Protezarea fixa - grile

PROTEZAREA FIXA - GRILE

COMPLEMENT SIMPLU

1.     *Valoarea optima de inclinare a fiecarui perete a bontului fata de axa de insertie este de:

A) 2s

B) 3s

C) 6s

D) 10s

E) nici un raspuns nu este corect

2.     *Forte perpendiculare pe axa de rotatie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei tangentiale a bontului:

A) forte de rotatie pure

B) forte de incovoiere pure

C) forte de forfecare pure

D) forte de tractiune pure

E) nici un raspuns nu este corect

3.     *O coroana nu va fi dizlocata sub actiunea solicitarilor functionale sau parafunctionale daca:

A) bontul poseda o lungime suficienta pentru a interfera cu arcul de translatie al restaurarii in jurul unui punct care se gaseste in zona terminala a suprafetei opuse

B) bontul poseda o lungime suficienta pentru a interfera cu arcul de rotatie al restaurarii in jurul unui punct care se gaseste in zona terminala a suprafetei opuse

C) bontul poseda o lungime suficienta pentru a interfera cu arcul de rotatie al restaurarii in jurul unui punct care se gaseste in zona ocluzala a suprafetei opuse

D) raspunsurile b si c sunt corecte

E) nici un raspuns nu este corect

4.     *Marimea dehiscientei marginale dintre marginile protezei si bont, considerata acceptabila din punct de vedere clinic, este de:

A) 50 µm

B) 0,50 µm

C) 0,5 mm

D) 0,7 mm

E) 75 µm

5.     *Grosimea dentinara minima pentru oprotectie pulpara satisfacatoare este de:

A) 0,5 mm

B) 1 mm

C) 1,5 mm

D) 2 mm

E) nici un raspuns nu este corect

6.     *Marimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptata este de maxim:

A) 100 g

B) 120 g

C) 230 g

D) 250 g

E) 300 g

7.     *In cazul dintilor cu afectarea furcatiei se recomanda

A) prepararea fara prag

B) prepararea cu prag cu bizou

C) prepararea canelata

D) prepararea cu prag

E) nici un raspuns nu este adevarat

8.     *Refacerea unui parodontiu sanatos in cazul unor leziuni usoare este completa dupa:

A) 2 saptamani

B) o zi

C) 4-5 zile

D) 8-12 zile

E) nici un raspuns nu este corect

9.     *In cazul smear layer-ului se indica:

A) pastrarea integrala

B) pastrarea partiala sub forma unor "microdopuri"

C) indepartarea totala

D) indepartarea sau pasrarea in functie de situatia clinica

E) nici un raspuns nu este corect

10.  *Daca se slefuieste cu turbina fara jet de apa apar leziuni de arsura la nivelul pulpei dupa:

A) 5 secunde

B) 11 secunde

C) 15 secunde

D) 30 secunde

E) nici un raspuns nu este corect

COMPLEMENT MULTIPLU

11.  Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de:

A) lungimea bontului

B) proprietatile fizice ale cimentului

C) divergenta ocluzala a suprafetelor axiale

D) diametrul bontului

E) toate raspunsurile sunt corecte

12.  Pentru ca elementele aditionale de crestere a stabilitatii RPF (santurile,casetele preparate pe bont) sa fie eficiente ele trebuie sa prezinte

A) directie paralela cu axul de insertie

B) unghiuri bine exprimate

C) unghiuri rotunjite

D) pereti perpendiculari pe directia fortelor ce tind sa disloce restaurarea

E) pereti paraleli pe directia fortelor ce tind sa disloce restaurarea

13.  Reducerea posibilitatilor de dislocare a unei RPF la o singura axa (axa de dezinsertie) se realizeaza prin:

A) eliminarea rotatiei in sens M-D

B) evitarea unui design exclusiv circular

C) eliminarea rotatiei in sens V-O

D) eliminarea translatiei in sens V-O

E) eliminarea translatiei in sens M-D

14.  Rezistenta structurala a unui bont este data de:

A) preparara anatomica a suprafetelor ocluzale

B) bizotarea cuspizilor de ghidaj

C) prepararea de santuri si casete

D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafetelor axiale

E) toate raspunsurile sunt corecte

15.  Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

A) sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei

B) sa poata fi observata usor de catre practician

C) sa permita o adaptare ocluzala intima a restaurarii

D) sa asigure o grosime suicienta a materialului din care se confectioneaza restaurarea

E) toate raspunsurile sunt corecte

16.  Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:

A) cu prag

B) prag cu bizou

C) tangentiala

D) chanfrein

E) chanfrein cu bizou

17.  Avantajele preparatiei cu prag sunt:

A) limita de preparare este precisa

B) este eliminat smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului

C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurarii este minim

D) ofera techicianului suficient spatiu

E) toate raspunsurile sunt corecte

18.  Dezavantajele preparatiei cu prag sunt:

A) creaza dificultati in modelarea marginilor restaurarii

B) cea mai mica inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la aparitia unui spatiu cervical

C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului in tesuturile parodontale

D) sacrificiu mare de tesuturi dure

E) pericol mare de lazare a periodontiului marginal in timpul prepararii

19.  Indicatile preparatiei cu prag sunt:

A) restaurarile integral ceramice

B) evolutia unei carii in zona cervicala

C) CMMC pe fata vestibulara si pe jumatatea vestibulara a fetelor proximale

D) CMMC pe fata orala si pe jumatatea orala a fetelor proximale

E) CMMC pe fata orala si pe fetele proximale

20.  Avantajele pragului cu bizou sunt:

A) limita preparatiei este bine definita

B) spatiu suficient pentru technician

C) nu necesita sacrificiu mare de tesuturi

D) bizotarea elimina smaltul nesustinut

E) toate raspunsurile sunt corecte

21.  Dezavantajele pragului cu bizou sunt:

A) este greu de realizat

B) impune plasarea marinii restaurarii in santul gingival

C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie

D) creaza dificultati in modelarea marginilor restaurarii

E) marginile subtiri ale machetei de ceara se pot deforma

22.  Indicatile pragului cu bizou sunt:

A) zona vestibulara si partial proximala a CMMC

B) in zona orala si partial proximala a CMMC

C) la pragul ocluzal a onlayului si al coroanei ¾ la mandibula

D) zona vestibulara si partial proximala a CMMP

E) in zona terminala gingivala proximala la cavitatile preparate pentru onlay de ceramica

23.  Avantajele chanfrein-ului sunt:

A) se elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului

B) pericolul de a supracontura suprafetele cervicale ale restaurarii este minim

C) nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare

D) cimentul are posibilitati de refluare

E) unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres

24.  Dezavantajele chanfrein-ului sunt:

A) necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare

B) cimentul are posibilitati de refluare

C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie

D) la o adaptare deficitara a restaurarii pe bont apar zone de retentionare a placii bacteriene

E) toate raspunsurile sunt corecte

25.  Indicatile chanfrein-ului sunt:

A) onlay-urile MOD

B) coroanele metalice turnate

C) coroanele integral ceramice

D) zona linguala a CMMC

E) zonele proximale ale CMMC

26.  Avantajele prepararii fara prag sunt:

A) limita bine definita a preparatiei

B) sacrificiu redus de tesuturi dure dentare

C) preparare clinica simpla

D) in caz de adaptare marginala deficitara spatiul marginal nu se mareste

E) toate raspunsuile sunt corecte

27.  Dezavantajele prepararii fara prag sunt:

A) limita de preparare imprecisa

B) imposibilitatea de refluare a cimentului

C) cea mai mica inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la aparitia unei dehisciente cervicale

D) margini subtri ale machetei de ceara ce se pot deforma

E) supraconturari din partea technicianului

28.  Indicatile prepararii fara prag sunt (ca si solutie de compromis):

A) suprafetele vestibulare ale dintilor laterali

B) dinti cu diametre reduse

C) suprafetele linguale ale dintilor laterali inferiori

D) dinti basculati

E) dinti egresati

29.  Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionat de urmatorii factori:

A) grosimea dentinei restante

B) traumatismul termic

C) traumatismul psihic

D) vibratii

E) expunerea pulpei dentare

30.  Vitalitatea bontului poate fi amenintata de:

A) modelarea necorespunzatoare a suprafetei ocluzale a restaurarilor de durata

B) modelarea necorespunzatoare a suprafetei linguale a restaurariloor provizorii

C) amprentare

D) demineralizarea sau gravarea acida

E) toate raspunsurile sunt corecte

31.  Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul preparaii bonturilor depinde de:

A) temperatura camerei

B) marimea presiunii exercitate de medic adupra piesei

C) durata contactului dintre instrumentul diamantat si suprafata dentinara

D) eficienta racirii cu apa

E) eficienta racirii cu aer

32.  Despre desicarea dentinei se poate afirma ca:

A) dentina trebuie uscata pentru a curata smear layer-ul

B) dentina trebuie sa ramana umeda

C) determina miscarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare

D) determina miscarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare

E) determina stimularea nervilor senzitivi pulpari

33.  Pulpectomia in scop protetic se recomanda daca:

A) preparatia terminala se realizeaza in pra cu bizou

B) grosimea dentinei este prea redusa pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar

C) dorim o rezistenta crescuta a bontului

D) anticipam o eventuala deschidere a camerei pulpare in timpul prepararii dintelui

E) toate raspunsurile sunt corecte

34.  Agentii de curatire a dentinei contin:

A) acid citric

B) poliacid

C) agent de chelatare (EDTA)

D) acid tartric

E) acid tanic

35.  Pentu profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se inica:

A) aplicarea unui liner pentru a inchide orificile canaliculelor deninare

B) trebuie indepartat smear layer-ul

C) evitarea exercitarii unor forte exagerate la cimentare

D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafata dentinara proaspata

E) evitarea desicarii suprafetei dentinare

36.  *Pentru a nu leza tesutul gingival se va patrunde in santul gingival maxim:

A) 1 mm

B) 1.2 mm

C) 0,5 mm

D) 0.25 mm

E) 0,7 mm

37.  Raporturile dintre dintii restaurati si parodontiu depind de:

A) ariile de contact interproximale

B) conturul coronar al suprafetelor vestibulare in treimea mijlocie si a suprafetelor orale in treimea cervicala

C) conturul de emergenta

D) zona santului gingival

E) toate raspunsurile sunt corecte

38.  Ariile de contact sunt pozitionate astfel:

A) in treimea mijlocie fata de ambele planuri pentru fata distala a primilor premolari si cea meziala a premolarilor secunzi

B) in treimea incizala in plan frontal si in treimea vestibulara in plan sagital pentru incisivi si canini

C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie in sens ocluzo-cervical si la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie in sens vestibulo-oral pentru molari

D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie in sens ocluzo-cervical si la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie in sens vestibulo-oral pentru premolari

E) in treimea mijlocie fata de ambele planuri pentru fata distala a primilor molari si cea meziala a molarilor secunzi

39.  Impactul alimentar este favorizat de:

A) tabla ocluzala turtita(plana)

B) contacte intraarcadice prea stranse

C) cuspizi plonjanti

D) interferente ocluzale ce duc la distalizarea dintelui si deschiderea spatiului interdentar

E) toate raspunsurile sunt corecte

40.  Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival este indicata in urmatoarele circumstante:

A) inlocuirea sau acoperirea unei restaurari intratisulare intinse (obturatie)

B) imbunatatirea retentiei bontului coronar

C) pentru un contur coronar favorabil la dintii cu furcatile dezvelite

D) cand considerentele estetice nu primeaza

E) cand se doreste o finisare superioara a marginii cervicale a bontului

41.  Manifestarile clinice ale patrunderii in spatiul subsulcular in cazul protezarilor fixe se manifesta astel:

A) inlamatie gingivala persistenta

B) formare de pungi, ca retractie de reconturare in caz de parodontiu subtire-festonat

C) formare de pungi, ca retractie de reconturare in caz de parodontiu gros-turtit

D) retractie gingivala, retractie de reconturare in caz de parodontiu gros-turtit

E) retractie gingivala, retractie de reconturare in caz de parodontiu subtire-festonat

42.  Mecanismele de actiune ale teoriei protectiei gingivale sunt:

A) protectia marginilor gingivale

B) suprafata restaurarii in continuarea suprafetei gingiei

C) stimularea gingivala

D) contururi de autocuratire

E) toate raspunsurile sunt corecte

43.  Referitor la profilul de emergenta se poate afirma ca:

A) reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui care se intinde de la baza santului gingival , trece de gingia libera si patrunde in mediul bucal

B) reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui care se intinde de la gingia libera si patrunde in mediul bucal

C) profilul de emergenta drept reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural

D) restaurarile cu profil de emergenta drept faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare

E) restaurarile cu profil de emergenta ce urmareste convexitatea naturala faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare

44.  Avantajele plasarii marginilor preparatiei supragingival sunt:

A) pot fi finisate foarte bine

B) au aspect estetic superior

C) pot fi amprentate mai usor

D) se indica in leziunile dentare si fracturi dentare extinse in zona sulculara

E) pot fi preparate usor si cu precizie mare

45.  Indicatile plasarii marginilor preparatiei subgingival sunt:

A) cand considerentele estetice nu primeaza

B) acoperirea unor restaurari intratisulare extinse (DCR turnat, obturatie)

C) in situatile ce necesita o finisare cervicala superioara

D) imbunatatirea retentiei bontului prin alungirea acestuia

E) toate raspunsurile sunt gresite

46.  Particularitatile dintilor cu suport parodontal redus au urmatoarele partiularitati:

A) alungirea coroanei clinice

B) diminuarea diametrului radicular

C) migrarea coletului clinic

D) modificarea anatomiei gingivale

E) mentinerea anatomiei gingivale

47.  In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:

A) plasarea supragingivala a marginilor restaurarii

B) adaptare marginala foarte precisa

C) prepararea fara prag a zonei terminale

D) prepararea in chanfrein a zonei terminale

E) plasarea subgingivala a marginilor restaurarii

48.  Principile biomecanice comune tuturor preparatiilor sunt:

A) conservarea tesuturilor dure restante

B) suprafete ocluzale din ceramica

C) integritatea mainala

D) vizibilitate minima a metalului

E) rezistenta structurala

49.  Principile biologice comune tuturor preparatiilor sunt:

A) protectia psihicului pacientului

B) asigurarea formei de retentie si stabilitate

C) integrarea ocluzala a restaurarii

D) protectia biologiei pulpare

E) margini subgingivale

COMPLEMENT SIMPLU

50.  *Starea de edentatie trebuie tratata exclusiv:

A. medicamentos

B. protetic

C. endodontic

D. mecanic

E. parodontologic

51.  *Restaurarile hibride cuprind:

A. restaurare mobila

B. restaurare fixa

C. restaurare fixa plus mobilizabila

D. restaurare unidentara

E. restaurare pe implante

52.  *Valoarea functionala a dintilor stalpi restanti depinde de:

A. implantarea dintilor

B. morfologia radiculara

C. depulparea dintelui

D. profesie,sex,varsta

E.toate raspunsurile sunt corecte

53.  *Urmatoarele materiale pastreaza integritatea stopurilor ocluzale:

A.     RDC

B.     aliajele

C.     polimeri

D.     stents

E.     FOZ

54.  *Bresele edentate se pot localiza:

A.     la maxilar

B.     la mandibula

C.     pe o hemiarcada

D.     in zona frontala

E.     toate raspunsurile sunt corecte

55.  *Edentatia subtotala rezulta din :

A.          absenta 1-2 dinti de pe arcada

B.          absenta 1-2 dinti de pe ambele arcade

C.          prezenta a 10-12 dinti pe arcada

D.          prezenta a 1-4 dinti pe arcada

E.          absenta tuturor dintiilor

56.  *Clasificarea lui Kennedy este:

A.     clasificarea morfologiei dentare

B.     a morfologiei radiculare

C.     a formei arcadelor

D.     a formei faciale

E.     a edentatiilor partiale

57.  *Clasele lui Kennedy:

A.     nu au modifcari

B.     clasa III are doar o modificare

C.     toate pot avea o singura modificare

D.     clasa IV nu poate avea modificari

E.     clasa IV are doua modificari

58.  *Configuratia radacinilor si canalelor radiculare se examineaza:

A.     prin incizie

B.     pe ortopantomografie

C.     cu ajutorul camerei intraorale

D.     radiografic

E.     palpatoriu

59.  *Molarii primi inferiori:

A.     au trei radacini robuste

B.     au o implantare foarte scazuta

C.     sunt fara valoare protetica

D.     au radacinile foarte convergente

E.     au radacini robuste divergente

60.  *Raportul coroana-radacina consta in:

A.     L dintelui masurata de la coroana la apex

B.     L coroana-creasta alveolara in raport cu L radacinii intraosoase

C.     L creasta alveolara-apex in raport cu latimea coronara

D.     latimea coronara in raport cu lungimea coronara

E.     nici un raspuns

61.  *Semn radiologic in cazul dintilor sanatosi:

