de oxicianura de mercur .

asistenta se va aseza pe partea dreapta a bolnavei, indeparteaza lohiile, evidentieaza meatul uretral cu policele si indexul mainii stangi, se sterge cu tampoane orificiul uretral de mai multe ori de sus in jos . Dupa ce a epuizat tampoanele din mana dreaota, asistenta intoarce sonda dintre degetele mediu si inelar, adacandu-o cu ciocul inainte si in sus, tinand-o sub forma unui creion .

asistenta introduce apoi sonda in uretra, la o adancime de 4-5 cm . Paralel, in acelasi timp cu inaintarea sondei, extremitatea externa a acesteia va fi coborata, printr-o miscare in forma de arc, pentru a usura trecerea curburii sondei de la nivelul ciocului, in vezica . Prezenta sondei in vezica se verifica prin scurgerea urinii .

pentru a lucra mai curat, se obisnuieste a se prelungi sonda printr-un tub de cauciuc, care se introduce in prealabil in vasul de colectare .

Tehnica spalaturi oculare

verifica temperatura lichidului de spalatura - 37⁰ C (temperatura mai joasa declanseaza reflexul de inchidere a ploapelor ) ;

se aseaza pe cele 2 pleoape cate o mica patratica de vata imbibata in solutie antiseptica de spalare (acid boric 3%, oxicianura de mercur 1/5000, ser fiziologic)

deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina (recipient in sacul conjunctival, evitand corneea) ;

solicita pacientului sa roteasca ochiu in toate directile ;

repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura ;

indeparteaza tavita renala .

Ingrijirea ulterioara a pacientului :

usuca fata pacientului ;

aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului ;

indeparteaza compresa de pe ochiul protejat ;

aseaza pacientul in pozitie comoda .

Tehnica ingrijirii plagi ombilicale la nou-nascut

urmareste cicatrizarea si evitarea oricarei infectii

plaga ombilicala poate fi poarta de intrarea pentru germenii patogeni (stafilococ, streptococ, colibacil, bacil tetanic)

pansamentul ombilical se controleaza zilnic

bontul ombilical se sterge de jos in sus cu betadina si spirt de 2-3 ori pe zi pentru o cicatrizare masiva

dupa cicatrizare nu mai este necesara pansarea

Tehnica spalaturi auriculare

asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc ;

verifica temperatura lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon ;

solicita pacientului sa deschida gura (conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor) ;

trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura spre peretele posterosuperior si asteapta evacuarea ;

operatia se repeta la nevoie ;

se usuca conductul auditiv extern ;

medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopic ;

se introduce un tampon de vata in conductul auditiv ;

se aseaza pacientul in decubit dorsal 1/2-1 ora ;

se examineaza lichidul de spalatura .

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Oxigeno-terapia : materiale necesare, metode si rolul asistentei

Materiale necesare

- surse de oxigen

umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului continand apa sterila) ;

sonda nazala, cateler, masca oxigen sau cort ;

material adeziv (leucoplast pentru fixarea sondei)

Metode de administrare a oxigenului

a)     prin sonda nazala : este metoda cea mai frecventa utilizata, permite administrarea oxigenului in concentratie 25-45%,

b)     prin masca (cu sau fara reinhalare aerului expirat) : permite administrarea oxigenului in concentratie 40-60%, ochelari pentru oxigen : sunt prevazute cu 2 sonde care se introduce in ambele nari, se utilizeaza la copii si pacienti agitati, sunt mai bine tolerati de pacienti .

c)      cortul de oxigen : frecvent utilizat la copii, concentratia oxigenului nu poate depasi si 50 %, are dezavantajul ca atmosfera de sub cort se incalzeste si se supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira si expira in acelas mediu, oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat ci trecut prin instalati de racire, in cort se pot monta instalatii de racire, copii vor fi supravegheati permanent .

Interventiile asistentei

- pregatirea psihica a pacientului, asigurandu-l de luarea tuturor masurilor de precautie si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (pozitie semisezand care favorizeaza expansiunea pulmonara) ;

- asamblarea echipamentului ;

- dezobstruarea (curatarea) cailor respiratori ;

- masurarea lungimii sondei, pe obraz de la nara la tragus ;

- umectarea sondei cu apa sterila pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii mucoasei ;

- introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz cu benzi de leocoplast ;

- fixarea debitului de administrare a oxigenului in functie de prescriptia medicului ;

- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii tegumentelor, masurarea respiratiei si pulsului) ;

- supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitia a unor complicatii ;

- mobilizarea periodica a sondei ;scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealanta nara ;

- curatirea echipamentului la terminarea tehnici

26.Injectia subcutanata : materiale necesare, tehnica, scop

Material necesar

seringa obisnuita

ac hipodermic, ascutit cu taietura lunga

pense

tampoane de vata

tifon

Tehnica

asistenta isi spala mainile ;

dezinfecteaza locul injectiei ;

pentru injectia pe fata externa a bratului, pozitia pacientului este sezand, cu bratul sprijinit pe sold ;

se prinde seringa pregatita, ca pe un creion in mana dreapta ;

se face o cuta a pielii intre indexul si policele mainii stangi, care se ridica dupa planurile profunde ;

se patrunde brusc, cu fata la baza cutei longitudinale 2-4 centimetri ;

se verifica pozitia acului prin retragerea pistonului, daca nu s-a patruns intr-un vas sanguin (aspiram) ;

se injecteaza lent solutia medicamentoasa, prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte ;

se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei, masandu-se usor, pentru a favoriza circulatia, deci resorbtia medicamentului .

Scop

explorator : consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante .

terapeutic : administrarea medicamentelor .

27.Tehnica ingrijiri plagilor

se face toaleta plagii cu apa oxigenata in jet . Se tamponeaza spuma cu ajutorul unui tampon de tifon steril . Curatarea se poate repeta turnand ser fiziologic si tamponand cu un tampon steril . Plaga trebuie sa fie in cele din urma pe cat posibil curata fara secretii . Pentru aceasta se face curatarea repetata cu tampoane uscate sau imbibate cu solutii de ser fiziologic (uneori cu antiseptice) .

Dupa toaleta plagii se dezinfecteaza tegumentul respectand urmatorii timpi :

- dezinfectare, degresare cu alcool

- aseptizarea cu tinctura de iod

- indepartarea urmelor de iod cu alcool

Se acopera plaga cu pansament steril

antibioterapie

In cazul plagilor mai vechi de 6 ore sau care au fost pansate anterior se pot aplica in plaga comprese umede cu rivanol 1⁰/₀₀, cloramina 4⁰/₀₀, apa oxigenata 3⁰/₀₀

28.Interventiile asistentei la pacienti imobilizati in aparatul gipsat

urmarirea miscarilor si segmentelor distale (degetele membrelor inferioare si superioare)

observarea culori tegumentelor in jurul aparatului gipsat (cianoza, paloare),

sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi, amorteli, presiune la nivelul membrului afectat

sesizarea oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid denota prezenta escarei de decubit sau infectia plagii) ;

observarea schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii (sange, secretii purulente) ;

asezarea obiectelor de stricta necesitate linga patul pacientului si inlaturarea obstacolelor ;

aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat ;

Educatia pacientului

modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozitiei si deplasare ;

necesitatea folosiri mecanismelor auxiliare (carja, baston) in deplasarea pentru protejarea membrului lezat

modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare

consecintele sprijiniri precoce pe membrul afectat

necesitatea respectari repausului la pat

exerciti in perioada de recuperare

29.Tehnica recoltarii secretiei nazale, oculare, otice

Secretie nazala :

recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita, cu care se poate patrunde in naso-faringe ;

pentru recoltari virusologice, recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasului intr-o cutie Petri sterila, fie prin spalarea noso-faringiana .

Recoltarea secretiei oculare :

- infectiile oculare care necesita un examen bacteriologic sunt :

cele ce afecteaza invelisul pleoapelor (blefarite) ;

conjunctiva (conjunctiva acuta sau cronica) ;

corneea si umoarea camerei anterioare (keratita acute si cronice) ;

irisul si umoarea camerei anterioare (iritati acute si cronice) ;

canalul si sacul lacrimal ;

cristalinul, coroida sau retina si corpul vitros .

