Rolul cuprului in organism

Inca de acum 50 de ani au inceput studiile stiintifice asupra cuprului in organism. Sarurile in a caror componenta intra acest metal au rol foarte important, oxidativ, ele fiind componentele unor enzime (cuproenzime) cu rol in sinteza globulelor rosii si in unele procese metabolice.

In corpul omenesc exista o cantitate mica de cupru, cu greutatea cuprinsa intre 100 si 150 mg., repartizata intre diferite organe, dar mai ales in ficat, tesuturile oculare si par.
Continutul de cupru al organismului variaza de la individ la individ. Se pare totusi, ca repartitia cuprului are ca indicator continutul acestuia in ficat, mai ales la nou nascuti. Un continut mai mare decat normal este intalnit la bolnavii de ciroza, de TBC sau de anemii cronice.
Daca in organism cuprul se prezinta sub forma de complecsi organici ca atare, in cantitate foarte mica se gaseste in stomac, datorita acidului clorhidric.
In stare naturala, sarurile de cupru se gasesc in organismul animal, si anume in: ficat, globulele rosii, stomac, creier, inima, rinichi, par, plamani, splina, glandele endocrine, oase si muschi. In regnul vegetal sarurile de cupru sunt continute de pere, gutui, cirese, visine, alune, castane, lamaie, morcov, sfecla rosie, vinete, nasturel si nuci. De asemenea, acestea pot fi gasite in unele specii de pesti, in moluste, crustacee si in oua, mai ales albus.

Absorbtia cuprului

Necesarul zilnic de saruri al organismului este de 2-4 mg, necesar pe care regimul alimentar nu il poate asigura. Absorbtia cuprului se face mai ales prin stomac si este favorizata de un PH alcalin, precum si de natura sarii de cupru (mai ales sulfati, azotati sau cloruri). Alti factori care favorizeaza asimilarea acestui element sunt sarurile de fier, cianuri etc. Retentia tisulara este determinata de modul de administrare, de combinatia chimica si de varsta.

Organul central al metabolismului cuprului este ficatul. De aici trece in sange sub forma combinata cu o proteina. Absorbtia cuprului se face prin hrana, iar excretia pe cale digestiva, prin bila si materii fecale.
Caseta: Cuprul interfereaza cu fierul in procesul de hematopoeza (proces de formare si de maturizare a celulelor sangvine). Deficitul acestui metal favorizeaza depozitarea fierului. La fel ca si in cazul zincului, concentratia plasmatica evolueaza discordant;  metabolismul sarurilor de cupru este, in acest caz, controlat de hormonii hipofizari.

Functii ale cuprului in organism

Cuprul intervine in activitatea generala a organismului prin intermediul a diferite metabolisme. Sarurile de cupru ajuta la mentinerea integritatii peretilor vasculari (prin interventia in metabolismul tesutului conjunctiv) si intervine in fenomenul mielogenezei si in cel de osificare. De aceea, lipsa lui poate produce fenomenul de osteopatie.  La copii, deficitul de cupru poate duce la tulburari in formarea globuleleor rosii, ceea ce favorizeaza aparitia anemiei.
Cuprul actioneaza, totodata, ca antiinfectios in apararea organismului, in efectele antiinflamatorii ale reumatismului acut, precum si in cel antitumoral.

Cuprul

Este o substanta minerala. Omenirea a apreciat importanta cuprului ca metal din timpul erei de bronz. Dar, in calitate de component alimentar, necesar pentru sanatatea omului, istoria lui este cu mult mai scurta. Abia in anul 1966 savantii au confirmat existenta unei maladii cauzate de deficitul de cupru.

Surse alimentare sunt ficatul, produsele marine, alunele si semintele de floarea-soarelui, visinele, cacao.

Functiile in organism
In cazul alimentatiei normale, deficitul de cupru apare foarte rar; el se manifesta la oamenii care sufera de insuficienta de proteine (anorexia sau foamea) si, in cazuri exceptionale, cand proteinele sunt eliminate prin rinichi.
Impreuna cu fierul, cuprul participa la sinteza celulelor rosii din sange; este componentul de baza al partii exterioare a epiteliului fibrelor nervoase, colagenului, elementul cel mai important din structura proteinica a organismului; cuprul, de asemenea, influenteaza mult producerea pigmentului tegumentar.