A.     spatiu periodontal marit

B.     camera pulpara fara radiotransparenta

C.     sept osos interradicular compact

D.     sept osos alveolar discontinuu

E.     compacta osoasa absenta

62.  *Restaurarea bresei edentate in zona laterala se recomanda:

A.     pentru prezenta tuturor dintilor pe arcada

B.     pentru evitarea bascularii dintilor limitrofi bresei

C.     pana la varsta de 17 ani

D.     in cazul unei brese vechi inchisa

E.     toate

63.  *Elementele de agregare:

A.     sunt alese de catre pacient

B.     numarul lor este independent de numarul stalpilor

C.     acopera dintii stalpi

D.     sunt nefunctionale

E.     preferate pentru zona laterala sunt coroanele semifabricate

64.  *RPF monobloc au castigat teren datorita:

A.     consumului mai mare de materiale

B.     pret de cost scazut si eficienta scazuta a echipei medic-tehnician

C.     scurtarii numarului de etape clinico-tehnice

D.     maririi numarului de etape clinice si a exactitatii foarte mari

E.     se realizeaza prin sudarea,lipirea partilor componente

65.  *Caracteristicile RPF:

A.     sunt proteze elastice

B.     sunt realizate direct in cabinetul stomatologic

C.     volumul lor este mai mare ca si cel al dintilor naturali

D.     sunt fixate la dintii stalpi prin cimentare, lipire, insubare

E.     nu transmit presiuni masticatorii stalpilor

66.  *Restaurarile protetice fixe cu extesie:

A.     sunt nedemne de a fi luate in considerare

B.     prezinta o rata de esecuri mai mica cu cat numarul dintilor stalpi este mai mic

C.     este recomandata in zona laterala

D.     este limitata atat distal cat si mezial de dinti

E.     se folosesc in zona frontala

67.  *RPF totale trebuie sa nu indeplineasca urmatoarele conditii:

A.     sa aiba ambrazuri mari ce pot fi igienizate

B.     relieful ocluzal sa nu corespunda antagonistilor

C.     sa nu irite parodontiul marginal

D.     sa nu acumuleze placa

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

E.     nici un raspuns

68.  *Care afirmatii sunt corecte:

A.     RPF totala se va sprijinii pe patru implante dispuse intocmai ca dintii naturali

B.     amplasarea implantelor in zone neadecvate este favorabila

C.     folosirea mai multor materiale , aparand fenomenul de bimetalism, este favorabila

D.     numar de implante trebuie sa fie mai mic decat numarul dintilor intermediari

E.     nici un raspuns

69.  *Indicatiile RPF mobilizabile sunt:

A.     pierderi mici de substanta osoasa

B.     lipsa de paralelism a dintilor stalpi valorosi

C.     foarte rar in protetica implantologica

D.     in situatii cand avem spatiu protetic mare cu igienizare infima

E.     in special in zona frontala la cantareti

COMPLEMENT MULTIPLU

70.  Bresele edentate pot varia in functie de:

A. topografie

B. intindere

C. inaltime

D. frecventa

E. toate sunt corecte

71.  Restaurarile protetice fixe au ca suport:

1. dintii
2. implante
3. mucoasa jugala
4. dinti si implante (mixt)
5. dintii si palatul dur

72.  Conditiile care trebuie sa le indeplineasca modelul:

1. amprenta sa fie luata cu un material de buna calitate
2. sa redea detalii precise ale reliefului ocluzal
3. depozitare inadecvata
4. gipsuri de turnare inferioare calitativ
5. sa nu reproduca forma arcadelor in totalitate

73.  Care din urmatoarele sunt pozitii mandibulare reale:

A.      pozitia de repaus mandibular

B.      pozitia de crestere mandibulara

C.      pozitia de intercuspidare maxima

D.      ocluzia defectuoasa

E.       ocluzia de relatie centrica

74.  Norme care atesta o ocluzie functionala optima:

A.      nu exista fatete de uzura

B.       devierea usoara a mandibulei in timpul deschiderii maxime

C.       pacientul nu acuza parafunctii

D.      in timpul PIM nu apar zgomote

E.     liniile mediane coincid

75.  Bresele sunt intercalate daca:

A.     nu sunt delimitate de dinti

B.     sunt delimitate de dinti doar mezial

C.     este edentat total

D.     sunt delimitate de dinti atat mezial cat si distal

E.     exista dinti restanti la extremitatile bresei

76.  Clasificarea lui Kennedy:

1. a impartit edentatiile in patru clase
2. a rezistat in timp pana in zilele noastre
3. este foarte complexa
4. nu este practica
5. a impartit edentatiile in trei clase

77.  Clasa I Kennedy cuprinde:

1. arcade edentate frontal
2. arcade edentate biterminal
3. arcade edentate marginite de dinti restanti doar mezial
4. arcade edentate doar pe o hemiarcada
5. nici un raspuns

78.  Clasa III Kennedy cuprinde:

A.     arcadele edentate terminal

B.     arcade edentate in zona frontala

C.     arcade edentate in zona laterala limitate atat mezial cat si distal de dinti

D.     arcade cu brese intercalate laterale uni sau bilateral

E.arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcada

79.  Clasificarea lui Eicher:

A.     are trei clase

B.     are patru clase

C.     pune accent pe rapoartele ocluzale

D.     pune accent pe fizionomie

E.     a fost modificata de E.Costa

80.  Restaurari protetice mobilizabile:

1. au sprijin muco-osos
2. au sprijin dento-parodontal
3. au retentie exclusiv muco-osoasa
4. au sprijin mixt
5. nu au sprijin mixt

81.  Restaurarile protetice mobilizabile:

1. sunt total inestetice
2. sunt contraindicate in toate cazurile
3. sunt solutii protetice universale
4. se aplica cu mare succes in perioada de crestere
5. pot fi asociate cu restaurari protetice fixe

82.  Protezele mobilizabile se preteaza cand:

1. avem dinti cu coroane clinice scurte
2. pacienti in varsta
3. in special la persoane de sex feminin
4. stare generala nu permite protezarea fixa
5. numar insuficient de dinti stalpi pentru o protezare fixa