- secretia din conjunctivite si dacriocistite se recolteaza cu tampon steril ;

- colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile

din umoarea apoasa a camerei anterioare, cu seringa si ace sterile ;

portiuni din iris indepartate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de imbogatire pentru pneumococi si steptococi ;

in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic steril ;

se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie cocaina 4%, apoi se poate sterge conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril ;

Conjunctiva - membrana care tapexaza fata posterioara a ploapelor si globul ocular pana la periferia corneei .

Cornee - partea transparenta a globului ocular acoperita in mod normal de ploape .

Cristalin - si transparente - formatiune de lentila biconvexa ce se gaseste in globul ocular .

Coroida - membrana vasculara de culoare inchisa ce se gaseste intre sclerotica si retina (formatia specifica din structura ochiului receptiva la lumina) .

Recoltarea secretiei otice :

se face cu tamponul sub control vizual (otoscop) din conductul auditiv extern ;

flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern este reprezentata de bacteriile ce se intalneste pe piele ;

in etiologia otitei medii acute se intalnesc stafilococi, streptococi, haemophylus ;

la noi nascuti si copii se intalnesc : E. Coli, Klebsiella, stafilococ, pseudomanos .

30.Tehnica recoltarii exudatului faringian

se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor ;

asistennta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool ;

isi pune masca de protectie ;

invata pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat ;

deschide eprubete cu tamponul faringian ;

flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril ;

apasa limba cu spatula linguala ;

cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane ;

flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubete care se inchid cu dopul flambat ;

la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau inseminteaza imediat pe medii de cultura, succesiv 2 eprubete din aceasi recoltare ;

se spala cu apa si sapun .

31.Supravegherea gravidei in trimestrul III de sarcina

Asistenta supravegheaza gravida si face educatie continua :

- informeaza gravida despre :

semnele declansari travaliului precoce, caracterul ritmic al contractiilor ;

cauzele care pot declansa travaliului ;

semnele ruperi membrelor : scurgerea apoasa in cantitate mai mare, cu miros fad (urat), caracteristic . O sfatuieste sa se prezinte la spital pentru consult - proba ZEIWANG (examenul lichidului amniotic), si urgent la medic daca nu mai percepe miscari fetale .

sfatuieste gravida sa evite ortostatismul, sa se odihneasca mai mult daca oboseste, sa-si gaseasca o pozitie mai buna pentru somn in care sa respire mai bine (la nevoie ajutata de perne) ;

sa se odihneasca cu picioarele asezate mai sus;

sa limiteze excesul de lichide inainte de culcare, sa reduca sarea din alimentate ;

ofera informatii despre raporturile sexuale, reducerea lor in ultimele 2 luni de sarcina (pot declansa travaliu), interzicerea lor in caz de amenintare de avort,

iminenta de nastere prematura, infectii :

la controlul medical periodic :

asistenta cantareste gravida, masoara T.A., repeta analizele si i se face examen obstetrical .

se apreciaza dezvoltarea sarcini dupa inaltimea fundului uterin, in raport cu primele miscari fetale ;

se informeaza gravida in legatura cu semnele premergatoare declansari travaliului .

32.Tehnica ingrijiri acordate pacientilor cu intoxicatie cu CO₂

va fi asezat in decubit lateral, avand degajate caile aeriene (capul in hiperextensie si sub nivelul trunchiului)

respiratie artificiala (gura la gura) daca nu respira sau respira greu

oxigenoterapie (oxigenul fiind considerat antidotul intoxicatiei cu CO₂), prin mijloace imediat disponibile in concentratie de 100% in primele 30 minute

Pentru determinarea concentratiei de carboxihemoglobina se recolteaza repede sange, imediat dupa intoxicatie, inainte de administrarea de oxigen

sangele trebuie ferit de contactul cu aerul

se recolteaza sub un strat de ulei de parafina

Interventiile asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu rujeola

pentru diminuarea si reducerea febrei

se aplica comprese hipotermizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, pe torace la nivelul membrelor (comprese cu 1, 2 mai mica decat temperatura corpului) ;

se aeriseste camera 3-4 ori / zi cate 15 minute ;

se administreaza medicatia prescrisa de medic :

antitermica (aspirina 3×1 tb / zi) ;

antimicrobiana (penicilina G 2×1.000.000 U / zi) ;

algocalmin

- pentru diminuarea obstructiei cailor respiratori, tusei, polipneei :

se modifica aerul - vase cu apa pe calorifere, fierberea cu resou a infuziei de musetel ;

se aeriseste salonul, se hidrateaza pacientul (pentru a favoriza eliminarea secretiilor) ;

se administreaza medicatia prescrisa :

rinosept, faringosept ;

medicatie antitensiva: codeina fosfat 3×1tb / zi ;

medicatie antiinflamatoare HHC 100 mg / zi in perfuzie de glucoza 10% .

- pentru prevenirea deshidratarii :

administrarea de lichide (2500 - 3000ml /zi) - ceaiuri, sucuri naturale, fructe, zeama de compot .

- pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor :

se spala ochii pacientului de 1-2 ori / zi cu ceai de musetel cu comprese sterile ;

la indicatia medicului se instileaza de 3 ori /zi cate o picatura de clorocid in sacul conjunctival ;

se insista asupra igienei cavitati bucale prin : spalarea dintilor, gargara cu ceai de musetel, asupra curatirii corecte a cavitatii nazale si protectia narinelor prin aplicarea de creme simple ;

se efectueaza toaleta pe regiuni - comprese umezite cu apa alcoolizata ;

baie generala este permisa doar in perioada de convalescenta .

- prevenirea complicatiilor se realizeaza prin :

cresterea rezistentei organismului (repaus, odihna) ;

izolarea pacientului de alti pacienti cu alte boli ;

respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului ambiant .

34.Pregatirea preoperatorie a pacientului pentru interventia pe cale abdominala

menajarea bolnavului de traumatismele psihice si lamurirea lui asupra felului cum va decurge operatia

explorarea capacitatii de aparare a organismului, gradului de reactivitate si rezistenta fata de socul operat

intarirea rezistentei organismului, prin reechilibrarea hidroelectrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizarea si la nevoie alimentarea speciala

stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului

golirea si la nevoie spalarea cavitatii naturale a organismului, stomacul, colonul, vezica urinara si toaleta bolnavului

pregatirea bolnavului in vederea introducerii lui in sala de operatie

pregatirile speciale cuprind masurile aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale si la anumiti bolnavi

protezel dentare vor fi indepartate

bolnavul va fi imbracat in lenjerie curat

parul se leaga cu un batic alb de tifon sau panza

asistenta ca a ingrijit bolnavul in perioada preoperatorie, insoteste bolnavul in sala de operatie si ramane langa el pana cand va fi narcotizat si preluat de personalul care il ingrijeste in timpul interventiei

35.Tehnica ingrijiri pacientului cu diabet zaharat - tip I

in diabetul zaharat tip I insulina ordinara prin injectie S.C, in doza recomandata (in functie de valorile glicemiei si glicozuriei) se administreaza cu 10-15 minute inaintea mesei, se foloseste seringa speciala, gradata in unitatii de insulina, se tine seama ca alcoolul inactiveaza insulina, ritmul de administrare : 2-3 ori pe zi inaintea meselor principale ;

administreaza insulina ordinara prin injectie intravenoasa numai in cazul corneei diabetice;

administreaza insulina monocomponenta, benilenta, lenta o data sau de doua ori pe zi, la ore fixe, prin injectie subcutanate (piele si muschi) .

Insulina este un hormon secretat de pancreasul endocrin (60 U.I. / zi) .

Insulina se afla in flacoane de 5 sau 10 mililitri, cantitatea de insulina se exprima in U.I. . Flacoanele contin de obicei 200 sau 400 U.I .