Interactiuni
- Alcoolul poate amplifica deficitul de cupru.
- Galbenusul de ou poate impiedica asimilarea cuprului in intestine.
- In urma alimentatiei bogate in fructoza (component atat al zaharului din fructe, cat si al zaharului ca atare), poate surveni deficitul de cupru.
- Fierul poate reduce capacitatea de asimilare a cuprului.
- Molibdenul determina cresterea pierderilor de cupru prin caile urinare.
- Fitatii (substantele conjunctive ale frunzelor legumelor verzi si cerealelor) pot reduce cantitatea de cupru asimilata din alimentatie.
- Consumul suplimentar de vitamina C, in cantitati mari, poate reduce capacitatea de asimilare a cuprului din alimentatie, daca vitamina C este continuta de alimente. Este preferabil de administrat vitamina C separat.

Mod de administrare
De regula,trebuie asigurata cantitatea necesara organismului consumand alimente bogate in cupru. In cazuri exceptionale, daca este nevoie suplimentar de el, se consuma sub forma de compusi complecsi, in cantitati de 2-5 mg pe zi.

Simptomele insuficientei
Alopecia (caderea abundenta a parului), anemia, eruptiile, emfizemul, oboseala, nivelul marit al colesterolului, infectiile frecvente, cantitatea redusa de celule albe in sange, depresia, afectarea muschiului cordului, osteoporoza (oasele inguste si fragile).
Simptomele supradozarii
Durerile musculare, iritabilitatea si depresia (simptom intalnit si in cazul insuficientei cuprului).

Securitatea utilizarii
Cu exceptia unor boli foarte rare, in cazul carora are loc acumularea cuprului (boala Wilson, de exemplu), intoxicarea cu cuprul acumulat din alimente este un caz extrem de rar intalnit.

Document online: Tequilla - scurt istoric la nebunia cu tequila Document online: Eficienta energetica in industria alimentara

Cupru si zinc impotriva durerilor de spate

 

Este vorba despre durerile de spate, cu care se confrunta regulat peste 50% din populatie. Noi iti spunem cum sa te feresti de ele. Vrei sa stii de ce te doare spatele? Lipsa miscarii si alimentatia incorecta ocupa locuri frumoase pe lista vinovatilor.
Hraneste-te inteligent!
Ce mancam si cat mancam? Iata o intrebare vitala pentru un spate sanatos. Raspunsul determina greutatea noastra, dar si sanatatea organismului. Pentru asigurarea consistentei necesare a colagenului si pentru ca substantele nutritive sa ajunga la coloana vertebrala, corpul are nevoie de doua minerale, de multe ori neglijate, cupru si zinc.

1. Cuprul ajuta la tesutul conectiv
Ca parte componenta a diferitelor proteine si enzime, cuprul contribuie la formarea de tesut conectiv, care tine coloanastabila si ii asigura flexibilitatea.
Necesarul zilnic se afla intre 2 si 4 mg. Cele mai bune surse de cupru sunt pestele, organele de animale, nucile, migdalele, legumele verzi, fasolea uscata, prunele, mazarea, crevetii, dar si cacaua.
2. Zincul intareste oasele(Doza zilnica recomandata: 1,5-3 mg.)
Zincul ajuta la formarea enzimelor, influenteaza structura oaselor si este foarte important pentru un sistem imunitar puternic. Necesarul zilnic de zinc se situeaza intre 12 si 15 mg. Il poti lua din organe interne, carne macra, produse lactate, peste, seminte de dovleac, fructe de mare, oua, produse din cereale integrale.
In afara de aceste doua minerale extrem de importante, mai sunt o serie de vitamine si de minerale care nu trebuie neglijate daca vrei ca spatele tau sa aiba toate cele necesare pentru a nu-ti crea probleme.
-vitamina C joaca un rol important in metabolismul celular, in transportul substantelor nutritive si intarirea sistemului imunitar. Ia parte si la procesul de producere a colagenului, deci spatele are mare nevoie de vitamina C. Se gaseste in portocale, kiwi, conopida, patrunjel, broccoli, ardei gras, rosii, ficat.
-vitamina A stimuleaza dezvoltarea oaselor. O poti asimila din morcovi, varza, spanac, rosii.
-vitamina B1 ajuta si ea la formarea colagenului. Cele mai bune surse sunt cerealele de ovaz, drojdie de bere, coaja si boabe de grau.
-vitamina D ajuta la asimilarea calciului in oase. Are nevoie de soare pentru a putea fi asimilata. Se gaseste mai ales in hering si avocado.
-vitamina K creste rezistenta oaselor. Poate fi luata din carnea de pui, spanac, oua, unt
-calciul este elementul principal al oaselor si protejeaza de osteoporoza. Se gaseste in produse lactate, varza, icre, seminte de susan, soia, galbenus de ou
-magneziul este important mai ales pentru musculatura si sistemul nervos. Poate fi asimilat din banane, nuci, soia, alune, ciocolata neagra, fasole alba, cereale integrale.
-potasiul pastreaza un echilibru intre nivelul acizilor si cel al bazelor. Este foarte important pentru muschi. Se gaseste in rabarbar, cartofi, morcovi, peste de mare.
Atentie! S-a dovedit ca 8 pahare de apa baute zilnic au scazut considerabil durerile de spate la 80% dintre pacientii cu astfel de probleme.
Menajeaza-ti spatele!
-Practica sporturi care nu iti suprasolicita spatele
-Nu sta cu spatele cocosat si incearca sa atingi cu talpile podeaua atunci cand stai pe scaun.
-Evita paturile si fotoliile adanci si moi
-Cand cari greutati, cum ar fi cumparaturile, imparte greutatea pe ambele brate
-Nu ridica niciodata obiectele grele cu coloana indoita