83.  O proteza dentara fixa pe doi dinti dureaza mai mult daca:

A.     cei doi stalpi au un parodontiu sanatos

B.     bresa este de maximum doi dinti

C.     bresa este de minimum 3 dinti

D.     directia crestei edentate e rectilinie

E.     nici un raspuns

84.  Restaurarea protetica fixa se poate realiza daca:

A.     bresa nu este mai mare de doi,trei dinti

B.     bresa este limitata atat mezial cat si distal de dinti restanti

C.     este un suport bun al osului alveolar

D.     este rezorbtie mare osoasa si a tesuturilor moi

E.     este o inclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25s

85.  Restaurare adeziva se poate realiza :

A.     daca este edentatie unidentara frontala

B.     daca este edentatie pluridentara,mai mare de trei dinti

C.     cand este rezorbtie exagerata a crestei

D.     cu precadere la pacientii tineri

E.     nu se poate realiza

86.  In alegerea dintilor stalpi trebuie sa respectam schema ce urmareste:

A.     statusul general al pacientului

B.     gradul rezorbtiei osoase

C.     implantarea dintilor

D.     raportul coroana-radacina

E.     rasa pacientului

87.  Rezistenta uni dinte este mai mare cu cat:

A.     lungimea radadcinii este mai mare

B.     suprafata radadcinii este mai mare

C.     radacina este mai dreapta si neteda

D.     radadcinile au implatare mai mica

E.     radacinile sunt mai divergente

88.  Caninul superior:

A.     are o pozitie vicioasa pe arcada

B.     este situat la intersectia celor doua planuri

C.     are o radacina lunga de 11mm

D.     este puternic

E.     are o valoare protetica foarte mare

89.  Primul molar permanent superior:

A.     are patru radacini robuste

B.     are trei radacini cu implantare slaba

C.     are o valoare protetica foarte buna

D.     nu se include in proteze

E.     radacinile vestibulare sunt divergente una de alta

90.  Incisivii laterali superiori :

A.     au radacini robuste cilindrico-conice

B.     au cea mai buna implantare dintre dintii maxilari

C.     au o radacina usor curba spre distal la apex

D.     au o valoare protetica redusa

E.     au o valoare protetica foarte mare

91.  Cei mai valorosi stalpi in protezarea fixa:

A.     molarul prim

B.     incisivii inferiori

C.     caninul

D.     incisivii laterali superiori

E.     molarul doi

92.  Evaluarea pozitiva a unui dinte pentru a fi ales dinte stalp cuprinde:

A.     configuratia radacinilor

B.     dimensiunea coronara

C.     statusul mucoasei

D.     statusul parodontal

E.     forma arcadelor

93.  Raportul coroana-radacina al unui dinte stalp in conditii normale este:

A.     optim 2/3

B.     minim 3/2

C.     maxim 4/3

D.     minim acceptat 1/1

E.     nici un raspuns

94.  Raportul coroana-radacina se modifica in caz de:

A.     fracturi radiculare extratisulare

B.     retractiei gingivale

C.     luxatiilor dentare

D.     in cazul rezectiilor apicale

E.     uzurii coronare exagerate

95.  Nu se practica terapie endodontica pe dintii stalpi vitali cind:

A.     pacientul este simptomatic intr-o mica masura

B.     nu exista radiotransparente periapicale

C.     pacientul e asimptomatic

D.     nu s-a expus pulpa la prepararea cavitatii

E.     s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct

96.  Statusul parodontal se determina prin examinarea

A.     culorii gingiei

B.     mucoasei jugale

C.     tendinta la hemoragie a gingiei

D.     pungilor parodontale

E.     ocluziei

97.  Pungile parodontale:

A.     apar prin cresterea gingiei in sens coronar

B.     sunt supraalveolare

C.     sunt ocluzale

D.     sunt infraalveolare

E.     pot fi inguste sau largi

98.  Mobilitatea fiziologica poate fi

A.      transversala

B.      oblica

C.      verticala

D.      axiala

E.       nici un raspuns

99.  Categoriile de mobilitati dentare:

A.pasiva

B.tranzitorie

C reversibila

D.activ-mobila

E.ireversibila

100.         Mobilitatea dentara reversibila poate fi din cauza:

A.      protetica

B.      inflamatorie

C.      ocluzala

D.      sinusita

E.       fiziologica

101.         Mobilitatea dentara se poate determina:

A. exclusiv radiografic

B. folosind o camera intraorala

C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST

D. clinic, manual

E. transluminare

102.         Un examen radiografic parodontal complet cuprinde:

A. doua radiografii intraorale

B.radiografie panoramica

C. 4 radiografii posterioare muscate

D. doua radiografii de profil

E.patru radiografii intraorale

103.         In plan vertical leziunile de furcatie se clasifica in:

A.subgrupa A intre 0-3 mm

B.subgrupa B intre 4-7 mm

C.subgrupa C mai mare de 7mm

D.subgrupa D mai mica de 25 mm

E. subgrupa E mai mare de 25 mm

104.         Ligamentul parodontal:

A. format din ligamente ce provin din muschii orbiculari

B. este principalul element al parodontiului

C. se inlocuieste odata la sase luni

D. este format din fibre de colagen

E.este format din fibrele Sharpey

105.         Ligamentul parodontal:

A. sufera atrofie

B. este adaptabil la solicitarile la care este supus

C. sustine dintele in alveola in timpul functiilor

D. este dispensabil dintelui

E. asupra lui actioneaza fortele ocluzale