Pentru a se pastra eficacitatea, insulina trebuie pastrata la intuneric si la 4⁰C (la frigider, in congelator) . Inainte de injectare insulina va fi incalzita la temperatura camerei pentru a evita durerile la locul injectiei .

alterneaza locul de injectare, pentru a preveni lipodistrofiile - loc de injectare :

fata externa a bratului - 1/3 mijlocie ;

fata antero-externa a coapsei - 1/3 mijlocie ;

fracurile peretelui abdominal (1/2 inferioara) ;

regiunea subclaviculara

36.Interventiile asistentei la pacientii cu hipertensiune arteriala (HTA)

asigura repausul fizic, psihic

combaterea factorilor de risc

masurarea tensiuni arteriale, puls, respiratie

administrarea tratamentului medicamentos prescris

efectuarea bilantului hidric (intrari - iesiri) pentru prevenirea aritmiilor

asigurarea unei alimentati echilibrate tinand cont si de afectiunile existente

hipocaloric - in obezitate

hipolipidic - in ateroscleroza

reducerea aportului de sodiu

lichidele administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a tensiuni arteriale

educatia pacientului :

regim de viata echilibrat (alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus)

evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmenaj, intelectual)

suprimarea fumatului

combaterea obezitatiiexercitii fizice, plimbari

alimentatie echilibrata

control periodic

37.Tehnica masajului cardiac extern

Masajul cardiac extern se face prin peretele toracic, concomitent cu permeabilizarea cailor respiratorii si ventilatie pulmonara artificiala gura la gura . Bolnavul culcat in decubit dorsal pe o suprafata rigida, este adus in pozitie trendelenburg de 30-40⁰ cu capul in hiperextensie, pentru a evita caderea inapoi a limbii si a asigura drenarea cailor respiratorii de secretii .

se aseaza pacientul rapid in decubit dorsal pe un plan dur

daca victima este la sol, salvatorul se aseaza in genunchi

se recomanda ca la inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator sa se incerce stimularea inimii prin aplicarea unei singure lovituri usoare cu pumnul de la o inaltime de 20-32 cm in mijlocul regiuni presternale

in caz de insucces se trece imediat la respiratie artificiala si masaj cardiac :

dupa una-doua insuflari de aer se trece la comprimarea ritmica a sternului in 1/3 inferioara = masajul cardiac (5-6 comresiuni)

dupa 5-6 compresiuni, salvatorul intrerupe masajul si va face rapid o respiratie gura la gura, apoi va relua masajul cardiac .

Repetand aceasta succesiune se obtine un ritm de 14-16 respiratii / minut si 60-70 de compresiuni sternale pe minut

38.Tehnica ingrijiri pacientului cu arsuri

temperatura incaperii trebuie sa fie in jur de 24⁰C

patul terbuie sa fie confortabil, pregatit cu cearsaf steril

asistenta supravegheaza functiile vitale

va administra prin perfuzie cantitatea de lichide care este calculata de medic in functie de greutatea bolnavului si suprafata arsa

diureza terbuie sa fie in jur de 50 ml / ora; in cazul in care nu se reuseste asigurarea unei diureze satisfacatoare, se va administra un diuretic (manitol, furosemid)

asistenta pregateste si administreaza medicatia prescrisa (anticoagulante = heparina, vitamina C, B₁ , B₂ , B₆ , tonicardiace, antibiotice), urmareste satrea generala, coloratia fetei

pansamentele se vor face sub mialgin, fortral sau anestezie generala

pansamentele se schimba a 2^a si a 3^a zi luandu-se toate masurile de asepsie necesare . Se indeparteaza tot pana la ultima compresa si se inlocuieste cu un pansament uscat sau imbibat in solutie de cloramina, in functie de aspectul plagii de arsura

in unele cazuri de escare, singurul unguent care se considera eficient este sulfamilonul

39.Recoltarea uroculturii : scop, materiale, tehnica

Scop - Explorator :

- informeaza asupra starii functionale a rinichilor ca si a intregului organism .

Materiale

urinar sau plosca ; musama, aleza ; materiale pentru toaleta organelor genitale externe ; eprubete sterile sau alte recipiente in functie de examenul cerut ;

lampa de spirt, chibrit .

Tehnica

- recoltarea urinei pentru urocultura la jumatatea mictiunii :

urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urina ;

se recolteaza urina de dimineata (concentratie mai mare de germeni), in absenta unui tratament cu perfuzii (efect de dilutie) ;

inaintarea inceperii tratamentului cu antibiotice, se spala pe mainile cu atentie si se usuca cu prosop curat ;

prima cantitate de urina emisa, aproximativ 50 mililitri, se elimina la toaleta sau in bazinet, apoi fara sa se intrerupa jetul urinar, se recolteaza apoximativ 5 mililitri urina, intr-o eprubeta sterila;

se flambeaza gura eprubetei inainte si dupa recoltare ; se astupa repede cu dopul ;

se transporta la laborator sau se insamanteaza direct pe mediul de cultura si se introduce in termostat .

40.Tehnica asistari la nastere a gravidei in travaliu

Asistenta :

supravegheaza B.C.F. la intervale de 30 minute la inceput apoi la 15 minute, urmareste succesiunea contractiilor uterine, durata ;

consemneaza la indicatia medicului modificarea colului si starea membranelor in foaia anexa obstetricala ;

semnaleaza aparitia unor fenomene (tulburari de dinamica, suferinta fetala) si realizeaza corectarea medicamentoasa conform prescriptiei medicale ;

supravegheaza starea gravidei prin masurarea pulsului, T.A., temperatura, urmareste comportamentul ;

urmareste aspectul lichidului amniotic si anunta modificarile medicului;

pregateste materialele necesare pentru asistarea la nastere : campuri sterile, manusi sterile, material de dezinfectant, pense foarfeci sterile, cleme ata pentru cordonul ombilical (cleme), materiale pentru ingrijirea nou nascutului ;

colaboreaza permanent cu gravida, sfatuind-o cum sa respire si sa-si prelungeasca voluntar contractiile ;

supravegheaza perineul in timpul expulziei, anunta medicul pentru perinectomie ;

asista expulzia respectand timpii, sectioneaza cordonul ombilical ;

nou nascutului este dat asistentei de la nou nascuti - care ii acorda ingrijirile imediate (in sala de nastere) ;

observa semne de dezlipire a placentei : pierderi de sange, contractii uterine slabe, coborarea fundului uterin sub ombilic si a cordonului restant, uter dur contractat, apasarea deasupra simfizei pubiene nu determina ridicarea cordonului restant ;

prinde pacienta cu palmele facute caus, rasuceste membranele, pentru evitarea ruperi si ramanerea acestora in cavitate ;

verifica integritatea placentei pe ambele fete ;

verifica integritatea tesuturilor moi materne (colul, perineu) si colaboreaza cu medicul in vederea suturarii .

41.Ingrijirile postoperatorii specifice acordate pacientului cu interventie pe aparatul renal

Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorii specifice bolnavilor cu interventii la nivelul aparatului renal

Dupa interventii chirurgicale ingrijirea generala a bolnavilor este aceeasi ca in cazul oricarei operatii :

bolnavii vor fi tinuti sub supraveghere permanenta ;

se vor nota temperatura, pulsul si tensiunea arteriala la intervale fixate de medic ;

se vor inregistra regulat cantitatea si aspectul urinii precum si scaunul ;

daca pacientul prezinta hematurie va fi anuntat medicul ;

din urina captata se va trimite probe in fiecare zi pentru analize ;

se recolteaza sange pentru determinarea azotemiei la intervale fixate de medic ;

dupa interventii asupra rinichilor se va supraveghea pansamentul ;

tubul de dren va fi prelungit cu un tub de cauciuc, al carui capat se introduce intr-un recipient de sticla sau material plastic, steril, gradat care se fixeaza la marginea patului ;

cantitatea de urina colectata se va masura si nota in foia de temperatura ;

daca se aplica o sonda uretrala permanenta, urina va fi captata tot in colectare sterila ;

daca scurgerea urinei prin dren sau sonda se opreste, se verifica permeabilitatea sondei prin introducerea cu ajutorul unei seringi sterile 10-30 ml de ser fiziologic ;

fixarea pansamentului se va face printr-o burtiera ;

igiena bolnavilor va fi riguros pastrata prin bai partiale ;

in primele zile, bolnavul nu va fi ridicat in pozitie sezand, ci va fi intors numai in decubit lateral opus locului operat, avand grija sa nu se deplaseze sonda sau pansamentului ;

alimentatia si rehidratarea se face la fel ca si dupa orice interventie chirurgicala ;

dupa interventie pe vezica urinara se va asigura eliminarea urinei prin sonda permanenta (sonda FOLLEY gonflabila) sau o sonda obisnuita cu leucoplast . Capatul sondei se introduce intr-un urinar curat, care va fi golit, spalat si dezodorizat de mai multe ori / zi .