Coloana vertebrala sustine greutatea corpului lucrand in echipa cu o serie intreaga de muschi, al caror rol este vital. Acestia isi pierd din fermitate daca nu sunt solicitati si antrenati. In plus, lipsa miscarii favorizeaza cresterea in greutate, si , cu cat cantarim mai mult, cu cat spatele are o povara mai mare de dus. Miscarea stimuleaza si circulatia sangelui, prin urmare si hranirea celulelor cu substante nutritive importante, care asigura sanatatea discurilor intervertebrale, a oaselor si muschilor. Practica regulat jogging, walking sau fa exercitii pentru spate.

 Roluri si caracteristici

- are un rol important in producerea enzimelor care protejeaza organismul impotriva anumitor substante toxice (radicali liberi, cadmiu);

- intervine in formarea tesutului conjunctiv de baza care serveste la elaborarea unei multitudini de alte tesuturi;

- participa la producerea de energie;

- contribuie la absorbtia fierului, prevenind deci anemia;

- este implicat in producerea de substante neurochimice indispensabile bunei functionari a creierului;

- influenteaza functionarea muschilor, a nervilor si a sistemului imunitar;

- diminueaza producerea histaminei, ceea ce reduce manifestarile alergice.

Tulburari atribuite deficitului de cupru

Stransa relatie dintre cupru si fier face ca lipsa de cupru sa se manifeste adeseori prin anemie, oboseala si tulburari ale respiratiei. Subtierea peretilor vaselor sangvine poate duce la insuficienta cardiaca. De asemenea, poate aparea si depigmentarea pielii.

Tulburari atribuite consumului excesiv de cupru

O cantitate prea mare de cupru are repercusiuni asupra sanatatii; specialistii insista asupra faptului ca este zadarnica depasirea limitei superioare fixata la 3 mg/zi. Excesul se manifesta cel mai frecvent prin vomismente. Persoanele care consuma zilnic apa care circula in tevi de arama au un risc crescut de supradozare, ce se poate manifesta prin insomnie, caderea parului, hipertensiune, ciclu menstrual neregulat si, in extremis, depresie.

Note utile

- Subiectii care sufera de maladia Wilson - boala ereditara caracterizata printr­o acumulare de cupru in ficat -, de hepatita sau de ciroza nu trebuie sa ia nici un supliment de cupru. - O alimentatie care include ratii regulate de legume verzi face inutila administrarea unui supliment

Bibliografie:

• Editura Medicala: “Farmacopeea Romana”,editia a X-a;
• “Ghidul Sanatatii tale”, Michael Van Straten
• Prof.Dr.Doc.D.Dobrescu – Directorul Institutului pentru Control de Stat al Medicamentului si Cercetari Farmaceutice “Petre Ionescu-Stoian”(1990-)
• Prof.Dr.C.Baloescu Facultatea de Farmacie Bucuresti (Presedinte pana in 1990)
• www.google.ro
• www.referate.ro