Simptome cardinale in ginecologie

Simptome cardinale in ginecologie

Simptomele principale in ginecologie sunt : durerea, hemoragia si leucoreea.

Durerea

Este simptomul pentru care femeia consulta ginecologul de cele mai multe ori si are mare semnificatie semiologica.

Excitatia dureroasa de la nivelul aparatului genital este transmisa prin caile nervoase senzitive care urmeaza doua traiecte denumite de Aburel calea principala (nervii hipogastrici, plexul hipogastric si lantul simpatic paravertebral) si calea secundara (nervii erigens) dupa cum urmeaza:

la T si T : de la uter;

la S , S si S : de la colul uterin si vagin prin nervii splanhnici;

la S , S si S : de la partea inferioara a vaginului prin nervii rusinosi.

Durerea de la organele pelvine poate fi reflectata spre regiunile cutanate inervate de la acelasi segment medular.

Clasificare: in functie de:

1.cauza declansatoare:

Organica - prin leziuni inflamatorii, tumorale, traumatice ale organelor interne;

Functionala - prin disfunctii neuro‑endocrine legate de periodicitatea menstruala (ovulatie, menstra), hiperfoliculinemie.

Psihogena - fara cauza obiectiva anatomo‑functionala.

2.intensitate:

Supraacuta - apare brusc, caracter paroxistic, se insoteste de stare sincopala, pierderea cunostintei, soc. Impune interventie chirurgicala (sarcina ectopica rupta, sindromul torsional supraacut, ruperea unui piosalpinx) sau nu (criza intermenstruala - hemoragii postovulatorii; dismenoree, endometrioza).

Acuta - dureri vii dar mai putin dramatice:

‑inflamatii utero‑anexiale: metrita acuta parenchimatoasa (gangrena partiala uterina - metrita disecanta - infarctul uterin de cauza toxico‑septica) impune interventie chirurgicala radicala; salpingo‑ovaritele acute - durere cu debut brusc, localizata in fosele iliace iradiind transversal in hipogastru, regiunea lombara, sacru sau vezica urinara, impune analgetice, antiinflamatorii, drenaj.

‑inflamatii periuterine - abcese pelvine si flegmoane pelvigenitale - durere spontana si mai ales la presiune; necesita analgetice, antiinflamatorii, drenaj.

‑pelviperitonita - durere cu evolutie paroxistica, localizata initial subombilical cu tendinta de localizare in hipogastru si fosele iliace si asocierea contracturii joase a musculaturii abdominale.

‑peritonita - debut in doi timpi: initial acut apoi devine socogena; obietiv se constata contractura musculaturii abdominale in decubit dorsal, durerea epigastrica inalta cu / fara iradiere in gat, fosa supraspinoasa, durere la nivelul psoasului si a fundului de sac vaginal posterior.

‑apoplexia ovariana - torsiunea acuta a unui chist sau tumori pediculate, fibrom uterin cu necrobioza aseptica.

Subacuta - debut insidios, de intensitate moderata si durata mai lunga; apare in inflamatii utero‑anexiale stabilizate sau in involutie, neoplasm genital in stadii avansate sau dupa iradiere.

Cronica - intensitate variabila, asociata cu o senzatie de greutate in pelvis, permanenta, exacerbata de miscari violente, efort, mers; prezenta in inflamatiile cronice pelvine, tumori uterine sau ovariene, tulburari de statica genitala.

3.sediu:

Centrala - de la marginea superioara a simfizei pubiene si a arcadei inghinale.

Dorsala - jumatatea superioara a sacrului, articulatiile sacro‑iliace si regiunea fesiera.

Antero‑posterior - localizare mediana, anterioara in procesele pelvi‑perineale si posterioara in procesele utero‑vaginale.

4.ritm:

Permanente - anexite reziduale, cervicite.

Periodice - criza dureroasa intermenstruala sau in timpul ovulatiei.

‑ criza dureroasa menstruala (dismenoreea / algomenoreea) incepe putin inaintea menstrei, continuandu‑se pe tot parcursul acesteia.

‑ durerea premenstruala - apare in ultima saptamana a ciclului, cu caracter acut sau subacut.

Referat: 5 motive sa bei cat mai multa limonada Referat: Procesarea fructelor si legumelor

Durerea cronica pelvina poate fi determinata de:

Cauze ginecologice:

Endometrioza.

Adenomioza.

Leiomiom.

Boala inflamatorie pelvina cronica (hidrosalpinx, abces tubo‑ovarin).

Tumora ovariana.

Prolaps genital.

Congestie venoasa pelvina.

Cauze gastro‑intestinale:

Aderente.

Enterite.

Apendicita cronica.

Diverticul Meckel.

Diverticulita.

Sindrom de intestin iritabil.

Cauze urologice:

Calculi urinari.

Cistita recurenta.

Cistita interstitiala.

Uretrita.

Cauze musculo‑scheletice:

Hernie de disc.

Coccidinie.

Contractura musculara.

Cauze psihiatrice:

Abuz sexual.

Disfunctii psiho‑somatice.