Dupa golire va fi clatit cu apa calda pentru a evita senzatia neplacuta de rece .

42.Pozitia pacientului pe targa in functie de afectiune

in traumatismele craniene - pozitia sezand ca si in leziunile din zona gatului

leziuni ale fetei - decubit ventral

traumatismele toracice - pozitia semisezand rezemati pe perne

traumatismele abdominale - decubit dorsal cu genunchi flectati

traumatisme ale coloanei vertebrale sau leziuni in regiunea spatelui sau regiuni fesiere - decubit ventral (suprafata sa fie rigida)

leziuni ale membrelor inferioare - decubit dorsal, sub membrul lezat se aseaza o perna sau o musama in raport cu natura afectiunii

membrul superior traumatizat se aseaza peste toracele bolnavului

bolnavii inconstienti vor fi transportati in decubit semiventral iar in caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara in pozitie Trendelenburg pentru a preveni acumularea si aspiratia secretiilor

bolnavii nelinistiti vor fi fixati pe targa pentru a nu cadea, avand grija ca gatul, toracele sa le ramana libere

43.Injectia ID : material necesar, tehnica, incidente

Materiale necesare

seringa sterila

ac cu bizoul scurt pentru injectat

ac cu bizoul lung pentru dizolvat, aspirat

tampoane de vata, alcool

Tehnica

asistenta isi spala mainile ;

dezinfecteaza locul injectiei ;

se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi ;

se prinde seringa in mana dreapta intre policele si mediu mainii drepte si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului ;

se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului ;

se observa la locul de injectare forma unei papule cu aspectul coji de portocale, avand un diametru de 5-6 milimetri si inaltimea de 1-2 milimetri ;

se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul injectiei .

Incidente

- revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza patrunderea partiala a bizoul acului in grosimea dermului ;

lipsa aspectului caracteristic adica papula cu aspect de coaja de portocala, iar cauza-patrunderea solutiei sub derm ;

lipotimie (lesin), stare soc cauzate de substanta injectata ;

necrozarea tegumentelor din jurul injectiei .

44.Spalatura gastrica : materiale, tehnica, scop

Materiale

- de protectie : 2 sorturi din material plastic; musama, traversa; prosoape .

- sterile : sonda gastrica Faucher; 2 seringi de 20 mililitri; casoleta cu manusi de cauciuc; pense hemostatice .

- nesterile : cana de sticla sau metal de 5 litri; palnie, apa calda 25-26 ⁰ C; recipient pentru capturarea lichidului (galeata, lighean); scaun .

- medicamente : carbune animal, alt antidot la indicatia medicului

Scop

Terapeutic :

evacuarea continutului stomacal toxic

Tehnica

asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sort de cauciuc ;

umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si isi fixeaza capul intre mana si torace ;

cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc ;

introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand pacientu sa inghita ;

prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere ajunge in stomac (la marcaju 40-50 centimetri la arcada dentara) ;

la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul toracelui pacientului ;

se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple palnia ;

se ridica palnia deasupra capului pacientului ;

inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 centimetri sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduce in ea lichidul din stomac ;

se goleste continutul palniei in vasul colector ;

se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sau corpuri straine ;

se indeparteaza palnia si se panseaza capatul liber al sondei, dupa care se extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient .

45.Tehnica ingrijiri acordate pacientilor dupa interventia pe cord

Dupa interventia asupra cordului pot aparea embolii, motiv pentru care trebuie raportat medicului, semnele care apar ca : paloare, temperatura mai scazuta sau lipsa pulsatiilor arteriale ale unui membru in raport cu celalalt .

Bolnavii operati pe cord trebuie supravegheati si in privinta hemoragiilor, privind atat pierderile prin dren cat si cele interioare care pe langa pierderea masei sanguine pot produce si fenomene de tamponare ultratoracica

La punctele de transfuzie trebuie sa se asigure in permanenta atat perfuzoarele cat si cantitatea necesara de sange, izogrup, necesare bolnavilor scosi din sala de operatie .

La bolnavii cu interventii asupra inimii, mobilitatea se va face numai in prezenta medicului

Alimentatia se va face in prima zi numai cu lichide iar a doua zi se completeaza regimul cu mancaruri usor digerabile, piureuri, iar dupa restebilirea functiilor digestive se va trece la alimentatie normala

46.Tehnica ingrijiri pacientului cu HDS

repaus strict la pat in decubit dorsal fara perna

se interzice orice efort fizic

asistenta aplica punga cu gheata in regiunea epugastrica, pregateste sange si instaleaza transfuzia de sange

se administreaza medicatie hemostatica (CaCl₂ , vitamina K, C, trombina)

instaleza perfuzia si substituienti de olum : macrodex (dextran 70), heomacrodex (dextran 40) . In lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucozat, dar au o actiune mai slab pentru refacerea volemiei

se administreaza sedative (diazepam, fenobarbital) pentru calmarea starii de agitatie

se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui

se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita si bucatele de gheata in prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici (20-30 ml) din ora in ora . Incepand cu a 3 a zi regimul se imbogateste adaugandu-se piureuri de legume, budinci, creme, ou moale, carne slaba de vita / pui, fructe, legume fierte

47.Reguli de administrare a medicamentelor

respectarea medicamentelor prescrise de medic

identifica medicamentului prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros, consistenta

verificarea calitatilor medicamentelor, observand integritatea si culoarea medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea si opalescenta medicamentelor sub forma de solutie

respectarea cailor de administrare prescrisa de medic

respectarea oralului si ritmului de administrare a medicamentelor pentru a mentine concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de eliminare a medicamentelor ;

respectarea dozei de medicament, doza unica, doza / 24 ore

respectarea somnului fiziologic al pacientului : organizeaza administrarea in afara orelor de somn cu exceptie cand trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor si chimio-terapiilor cu ore fixe de administrare

evita incompatibilitatea medicamentelor datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceiasi seringa sau pahar

administrarea imediata a medicamentelor descrise

respectarea ordini succesive de administrare a medicamentelor : mai intai tabletele, solutiile si picturile continandu-se cu injectiile, ovule vaginale, supozitoare

luare medicamentelor in prezenta asistentei

48.Introducerea tubului de gaze : scop, materiale, tehnica

Scop : eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan) .

Materiale

- de protectie :

musama, aleza, invelitoare ;

paravan .

- sterile :

tubul de gaze ;

comprese ;

substanta lubrifianta (vaselina boricata) .

Tehnica

asistenta se spala pe maini, se dezinfecteaza ;

unge tubul cu vaselina boricata ;

departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta introduce tubul de gaz prin anus in rect si de aici in colon, prin miscari de rasucire si inainte pana la o adancime de 15-20 centimetri ;

acopera pacientu cu invelitoare ;

mentine tubul maximum 2 ore ;

la nevoie se repune dupa 1 - 2 ore (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei) .

49.Enumerati metodele de sterilizare

Metode fizice

caldura uscata (flambarea, incalzirea la rosu, sterilizarea cu aer cald)

caldura umeda (fierberea, autoclavarea)

razele ultraviolete

ultrasunetele

Ca metode chimice se folosesc diferite substante cu actiune antimicrobiana, in stare lichida, gazoasa, solida :

Oxid de etilem (E.T.O.) gaz - autoclavare

Formaldehida - Autoclavare aparat special care transforma solutia de formol in gaz

Glutaraldehida solutie (cidex, totacide, aldetex 28 - Imersia materialelor in solutie chimico - sterilizata

Ioni de paracetil (perasate) acid paracetic 0,26% - Imersia materialelor in solutie 16,2g/l

Plasma combinatie de peroxizi - Sterilizare la cald prin miscare browniana

tinctura de iod

formol

alcool

cloramina

permanganatul

oxidul de etilen

50.Clisma evacuatorie simpla : definitie, scop, tehnica

Definitie : este o forma speciala a tubajului, prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in rect si colon) .

