Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Reflexul H si Stimularea unui nerv periferic



Reflexul H si Stimularea unui nerv periferic


Stimularea unui nerv periferic printr-un curent de intensitate prag (liminara) determina in muschiul pe care-l deserveste o contractie.

Inregistrarea grafica a potentialului muscular obtinut prin stimularea liminara a fibrelor motorii din nervul respectiv poarta numele de "unda M".

Daca acelasi nerv se stimuleaza printr-un curent de intensitate supraliminara (peste valoarea celei necesare stimularii fibrelor motorii din nerv), apare un potential generat la nivelul muschiului, cu amplitudine mai mica si dupa o perioada de latenta mai mare.


Acest potential este generat prin stimularea fibrelor senzitive proprioceptive ale nervului stimulat.

Acest potential de actiune constituie efectul intrarii in functiune a unui arc reflex senzitivo-motor.

Acest potential de actiune muscular constituie reflexul H.

Reflexul H apare in urma stimularii unui nerv mixt cu o intensitate de curent subliminara fibrelor motorii din nervul respectiv, deoarece fibrele proprioceptive ale nervului mixt au un prag de excitabilitate mai scazut decat cel al fibrelor motorii.

Ca urmare, daca se folosesc curenti de stimulare cu intensitati crescande se va obtine la un moment dat un reflex H cu amplitudine mica.

Daca se creste progresiv intensitatea de stimulare se obtine o crestere concordanta a amplitudinii reflexului H.

Daca se creste in continuare intensitatea de stimulare, se ajunge la pragul de stimulare al fibrelor motorii. Din acest moment, curentul de stimulare devine liminar atat pentru fibrele proprioceptive cat si pentru cele motorii.


Astfel, aplicarea stimulului electric determina la punctul de stimulare aparitia de curenti de actiune care se orienteaza in doua sensuri:

- un sens descendent (centrifug, motor) care determina aparitia undei M

- un sens ascendent (centripet, motor) care determina aparitia reflexului H.

Potentialul generat de stimularea fibrelor proprioceptive merge in sens centripet si urmeaza urmatorul traseu: ganglion spinal, radacina posterioara a nervului spinal, colaterala reflexa Kolliker apoi prin traversarea sinapselor senzitivo-motorii se transmite neuronirlo motori corespunzatori; de la acesti neuroni motori merge prin axonii lor si determina raspunsul contractil si fibrelor musculare care apartin la unitatile motorii respective.




Fiecare din cele doua raspunsuri (M si H) are timpul sau propriu de latenta.

Se constata ca pe masura ce intensitatea de stimulare creste progresiv amplitudinea undei M creste corespunzator iar cea a undei H scade.

Astfel, daca sunt stimulate maximal toate fibrele motorii din nerv, unda M va avea amplitudine maxima, in timp ce unda H diminua pana aproape de disparitie.

Evidentierea reflexului H s-a facut la om numai la nivelul muschiului solear (pana in 1963) prin aplicarea stimului electric asupra nervului sciatic popliteu intern (in spatiul popliteu). Ulterior (Hagbarth) s-a demonstrat ca reflexul H poate fi declansat si la nivelul muschilor mici de la mana si de la picior, cu conditia sa se foloseasca o serie de manevre facilitatoare.


Tehnica de inregistrare - interpretare

In scopul determinarii reflexului H, pacientul se gaseste in pozitie clinostatica, in decubit dorsal, cu planta depasind marginea patului si in stare de relaxare.

Pentru determinarea reflexului H la nivelul muschilor mici ai mainii sau piciorului, pozitia adoptata de pacient este clinostatica, in decubit ventral sau in pozitie sezanda.

Se recomanda crearea unei atmosfere de confort pentru pacient (camera linistita, temperatura de 24 - 26oC, stare de relaxare somatica si psihica deoarece s-a constatat ca reflexul H este influentat de starea psihica a pacientului).


Stimularea se realizeaza de preferinta cu electrozi de suprafata. Electrozii se dispun la distanta de 2 - 3 cm unul de altul, cu catodul in pozitie distala.

Pentru stimularea nervului si cresterea raspunsului rereflex H se folosesc curenti de intensitate crescanda si cu durata care variaza intre 0,05 - 1 msec. In practica se foloseste cel mai frecvent durata de 1 msec.

Culegerea potentialelor se face cu ajutorul unui electrod -ac (Adrian - Bronck) introdus in muschiul de cercetat.

Se realizeaza pragul de stimulare. Intensitatea de curent necesara aparitiei reflexului H sub forma unui potential de amplitudine minima este de 25 - 35 V, iar raspunsul M apare la 40 - 50 V.

Se va creste progresiv intensitatea de stimulare si se vor constata modificarile de amplitudine ale celor doua unde (M si H).

Se urmareste timpul de latenta a reflexului H.

La nivelul muschiului solear timpul de latenta a reflexului H variaza intre 26 - 32 msec.

Variatiile se datoresc taliei subiectului si gradului de excitabilitate a arcului sau reflex senzitivo-motor.

Reflexul H poate fi facilitat sau inhibat:

- facilitatea se realizeaza printr-o contractie activa (de intensitate foarte mica) a muschiului examinat sau precedand stimulul unic printr-o stimulare tetanica scurta (20 sec)

- inhibarea se poate realiza prin contractia activa a muschiului antagonist celui examinat sau prin intinderea pasiva puternica in flexie sau extensie a plantei (sau a mainii).

In timpul determinarii reflexului H, dupa raspunsul M, poate apare la un interval variabil de timp o unda necaracteristica, denumita unda F si care poate fi confundata cu unda H.

Diferentierea de unda H se face stiind ca:

- amplitudinea se creste odata cu cresterea intensitatii de stimulare

- aparitia sa este variabila

- latenta este variabila si se modifica odata cu schimbarea formei potentialului.

Unda F s-ar datora propagarii influxului nervos creat de stimulul electric prin fibrele subtiri de tip A II si A III (si nu prin fibrele A I cu teaca groasa de mielina). Aceste fibre au conducere lenta si prag de stimulare mai ridicat ceea ce explica si caracterul particular al aparitiei sale, la fel ca si timpul de latenta variabil.

Determinarea reflexului H da indicatii valoroase asupra starii morfo-functionale a arcului reflex senzitivo-motor, intre electrodul de stimulare si cel de culegere.

Poate avea si valoare de localizare a leziunii, deoarece poate sa stabileasca daca leziunea se gaseste la nivelul receptorilor musculari si/sau pe segmentul de fibre cuprins intre fusurile neuro-musculare si punctul de stimulare.

De cele mai multe ori un agent patogen (toxic, infectios, traumatic) cu actiune cronica si evolutie clinica asimptotica lezeaza mai ales fibrele senzitive cu diametru mare care sunt mai vulnerabile comparativ cu cele cu teaca subtire de mielina. In aceste cazuri se constata alungirea timpului de latenta a reflexului H cu sau chiar fara modificarea amplitudinii raspunsului reflex.

Modificari ale reflexului H mai pot apare in:

- administrarea unor medicamente decontracturante

- ischemie

- administrarea anestezicelor

- neuropatii periferice

- leziuni piramidale





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright