Radacina de boz - ce boli vindeca?

Radacina de boz

Bozul (Sambucus ebulus) este fratele mai salbatic al socului, avand frunzele, florile si fructele foarte asemanatoare cu ale acestuia, dar fiind considerabil mai scund si avand o rezistenta mult mai mare la conditiile vitrege de mediu. Se distinge printr-un miros al frunzelor, al tulpinilor si al radacinilor care poate fi caracterizat pe drept cuvant ca nesuferit sau chiar dezgustator, dar care vom vedea ca are rolul sau in terapie (bozul este un inhibitor redutabil al apetitului alimentar). Radacina de boz este fara doar si poate unul dintre cele mai puternice purgative si detoxifiante din flora noastra, fiind o adevarata matura pentru organism. Cel mai semnificativ insa, este efectul acestei plante in curele de slabit, unde este o arma redutabila, probabil fara egal in flora noastra medicinala.

Unde gasim si cum culegem radacina de boz

Putine plante sunt atat de putin pretentioase ca bozul, care se aseaza oriunde este lumina destula si pamant cu multe resturi organice. Ca atare, il gasim de la munte pana la campie, pe marginile de drum, in locurile virane, pe malul apelor curgatoare, la margini de padure. Radacina sa este adanca si foarte puternica, necesitand un efort considerabil la dezgropare, care de obicei se face la sfarsitul lui octombrie, cand planta si-a sfarsit vegetatia, iar pamantul este umezit de ploile de toamna si, in consecinta, mai usor de sapat. Dupa dezgropare, radacina se spala in apa, se taie marunt si (in cazul in care nu o folosim cruda) se intinde la uscat in strat foarte subtire, in locuri bine aerisite.

Forme de administrare

Plamadeala in tuica

Este forma cea mai eficienta de administrare a radacinii de boz, care este foarte puternica si, ca atare, trebuie luata in preparate care sa permita o dozare foarte buna. Se prepara din 100 g de radacina proaspata, taiata foarte marunt, care se pun intr-un litru de tuica tare, unde se lasa sa se macereze vreme de 5 zile. Dupa trecerea timpului de macerare se filtreaza si se pastreaza intr-o sticla inchisa la culoare. Se iau de regula 1-3 linguri pe stomacul gol, inainte de masa, pentru cura de slabire si cu doua ore inainte de masa, pentru efectul purgativ.

Maceratul la rece

Doua varfuri de cutit de radacina de boz maruntita se lasa la inmuiat intr-un pahar (200 ml) de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Preparatul astfel obtinut se ia pe stomacul gol, cate 1-2 pahare pe zi.

Ce boli vindeca

Constipatie. Radacina de boz (mai ales macerata in tuica) este printre cele mai puternice remedii laxativ-purgative din flora noastra. Se iau 1-2 linguri de plamadeala de doua-trei ori pe zi, pe stomacul gol. De regula, un tratament dureaza doua saptamani, apoi se face o pauza de o saptamana, dupa care se poate relua.

Obezitate, ingrasare, apetit alimentar necontrolat. In tratarea acestei categorii de afectiuni, pe drept cuvant bozul poate fi considerat planta-minune. De ce? In primul rand pentru ca radacina de boz intensifica extraordinar procesele de eliminare, fiind un diuretic si un laxativ-purgativ redutabil, care produce o scadere rapida in greutate. Apoi, mirosul sau destul de neplacut, de care vorbeam mai sus inhiba extraordinar de mult apetitul, daca bozul este administrat inainte de a manca. Asadar, administrarea unei linguri de plamadeala de boz in tuica cu cateva minute inainte de masa este un remediu de slabire care ii va corecta si pe cei mai inraiti mancaciosi. Merita sa incercati aceasta metoda, aducandu-va insa aminte de un singur lucru: este foarte puternic si, ca atare, trebuie luat cu masura. In cazul in care abuzati de el, este foarte posibil sa aveti o scadere mai brusca in greutate decat v-ati dori si, in plus, sa va confruntati cu un deranj stomacal destul de serios.
     Gastrita hipoacida, capacitate de digestie slaba. Parintele Elefterie de la Manastirea Secu - un duhovnic si un vindecator exceptional - obisnuia sa-si trateze pacientii cu probleme digestive cu radacina de boz. Se ia un varf de cutit de pulbere din aceasta radacina, cu 20-30 de minute inainte de mesele principale. Efectul de stimulare si reglare al digestiei este exceptional.

Eseu: Lichior - bautura dulce , de obicei aromata cu fructe Eseu: Clasificarea drajeurilor

Ceapa - un remediu care - se pare - opreste gripa sa afecteze arborele bronsic si plamanii este ceaiul de ceapa fierbinte. Doua cepe de marime medie, cu tot cu coaja, se fierb un sfert de ora la foc mic in jumatate de litru de apa. In final se strecoara preparatul, se indulceste putin si se bea intr-o singura repriza, cat mai fierbinte. Are un gust mai mult decat neplacut, dar efectul sau terapeutic merita 'chinul' de a-l bea. Ceaiul de ceapa, mai ales administrat repetat, degajeaza arborele bronsic de secretii, opreste tusea (inclusiv cea convulsiva), grabeste procesul de vindecare.