Scop

Evacuator

evacuarea continutului intestinului gros ;

pregatirea pacientului pentru examinari ;

interventi (retoscopie, irigoscopie) chirurgicale asupra rectului ;

Terapeutic

introducerea de medicamente ;

alimentarea sau hidratarea pacientului .

Tehnica

se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul ;

se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase ;

se umple irigatorul ;

se evacueaza aerul si prima coloana de apa ;

se lubrifieaza canula cu o compresa de tifon ;

se fixeaza irigatorul pe stativ ;

asistenta se spala si se dezinfecteaza pe maini ;

se indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga ;

introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare ;

dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale ;

se introduce canula 10-12 centimetri ;

se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului ;

pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10-15 minute ;

se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere ;

se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala ;

pacientul este adus in pozitia de decubit lateral drept apoi in decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare ;

se capteaza scaunul la pat sau la toaleta .

51.Tehnica ingrijiri pacientului cu epistaxis

hemostaza locala obtinuta prin :

compresiune digitala : se apasa narina care sangereaza cel putin 10 minute

tampoane narinare imbibate in solutii hemostatice, pelicula de fibrina, adrenalina 1⁰/₀₀

aplicarea de comprese reci pe regiunea frontala - nazala

Daca hemoragia continua se practica :

tamponamentul anterior al fosei nazale

Tehnica

se detaseaza fosele nazale de cheagurile de sange invitandu-se bolnaul sa sufle nasul, nara cu nara intr-o tavita renala

se imbiba mesa cu substanta lubrefianta

cu ajutorl speculului nazal si al pensei se introduce mesa in nas cutandu-o dinapoi inainte (in forma de acordeon) in straturi suprapuse, astupand complet fosa nazala

dupa aceea se pune bolnavului la nas un pansament sub forma de prastie sau capastru

tamponamentul anterior se mentine 24-28 de ore sau mai mult

scoaterea se face cu multa antetie, inmuind continuu mesa cu apa oxigenata, cu ajutorul unei seringi

tamponarea unei fese nazale necesita obligatoriu asocierea antibioterapiei de protectie

administrarea de hemostatice pe cale generala : Ca, vitamina K

52.Perfuzia : scop, materiale, tehnica

Perfuzia intravenoasa - introducerea pe cale parenterala (injectabil), picatura cu picatura, o solutie medicamentoasa pentru reechilibrarea hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a organismului .

Scop

hidratarea si mineralizarea organismului ;

administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit ;

depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici ;

completarea proteinelor sau a altor componente sanguine ;

alimentarea pe cale parenterala .

Materiale

- dezinfectante : alcool iodat ;

- pentru punctie venoasa

- perfuzor ;

- seringi si ace de unica folosinta (se verifica integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizari, lungimea si diametru acelor) ;

Tehnica

tehnica de intretinere a liniei dutravenoase este o tehnica aseptica (sterila) ;

asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminari cu sange (dupa spalare) ;

pregateste solutia de perfuzat ;

monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi, pentru indepartarea aerului;

alege vena, aplica garoul, curata locul cu alcool de la centru in afara ;

introduce acul sau flexorul in vena ;

scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza rate de flux la 60 de picaturi pe minut ;

mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril ;

schimba pansamentul cand se fixeaza catelere la 24 ore si inspecteaza zona - eventuala infectie ;

schimba punga cu solutie sau flaconul, inainte de golirea completa a celei precedente ;

se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa .

Ingrijirea ulterioara a pacientului

- la sfarsitul perfuzi se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se extrage acul in directia axului vasului ;

- se aseaza pacientul comod, i se da lichide caldute .

53.Definiti escarele si enumerati caile de prevenire

Definitie : escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre 2 planuri dure

Mijloace de prevenire a escarelor

Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta cartea de vizita a asistentei medicale.

Escarele pot aparea in cateva ore sau cateva zile, formarea lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de tolerenta pielii la presiune indelungata .

Principiile tratamentului preventiv

I. schimbarea de pozitie :

- evita imobilizarea ;

- se face la 2 maxim 3 ore, la nevoie mai des ;

- este necesara o foaie de supraveghere a escarelor in care se noteaza :

orele de schimbare si pozitia ;

14 - DD

16 -DLS

18 - DD

20 - DLD

aspectul cutanat ;

zonele de masaj .

54.Tehnica ingrijiri pacientilor cu varicela

igiena tegumentelor cu apa alcoolizata ;

baie numai dupa caderea crustelor ;

pentru ameliorarea pruritului : alcool mentolat, talc ;

igiena cavitatii bucale = spalaturi cu ceai de musetel, badijonari cu stamicina, vitamina A ;

educarea pacientului sa nu se scarpine ;

supravegherea pentru a observa semnele unor complicatii (febra, cefalee) : pneumonie, encefalita variceloasa) .

55.Tehnica recoltarii exudatului faringian

se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor ;

asistennta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool ;

isi pune masca de protectie ;

invata pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat ;

deschide eprubete cu tamponul faringian ;

flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril ;

apasa limba cu spatula linguala ;

cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane ;

flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubete care se inchid cu dopul flambat ;

la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau inseminteaza imediat pe medii de cultura, succesiv 2 eprubete din aceasi recoltare ;

se spala cu apa si sapun .

56.Tehnica ingrijiri acordate pacientilor intoxicati cu CO

va fi asezat in decubit lateral, avand degajate caile aeriene (capul in hiperextensie si sub nivelul trunchiului)

respiratie artificiala (gura la gura) daca nu respira sau respira greu

oxigenoterapie (oxigenul fiind considerat antidotul intoxicatiei cu CO₂), prin mijloace imediat disponibile in concentratie de 100% in primele 30 minute

Pentru determinarea concentratiei de carboxihemoglobina se recolteaza repede sange, imediat dupa intoxicatie, inainte de administrarea de oxigen

sangele trebuie ferit de contactul cu aerul

se recolteaza sub un strat de ulei de parafina

57.Tehnica injrijiri copilului bolnav cu rujeola

58.Tehnica alimentatiei diversificate

la varsta de 2-3 luni : 1/2 lingurita de sucuri de fructe - portocale, mere, morcovi, banane, crescand progresiv cantitatea pana la 3-4 lingurite pana la varsta de 6 luni

diversificarea propriu-zisa incepe la 4 luni

alaturi de sucurile de fructe se introduce progresiv in alimentatie legume, fainoase, preparate de lapte, grasimi animale, preparate de carne, oua, dulciuri, apa

diversificarea incepe cu supa de zarzavat urmata de fulgi de ovaz in lapte in care se poate introduce galbenus de ou

la 4-5 luni se poate primi gris in lapte

la 5 luni in supa de zarzavat se poate fierbe o bucatica de carne de vaca sau de pasare, urmata in timp de cuprinderea . . . . . a carnii in stare mixta si mai tarziu tocata fin

pana la 7 luni alimentatia va fi completata cu branza de vaci, iaurt, carne, faramitata, ficat

la 8-9 luni se considera diversificarea alimentatiei terminata

59.Interventiile asistentei in ingrijirea pacientilor cu stomatita

educatia pacientului cu privire la :

evitarea alimentelor fierbinti, condimentelor, lichidelor acide

consumarea lichidelor cu paiul, pentru a ocoli leziunile bucale

evitarea alimentelor tari (sticksuri . )

administrarea medicatiei prescrise :

pe langa tratamentul etiologice antibacterian, antifungic si viral se administreaza si :

analgezice locale : salicilat de colina, gel

flurleiprofen (cebutid), tablete

anestezice locale : lidocaina, gel, inainte de masa

analgezice sistemice : in formele rebele, foarte dureroase, se recurge la morfina, fentanil

60.Tehnica recoltari examenului copro-parazitologic

- recoltarea din scaun spontan sau provocat :

spalarea mainilor ; protejarea patului cu musama, aleza ; se aseaza bazinetul sub pacient ; se recolteaza cu lingura recipientului cateva fragmente din diferite parti ale scaunului (mucus, puroi) ; se introduce lingura in recipient .