Abuz de droguri.

Depresii majore.

Alte cauze:

Mase tumorale pelvine neginecologice.

Tratamentul se va adresa bolii care provoaca durerea. In durerile de cauza neprecizata se recomanda fizioterapie, acupunctura sau rezectia nervului presacrat.

Hemoragia

Constituie urgenta medico‑chirurgicala ce necesita stabilirea rapida a etiologiei, diagnosticului si conduita terapeutica prompta. Caracteristici:

1.cantitatea:

Abundenta - plagi vasculare, fibrom submucos, avort, chorioepiteliom.

Mica - inflamatii utero‑anexiale, fibrom interstitial, cancer in faza incipienta.

2.aspectul sangelui:

Rosu, proaspat - fibrom, polip, avort.

Negru, necoagulabil - sarcina ectopica.

Spalacit - cancer uterin.

Alterat, amestecat cu puroi - inflamatiile uterului, cancer infectat.

3.conditii de aparitie:

Spontana - in fibrom.

Provocata, apare la microtraumatisme (contact sexual, EVV) - cancer de col uterin.

4.fenomene de insotire:

Febra - in inflamatiile uterului, perimetroanexite.

Anemie secundara severa - avort, sarcina ectopica rupta cu hemoperitoneu, cancer.

Durere - in sarcina ectopica, endometrioza.

5.ritm:

Metroragii - hemoragii produse in afara menstrelor.

Menoragii - hemoragii in cursul menstrelor.

6.etiologie:

Hemoragii vulvo‑vaginale - provocate de traumatisme, cancer vulvo‑vaginal, distrofii vulvare, papiloame, polipi.

Hemoragii uterine:

sarcina patologica - avort, sarcina ectopica.

inflamatii - endometrite.

tumori benigne si maligne - fibromiom, polipi cervicali, cancer de corp uterin.

tulburari endocrine - hemoragia disfunctionala.

traumatisme - perforatii.

postterapeutice - dupa administrarea de contraceptive hormonale, hormoni tiroidieni, anabolizanti.

Diagnosticul etiologic poate fi orientat si in functie de varsta pacientei:

la fetita de 3-4 zile poate apare o mica hemoragie prin eliminarea stratului superficial al endometrului care nu mai este influentat de hormonii sexuali materni;

pana la 12 ani: corpi straini intravaginali sau tumori ovariene, uterine sau vaginale, majoritatea maligne;

la pubertate (12-16 ani): 95% din cazuri sunt hemoragii disfunctionale;

15-45 ani:

sarcina complicata (40%);

infectii utero‑anexiale (40%);

tumori ovariene si uterine (20%).

45-50 ani (premenopauza):

hemoragii disfunctionale (60%);

tumori benigne si maligne utero‑anexiale, infectii (40%).

dupa 50 ani:

tumori maligne (50%);

endometrita senila (45%);

tumori ovariene active endocrin, tratamente hormonale incorecte, tumori de corticosuprarenala (5%).

La san sangerarile din mamelon necesita investigatii citologice pentru a diferentia proliferarile papilare benigne de cele maligne.

Leucoreea

Acest termen (gr. Leukos‑alb si rhein‑curgere) defineste scurgerile albe, verzui sau galbene din organele genitale ale femeii, fiind un simptom banal dar foarte des intalnit.

Clasificare

leucoree fiziologica - provine din secretia glandelor Skene, Bartholin, cervicale, endometriale si asigura umectarea cailor genitale, adeziunea peretilor vaginali si apararea cailor genitale impotriva florei microbiene. Este in cantitate redusa, neiritanta si nu pateaza lenjeria. Este influentata de hormonii sexuali.

leucoree patologica - produsa de germeni, virusuri sau paraziti ce se localizeaza si se multiplica la diferitele etaje ale aparatului genital feminin; se asociaza cu jena, prurit, arsura, durere, iritatie, congestie a mucoasei vulvo‑vaginale si a tegumentelor.

Caracteristici in functie de agentul cauzal:

‑ stafilococ - aspect muco‑purulent.

‑ proteus - lichida, gri, bruna, cu miros fecaloid.

‑ haemophilus vaginalis - fluida, in cantitate variabila, gri, omogena, cu miros dezgustator.

‑ gonococ - leucoree groasa, abundenta, purulenta, verzuie, asociata cu uretrita.

‑ leucoreea micotica - vascoasa, cu grunji alb‑cenusii, cu aspect cremos, branzos.

‑ trichomonas - alb‑cenusie, spumoasa, aerata, cu miros de mucegai.

‑ leucoreea sifilitica - murdara, fetida, adeseori sanguinolenta.

‑ hidroreea - scurgere seroasa abundenta (1‑1,5 litri / 24 ore) din glandele cervicale excesiv de active, constitutional dilatate, fara un substrat patologic anume.

Diagnosticul etiologic trebuie confirmat de examenul bacteriologic si parazitologic al secretiilor recoltate, iar tratamentul va fi de asemeni etiologic, folosind preparate medicamentoase administrate atat local cat si general.