Hreanul - compusii sai care-i dau gustul iute inconfundabil sunt un adevarat inamic al microorganismelor care produc infectii respiratorii de tot felul. Se amesteca patru lingurite de hrean ras cu doua linguri de miere si se consuma pe parcursul zilei pentru prevenirea imbolnavirii in timpul epidemiilor. Daca boala s-a instalat, consumati hrean simplu sau cu sfecla rosie, atat pentru efectul sau antiseptic respirator, cat si pentru actiunea sa de desfundare a cailor respiratorii superioare.

Lamaia - niste substante numite flavone, continute de sucul si mai ales de coaja de lamaie, sunt un stimulent imunitar si un febrifug excelente, fiind un ajutor nepretuit atunci cand gripa s-a instalat. Se prepara un suc astfel: se stoarce o lamaie, se pune intr-o jumatate de litru de apa, in care se adauga coaja sa taiata cat mai fin si doua linguri de miere. Se amesteca bine toate ingredientele si se lasa apoi sa se macereze doua ore la temperatura camerei. Se consuma acest preparat pe stomacul gol, in mai multe reprize.

COADA-CALULUI

Este o iarba de leac cu puteri de exceptie, care doarme sub zapezile abundente ale lui Faurar, conservand in ea o energie care va exploda in curand. Este diferita ca planta si pentru ca rasare de doua ori pe an: imediat ce zapada s-a topit (atunci apar, ca niste mici ciuperci, palariile cu spori din care se va inmulti), si a doua oara vara, cand din iarba apar tulpini de un verde deschis, cu frunze subtiri, asezate ca o coada de cal. Este o planta de leac cunoscuta si folosita in Europa din timpuri imemoriale. Marii medici si invatati ai Antichitatii, Galen, Dioscoride si Plinius, o mentioneaza in tratatele lor chiar cu denumirea de coada-calului, recomandand-o cu precadere in bolile de plamani si de rinichi, care se agraveaza iarna. In acelasi scop o recomandau si medicii Evului Mediu (Paracelsus, Culpeper), iar mai tarziu, preotul Kneipp, parintele terapiei naturale contemporane. Studii de ultima ora pun in evidenta proprietati exceptionale ale acestei plante foarte raspandite la noi. Anumite substante secretate de coada-calului protejeaza aparatul respirator impotriva infectiilor si refac tesuturile distruse in cazul bronsitei, pneumoniei sau tuberculozei. Extrem de bogata in minerale, aceasta planta consolideaza oasele si dintii, protejeaza inima si vasele de sange (greu incercate din cauza alimentatiei sarace din sezonul rece). In plus, tulpinile de coada-calului sunt un excelent stimulent si dezinfectant pentru aparatul urinar, fiind extrem de utile la trecerea dintre iarna si primavara, cand sensibilitatea la infectii este cea mai mare. Sa aflam in continuare mai multe despre aceasta planta care ne ajuta sa luptam cu bolile iernii.

Ce folosim de la coada-calului

In terapie, se folosesc partile aeriene ale plantei, care se recolteaza si se usuca in timpul verii. Este una din plantele medicinale cele mai folosite si cele mai raspandite de la noi din tara, fiind disponibila in acest moment in orice farmacie sau magazin naturist. Este bine sa cumparam coada-calului numai de la surse autorizate, pentru ca, alaturi de cele doua specii bune (Equisetum arvense si Equisetum maxima), exista si altele otravitoare (Equisetum palustre este cea mai frecventa), care nu se folosesc intern. Apoi, pentru ca aceasta iarba de leac sa fie eficienta, trebuie sa nu fie mai veche de doi ani, iar tulpinile uscate sa aiba o culoare verde pronuntata, si nu galbuie sau bruna - semn clar ca este alterata si nu este eficienta in tratament.

Cum sa preparam aceasta planta

Pulberea

Se obtine prin macinarea plantei uscate cat mai fin, cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea se face in borcane de sticla, inchise ermetic. Se administreaza, de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita rasa, pe stomacul gol, fiind foarte eficienta si bine tolerata de organism in

Cistita si infectii renale recidivante, ascita. De patru ori pe zi se ia cate o jumatate de pahar de macerat la rece. In cazul in care este contraindicat aportul suplimentar de lichide, radacina de boz se ia sub forma de pulbere - cate un varf de cutit de 3-4 ori pe zi.

Precautii

Radacinile de boz sunt un purgativ cu o actiune extrem de drastica si care pot da efecte secundare extrem de neplacute (deshidratare, colici abdominale, stari de iritatie a tubului digestiv). Din acest motiv este extrem de important sa nu se depaseasca dozele mentionate in randurile de mai sus. De asemenea, aceasta planta sau extractele obtinute din ea nu vor fi lasate la indemana copiilor.

Contraindicatii

Intern, planta nu va fi administrata persoanelor cu diaree, care sufera de colon iritabil, gastrita hiperacida, care sunt slabite. Radacina de boz este, de asemenea, contraindicata persoanelor care au senzatie de voma accentuata.