- recoltarea directa din rect :

se aseaza pacientul in decubit lateral stang cu membrul inferior drept intins, si cel stang in flexie ; se indeparteaza fesele si se introduce tamponul steril, prin miscari de rotatie prin anus in rect ; se sterge mucoasa rectala ; se indeparteaza tamponul si se introduce in eprubeta sterila, dupa flambarea gatului ei .

- recoltarea la copil :

se face cu sonda Nelaton ; se ataseaza la capatul liber al sondei o seringa ; se introduce sonda prin anus pe o distanta de 10 -15 centimetri ; se aspira cu seringa ; se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila .

- recoltarea pentru oua de paraziti :

se poate face si prin raclare cu o spatula de os sau cu o bagheta de lemn plata si bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale ;

metoda consta in raclarea pielii din vecinatatea orificiului anal in special pentru oxiuri, care se depun in aceste regiuni ;

dupa raclare, bagheta va fi introdusa intr-o eprubeta curata si se trimite la laborator .

61.Tehnica ingrijiri pacientului cu degeraturi

incalzirea dinauntru in afara prin administrarea de lichide calde

inlaturarea tuturor factorilor care impiedica circulatia sangelui

in degeraturile usorae de gradul I-II pentru reincalzire se recomanda apropierea de un corp cu temperatura normala

medicatie vasodilatatoare :

tolazolin

euphilin (miofilin)

nitroglicerina

refacerea fluxului sangvin : dextran 40, heparina

antibiotice, cortizon, analgetice

profilaxie antitetanica

tratamentul local : dezinfectie si / sau indepartarea unei parti din corp, daca este necesara

62.Calitatile fizice si morale ale asistentei medicale

constiincionzitate - de gradul de constiincionzitate depind vieti de oameni, de aceea ea trebuie sa fie un om cu calitati deosebite . Ingrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viata si sanatatea bolnavului, fata de colectivitate dar in special de constiinta noastra prefesionala .

pregatirea prefesionala - priveste atat acumularea cunostiintelor teoretice cat si insusirea tehnicii moderne aplicate la patul bolnavului .

devotamentul - hotareste atitudine omului fata de munca . El se verifica atunci cand este pus la incercare - o unitate sanitara aglomerata, bolnavi in stare grava, aparitia de epidemii, accidente sau calamitati de alta natura - ne obliga sa prelungim orele noastre de serviciu .

punctualitatea - asistenta trebuie sa respecte exact timpul si spatiul prevazut pentru efectuarea unui

pastrarea secretului profesional - este o alta calitate fundamentala a cadrelor sanitare . Tot ce asistenta afla despre bolnav sau boala lui de la medici, din analizele de laborator, din foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau familia lui

dragoste fata de profesiune si munca - nu trebui sa se limiteze la spiritul umanitar de iubire a bolnavului si de ajutorare a lor . Cadrul mediu sanitar trebui sa fie preocupat de problemele de sanatate publica si sa manifeste acest lucru prin activitatea depusa pentru profilaxia bolilor si combaterea suferintelor .

atitudinea justa fata de bolnav - hotareste calitatea si valoarea muncii asistentei . Ea trebuie sa fie totdeauna atenta, binevoitoare si amabila fata de bolnavi, independent de grijile ei proprii . La patul bolnavului ea trebuie sa se dedice numai sarcinilor ei de ingrijire si sa uite de problemele ei .

demersul fata de bolnav - atitudinea asistentei fata de bolnavii de sex opus trebuie sa fie principala si sa refuze glumele neserioase sau alte manifestari nepotrivite . Ea nu trebuie sa se distreze cu colegele in timpul serviciului si mai ales in fata bolnavilor .

respectarea bunurilor bolnavilor (haine, alimente, medicamente, carti, reviste, bani) este una din conditiile cele mai importante pentru pastrarea demnitatii cadrelor sanitare .

atitudinea fata de familia bolnavului - castigarea increderii familiei este tot atat de importanta ca si a bolnavului . Increderea bolnavului in asistenta nu se castiga prin vorbe frumoase sau un extorior placut, dar fara indoiala si altele .

63.Interventiile asistentei la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta (IRA)

dezobstruarea cailor respiratotii in functie de locul obstructiei (supraglotic, subglotic) ;

respiratie artificiala ;

administrarea de oxigen ;

administrarea medicamentelor prescrise : bronhodilatatoare, mucolitice, expectorante, corticoizi si antibiotice ;

asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara ;

aerisirea salonului ;

asigurarea unui microclimat corespunzator ;

masurarea functiilor vitale ;

observarea semnelor si simptomelor unor complicatii ;

linistirea pacientului in timpul crizelor de dispnee ;

ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale ;

educatia pacientului :

i se explica necesitatea eliminarii secretiilor ;

i se recomanda exerciti respiratorii ;

reluarea treptata a activitatii cotidiene in functie de toleranta la efort .

64.Tehnica ingrijiri pacientului cu diabet zaharat tip 2

in diabetul zaharat tip II - administreaza medicatia hipoglicemianta pe cale orala : sulfamide hipoglicemiante sau biguande si urmareste efectele secundare ale acestora (greturi, varsaturi, epigastralgii, inapetenta) ;

administreaza medicatia adjuranta - vitaminoterapie :

masoara zilnic diureza si noteaza in foaia de temperatura ;

masoara greutatea corporala in intervale de 2-3 zile ;

evalueaza manifestarile de deshidratare : aspectul pieli si al mucoaselor, puls, tensiune arteriala ;

evalueaza astenia, epuizarea pacientului, il ajuta in efectuarea ingrijirilor igienice pentru conservarea fortei sale fizice ;

asigura conditia de ingrijire in spital, in saloane mici, linistite care sa permita repausul fizic si psihic al pacientului ;

explica pacientului normele de viata si alimentatie pentru care trebuie sa se respecte ;

supravegheaza zilnic temperatura corpului, pulsul, tensiunea arteriala si le noteaza in foia de temperatura ;

supravegheaza tegumentele si mucoasele bolnavului, sesizand manifestarile cutanate ;

educa pacientul privitor la pastrarea igienei personale, corporale in generala si a picioarelor in special, pentru a preveni escariatiile, fisurile, bataturile care se pot infecta usor la obezi la nivelul plicilor ;

sesizeaza unele modificari, care au drept cauza diverse complicatii : schimbari ale comportamentului (obnubilarea), transpiratii, respiratia KUSMAUL, coma .

65.Accidentele transfuziei si post-transfuzionale

Incompatibilitate de grup in sistemul OAB

Se manifesta prin frison, stare generala alterata, tahicardie, dispnee, paloare, cianoza, vajaituri in urechi, dureri lombar, retrosternale . Din cauza distrugerii in masa a globulelor rosii, hemoglobina trec in urina, coborand-o mai intai in rosu apoi in brum inchis

Transferul unui sange alterat

sangele infectat cu germeni virulenti provoaca frisoane foarte puternice, care apar deseori la 1-2 ore dupa transfuzie

embolia pulmonara cu cheaguri se manifesta ca un accident hiperacut . Bolnavul se cianozeaza dintr-o data devenind agitat, prezinta dureri toracice si o tuse chinuitoare insotita de hemoptizie, febra

sangele infectat cu virusul hepatitei epidemice nu provoaca reactii imediate

Introducerea aerului in vasele sangune

Ca si in embolie cu cheaguri, fenomenele apar brusc, cu alterarea starii generale, cianoza, dureri toracice puternice, dispnee, puls slab, filiform, tensiunea arterriala scazuta, pierderea constiintei

Administrarea intr-un ritm accelerat a unei cantitati de sange mari

provoaca dilatatia acuta a inimii :

se manifesta prin simptomele i.c acuta : tahicardie, dispnee, cianoza, scaderea tensiuni arteriale, dureri toracice

Transfuzarea sangelui neincalzit

provoaca hemoliza intravasculara cu blocaj renal, soc posttransfuzional, acidoza metabolica, stop cardiac

Reactivitatea neobisnuita a bolnavului

datorita incompatibilitatii dintre proteinele din sangele primitorului se a donatorului, apare uneori o usoara cefalee sau stare subfebrila alteori urticarie, edeme

66.Tehnica respiratiei artificiale

se aseaza bolnavul in decubit dorsal si executa metoda respectand timpii formulei memotehnice (HELP)

H = hiperextensia capului

E = eliberarea cailor respiratori

L = luxarea (proiectarea) mandibulei inainte

P = pensarea nasului

3) propulsia mandibulei se poate realiza prin mai multe procedee :

aplicand ultimele 4 degete de la ambele maini pe unghiul mandibulei, iar policele pe barbie

mandibula se fixeaza tragand-o inapoi cu policele de la mana stanga facut carlig, o fixeaza in aceasta pozitie cu mana dreapta mentinand gura semideschisa

fixarea ramurei stangi a mandibulei intre policele de la mana stanga introdusa in gura si celelalte 3 degete, plasate extern

4) pensarea nasului se executa in mai multe feluri

policele de la ambele maini penseaza narile . In acest caz : fixarea unghiului mandibulei se face numai cu ajutorul ultemelor 3 degete de la ambele maini, degetul al 4-lea este plasar pe barbie si participa la propulsia mandibulei concomitent cu mentinerea gurii in pozitie semideschisa, iar cu policele de la ambele maini se penseaza nasul

cu mana stanga (cand fixarea mandibulei se face cu mana dreapta) . In acest caz, cu mana stanga eliberata, salvatorul poate asterne peste gura victimei un material de protectie ( tifon, batista) apoi penseaza nasul

cu perne speciale din trusa de prim ajutor

Respiratia gura la gura

salvatorul aplica cu gura larg deschisa, buzele peste gura intregeschisa a victimei si insufla cu putere aerul din plamanii sai in caile respiratorii ale victimei

salvatorul se ridica, face o noua inspiratie (in acest timp lasa nasul si gura libere, aerul iesind astfel din plamanii victimei), apoi insufla din nou aer in plamanii victimei respectand aceasta succesiune de 14-16 ori / minut

Respiratia dura la nas

cu obrazul, salvatorul copera gura bolnavului si inspira pe nas

Respiratia gura la masca - se face cu ajutorul unei mastii, care se fixeaza etans pe fata bolnavului, acoperind atat gura cat si nasul . Insuflarea se face la fel ca si in cazurile precedente insa prin orificiul de racord al mastii, evitand contactul direct cu bolnavul .

67.Tehnica recoltarii VSH-ului

asistenta se spala pe maini cu apa si sapun ;

imbraca manusi de cauciuc sterile ;

aspira in siringa 0,4 mililitri citrat de sodiu 3,8 % ;

punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 mililitri (1,6 mililitri) ;

retrage acul si aplica tampon cu alcool ;

scurge amestecul sange-cibrat in eprubeta si o omogenizeaza lent ;

aseaza eprubeta in stativ ;

68.Interventiile asistentei la pacientii cu eliminare urinara involuntara

sondaj evacuator al vezicii urinare, respectandu-se toate masurile de asepsie si antisepsie (cu sonde Nelaton, Tyeman)

sondajul vezical ofera informatii cu privire la existenta, sediu si notarea unor eventuale obstacole uretrale sau vezicale

sondajul trebuie sa fie netraumatizat si sa nu evacueze brusc continutul vezicii urinare (pericol de hemoragie)

sonda se fixeaza cu leucoplast

dupa golirea completa a vezicii urinare se penseaza extremitatea sondei (astfel va fi transportat bolnavul la spital)

69.Punctia intravenoasa : tehnica, scop, materiale

Tehnica

Asistenta imbraca manusi sterile si se aseaza vis-a-vis de bolnav :

- se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 centimetri sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine ;

- se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta intre police si restul degetelor ;

- se patrunde cu acul traversand, in ordinea tegumentului in directie oblica (unghi de 30⁰), apoi peretele venus invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol ;

- se schimba directia acului 1-2 centimetri in lungimea venei ;

- se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa ;

- se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase : injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzie ;

- in caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat ;

- se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si-a pumnului ;

- se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul ;

- se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala .

Scop

Explorator

- recoltarea sangelui pentru examenele de laborator biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice .

Terapeutic

administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase ;

recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale ;

executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui ;

sangerare 300-500 mililitri in edemul pulmonar acut hipertensiune arteriala

Materiale

de protectie, perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza ;

pentru dezinfectarea tegumentelor ;

instrumentar si materiale sterile, ace de 25-30 milimetri, diametru 6/10, 7/10, 10/10 in functie de scop, pense, manusi chirrurgicale, tampoane ;

alte materiale - garou, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu soluti medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala .

70.Interventiile asistentei in sala de nastere

71.Tehnica ingrijirii pacientului cu infarct miocardic acut (IMA)

In etapa prespitaliceasca

- asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea efectuarii oricarei miscarii ;

- combaterea durerii la indicatia medicului :

morfina 0,01- 0,02 (1fiola = 0,02gr) subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos incet diluat cu ser fiziologic si sub controlul respirator ;

mialgin 0,10 gr subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat cu ser fiziologic 10ml sau glucoza 10% ;

fortral 30 mg intravenos sau intramuscular ;

Morfina se administreaza asociat cu atropina cu 1mg subcutanat, intramuscular, eventual intravenos 0,5 ml pentru a preveni hipertensiunea arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare .

- urmarirea tensiunii arteriale si a pulsului - mentinerea tensiuni arterile se face cu perfuzii, glucoza 5%, dextran si hemisuscinat de cortizon (HHC) ;

- oxigenoterapie .

Transportul la spital : se face cu autosanitara si obligatoriu cu targa - autosanitarele sunt dotate cu aparatura de monitorizare, defibrilare si reanimare si insotite de un cadru medical si se numesc unitati mobile coronariene .

In unitatile spitalicesti trebuie sa existe trusa de prim ajutor care cuprinde :

medicatie pentru calmarea durerii

seringi sterile, solutii de perfuzat, aparatura de perfuzie, deschizator de gura pipet GUEDEL, aspirator de secretii, aparat de respiratii artificiala de tip Ruben, aparatura pentru monitorizare si defibrilare ;

mutarea de pe targa se face fara a permite bolnavului vreo miscare

din decubit dorsal poate fi ridicat pasiv cu ajutorul somierelor reglabile in pozitie semisezanda

combaterea anxietatii cu sedative (fenobarbitot si diazepan) ;

oxigenoterapie ;

supravegherea functiilor vitale :

preintampinarea hiperexcibilitatii (tahicardie) miocardului se administreaza xilina 200 mg intramuscular, intravenos sau in perfuzie ;

alimentatia bolnavului - trebuie sa fie fractionata, in cantitati mici si repetate ;

regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric . In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi . Cand se largeste regimul alimentar se vor evita alimentele meteorizante sau cele care intarzie tranzitul intestinal .

72.Tehnica ingrijiri pacientului cu scarlatina

- febra poate fi scazuta prin :

ventilare (racire) cu un burete umed caldut, prisnite, camera bine aerisita ;

antitermice ;

comprese reci pe frunte .

- ameliorarea inflamatiei prin :

gargara cu ceai de musetel, bomboane antiseptice ;

dezinfectie nazo-faringiana ;

analgezice .

- ameliorarea confortului prin :

combaterea pruritului - cu lotiune de alcool mentolat .

- pentru echilibrul hidro-electrolitic :

regiunea hidro-lacto-zaharat, supe de legume, zeama de compot, sucuri de fructe, vitamine ;

adultii vor bea 2-3 l /24 ore .

- prevenirea infectiilor si a complicatiilor :

se asigura igiena mucoaselor si a tegumentelor (ingrijirea cavitati bucale de 2-3 ori pe ora);

repaus la pat - cel putin 7 zile pentru a preveni complicatiile (in special renale) ;

evitarea complicatiilor se realizeaza prin respectarea regimului igieno-dietetic si respectarea tratamentului etiologic si simptomatologic ;

izolare in spital de boli infecto-contagioase ;

urmarire analizei de urina - si a exsudatului faringian - timp de 3 saptamani, repetate periodic . La toti contactii - exsudat faringian - dezinfectia : lenjeriei, obiectelor, veselei, camerei (formolizare), folosirea de plosti individuale ;

dupa afebrilitate, pacientul face zilnic bai calde .

- tratamentul etiologic : la indicatia medicului :

se administreaza penicilina, eritromicina, la externare se continua cu moldamin ;

in formele toxice - gamaglobuline ;

in formele in stare de soc - HHC

73.Tehnica ingrijiri pacientului cu insolatie

se aplica comprese reci pe cap sau chiar o punga cu gheata nu numai pe frunte ci pe toata calota (ajuta la retrocedarea edemului) .

se administreaza analgezice si antiflogistice : aspirina, piramidon, vitamina C .

se controleaza functiile vitale in caz de coma sau stari convulsive, se asigura libertatea cailor aeriene .

se administreaza O₂ .

diazepam 20 mg sau plegomagin 25 mg (la copii un sfert din doza) lent, IV sau IM pentru prevenirea sau linistirea convulsiilor .

hidratarea prin perfuzii :

glucoza 5% ser fiziologic, ser Ringer ;

dextran sau marisang (500 ml) in caz de hipotensiune .

combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol 1-2 mg/kilocorp, asociat cu furosemid 4-5 fiole (manitolul trebuie administrat totdeauna cu furosemid) .

combaterea acidozei, hipotensiuni .tratamentul arsurilor .

74.Tehnica ingrijiri pacientului cu hipertensiune arteriala

Spalatura auriculara : materiale necesare

Materiale

- de protectie :

2 sorturi de cauciuc ;

musama ;

aleza ;

prosop .

- sterile :

seringi de Guyon, vata ;

lichid de spalatura 37⁰ C ;

solutie medicamentoasa prescrisa ;

solutie de bicarbonat de sodiu 1% .

- nesterile :

masa de tratament ;

tavita renala ;

scaun .

Masuri urgente acordate in ambulatoriu pacientului in colaps

Particularitati ale administrarii medicamentelor la copii

Tehnica masurarii pulsului, notarea

Radiografia renala simpla : scop, tehnica

Tehnica deparazitarii

Deparazitarea bolnavilor :

La serviciul de primire bolnavii vor fi examinati daca nu sunt infectati cu paduchi .

Deparazitarea bolnavului trebuie sa fie complexa indepardand paduchi de pe haine cat si cei de pe suprafata paroasa a corpului - actionand atat contra parazitilor, adulti cat si contra larvelor si oralelor .

Hainele si lenjeria celor parazitati se vor pulveriza pana la ud cu solutie de cimexan . Dupa uscare se adauga 100-200 gr de plotox pulbere, dupa care sarcini in care au fost puse se inchid, formolizeaza si se pastreaza, pana la extenuare .

Pentru deparazitarea suprafetelor paroase se aplica dupa baie o solutie de pedimor pe baza de D.D.T., care se repeta la 7 zile .

Daca aceasta metoda nu da rezultate se utilizeaza metoda chimiica si mecanica aplicata in 4 faze .

aplicarea insecticidelor de contact : D.D.T. sau H.C.H. (gamexan, hexacloran) solutie de lindan . Prin contact cu insectele, insecticidele patrund si dizolva invelisul chitinos al acestora, intoxicandu-le sistemul nervos .

curatirea mecanica a suprafetelor paroase - se face cu un pieptene foarte des, inmuiat in sublimat acetic (solutie de sublimat 10% in otet cald) care dizolva chitina lindinilor, care pot fi indepartate cu pieptenele si omorate .

aplicare din nou a insecticidelor remanente de contact si acoperirea capului cu caplina sau batic .

distrugerea paduchilor - utilizand un amestec de xilol si ulei de vaselina in parti egale sau cu ulei comporat 10% cu care se unge parul . Uleiul astupa orificiile respiratorii ale paduchilor, care mor prin asfixie .

Pentru o mai mare eficacitate aplicarea metodei mixte este obligatorie . In epidemia de tifos exantematic, barbati se rad in cap si partile paroase, la femei se scurteaza parul si apoi se trece la procedura de dezinsectie .

Tehnica si definitia dezinfectie; exemple

Dezinfectia :

Definitie : prin dezinfectie se intelege o serie de procese fizice si chimice care urmaresc distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii, protozoare, fungii) de pe tegumente si obiecte din mediul extern ce pot provoca infectii sau boli transmisibile .

In functie de scopul urmarit deosebim :

1. dezinfectia profilactica - urmareste prevenirea aparitiei si raspandirii bolilor infecto-contagioase de la surse de infectie necunoscute .

Se realizeaza prin :

dezinfectia apei potabile ;

masuri de igiena individuala ;

procedee de dezinfectie aplicate in colectivitati, scoli, crese, camine, cantine, unitati spitalicesti .

2. dezinfectia continua sau curenta : urmareste distrugerea germenilor in focare .

Se aplica tuturor produselor eliminate de bolnavi si de purtatori de germeni (sputa, urina, fecale, varsaturi) precum si asupra tuturor obiectelor cu care au venit in contact cu bolnavul (resturi alimentare, vesela,lenjerie de corp si pat, robinete, scuipatoare, urinare, mobilier) inclusiv pardoseala si pereti salonului si a incaperilor anexe, baie si WC folosite de bolnavi .

3. dezinfectia terminala - este dezinfectia radicala si imediata a incaperilor impreuna cu intregul inventar, din care a fost evacuat un bolnav cu boala transmisibila

notarea tensiunii arteriale, respiratiei, diurezei bolnavului in FO

foile de observatie - reprezinta dosarul de spital al bolnavului si sunt administrate de asistenta .

Foaia de observatie (F.O.) este un document practic, util pe baza caruia se administreaza tratamentul bolnavului si un document stintific si medico-legal

Respiratia

Materiale necesare

ceas cu secundar ;

creion verde sau pix cu pasta verde ;

foaie de temperatura .

notarea

asezara pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi erfectuata ;

plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui ;

numararea inspiratiilor timp de 1 minut ;

consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (F.T.) - fiecare linie orizontala a foi reprezinta 2 respiratii ;

unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei ;

in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile respiratiei

Ex - respiratie seara (R._S ) = 20 R/min ;

- respiratie dimineata (R._D) = 18 R./ min de amplitudine medie, corespunzatoare, ritm regulat .

- aprecierea celorlante elemente ale functiilor respiratorii se face prin simpla observare a miscari respiratorii ;

- pentru foaia de temperatura in care respiratia este inscrisa cu valori ce cresc din 5 in 5, pentru fiecare linie orizontala se considera o respiratie .

tensiunea arteriala

Materiale necesare

aparat pentru tensiunea arteriala :

cu mercur RIVA-ROCI, cu manometru, oscilometru PACHON, stetoscop biauricular, tampon de vata, alcool, creion rosu sau pix cu mina rosie .

Metode de determinare

- palpatorie, ascultatorie.

Notare

pregatirea psihica a pacientului ;

asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute, spalarea pe maini ;

se aplica manseta pleumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensie ;

se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei ;

se introduc olivele stetoscopului in urechi, se pompeaza aer in manseta pleumatica cu ajutorul pori de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile ;

se decomprima progresiv aerul din manseta, prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial care reprezinta valoarea tensiuni arteriale maxime ;

- se retine valoarea indicata de coloaa de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata ;

se continua decomprimarea, zgomotelor arteriale devenind tot mai puternice ;

se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima ;

se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foi o unitate coloana de mercur ;

se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat ;

in alte documente medicale se inregistreaza cifric :

Ex :

tensiunea arteriala (TA) maxima = 150 mmHg (coloana de mercur) ;

tensiunea arteriala (TA) minima = 5 mm Hg

Tehnica ingrijiri pacientilor cu colica renala

Tehnica si scopul vaccinarii antihepatice tip B

Urografia : scop, tehnica, substanta de contrast

Tehnica recoltarii hemogramei

Pregatirea instrumentarului pentru sterilizare

Tubajul duodenal : definitie, scop, tehnica, pregatirea bolnavului

Tehnica administrarii medicamentelor pe cale parenterala : definitie, scop, avantaje

Caile de hidratare ale organismului

tehnica ingrijiri copiilor cu convulsii

Masuri de precautie in administrarea O2