106.         RPF din zona laterala trebuie sa corespunda cerintelor:

A.     masticatie

B.     igiena buna

C.     mentinerea stopurilor ocluzale

D.     stergerea stopurilor ocluzale

E.     mentinerea DVO

107.         Edentatia de premolar secund si molar prim superior

A.     face parte din clasa I Kennedy

B.     face parte din clasa III Kennedy

C.     se rezolva exclusiv endodontic

D.     poate fi prins si molarul trei in lucrare

E.     nu se insera implante

108.         Edentatia de premolar prim si molar secund permanent superior

A.     caninul se lasa neatins cat mai mult posibil

B.     va cuprinde incisivii laterali, molarul prim si molarul trei

C.     patru stalpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei

D.     un implant in bresa premolarului

E.     doar molarul prim si premolarul cu extensie distala

109.         Edentatia de incisiv lateral superior se rezolva prin:

A.     punte de agregare pe canin cu extensie  meziala

B.     se cuprind toti patru incisivii din cosiderente estetice

C.     tehnica adeziva pe dintii limitrofi bresei, pe fata lor palatinala

D.     implant

E.     nu se recomanda implant datorita retractiei gingivale

110.         Edentatie de patru incisivi la mandibula se rezolva prin

A.     Proteza scheletata

B.     face parte din clasa a III a Kennedy cu doua modificari

C.     patru implante interforaminale

D.     agregare pe canini

E.     agregare pe canini si premolarii primi

111.         Elementele de agregare ale RPF pot fi:

A.     coroane integral ceramice

B.     coroane provizorii

C.     incrustatiile

D.     coroane de substitutie

E.     nici un raspuns

112.         Dupa modalitatea de sprijin avem RPF:

A.     cu sprijin mixt (dento-implantar)

B.     numai cu sprijin mucos

C.     cu sprijin mucos si dentar

D.     cu sprijin pe dintii stalpi naturali

E.     cu sprijin musculo-cutanat

113.         Protezele partiale fixe (RPF):

A.     nu refac continuitatea arcadelor

B.     impiedica bascularea dintilor limitrofi bresei

C.     refac ariile de contact

D.     protejeaza parodontiul marginal

E.     impiedica extruzia dintilor antagonisti

114.         RPF cu extensie:

A.     se folosesc in zona frontala

B.     elementele de agregare sunt de ambele parti ale intermediarului

C.     extensia poate fi ''sarita'' peste mai multi dinti

D.     se indica folosirea protezelor din elemente separate

E.     indicat ar fi sprijinul pe mai mult de doua elemente de agregare

115.         RPF totala:

A.     se indica ca fiind ideala in cazul prezentei caninilor si molarilor primi sau secunzi

B.     este foarte putin folosita in practica

C.     reface o edentatie clasa I Kennedy

D.     trebuie sa aiba ambrazurile cervicale ce permit igienizare corecta

E.     sa nu retentioneze alimente si placa dentara

116.         RPF cu agregare adeziva:

A.     dezavantajul lor este distructia mare de tesuturi dentare dure

B.     se recomanda in cazurile cu dinti limitrofi bresei integri

C.     se practica pentru zona frontala

D.     la pacientii tineri

E.     se recomanda in cazul in care avem o distanta M-D mult mai mare decat diametrul MD al coroanei dintelui intermediar

117.         In cazul RPF pe implante avem:

A.     implante de stadiu I ce se incarca imediat

B.     RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride

C.     posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoasa

D.     implante de stadiu II care raman izolate pentru osteointegrare

E.     nici un raspuns corect

118.         Atitudinea de expectativa in protetica dentara presupune monitorizarea:

A.     statusului pulpar

B.     functiei masticatorii

C.     dezvoltarii organismului

D.     rapoartelor ocluzale statice fara interesarea rapoartelor dinamice

E.     adancimii pungilor parodontale

119.         RPF demontabile:

A. pot fi indepartate de pe camp doar de pacient

B. sunt usor de montat

C. sistemul de solidarizare este surubul

D. domina protetica implantologica

E. pot fi indepartate de pe camp doar de medic

COMPLEMENT SIMPLU

120.         *Etapa finala a terapiei protetice fixe consta in:

A) prepararea bonturilor

B) proba scheletului

C) fixarea restaurarii

D) conditionarea santului gingival

E) nici un raspuns nu este correct

121.         *Verificarea adaptarii corecte a RPF cuprinde:

A) verificarea raporturilor interarcadice

B) verificarea raporturilor intraarcadice

C) verificarea adaptarii pe model

D) verificarea adaptarii in cavitatea bucala

E) toate raspunsurile sunt corecte

122.         *Verificarea adaptarii RPF se face in sferele:

A) proximala

B) ocluzala

C) cervicala

D) toate raspunsurile sunt corecte

E) nici un raspuns nu este corect

123.         *Adaptarea in sfera proximala se verifica folosind:

A) sonda dentara rigida

B) acul Miller

C) hartie de articulatie cu grosimea de 22,5 mm

D) matasea dentara

E) toate raspunsurile sunt corecte

124.         *Cotactele proximale prea stranse vor genera:

A) senzatia de tensiune in arcada

B) bruxism

C) miozita

D) contacte premature

E) interferente de partea lucratoare

125.         *Obtinerea unei adaptari marginale bune se face prin:

A) turnarea de catre technician de coroane mai lungi

B) brunisarea RPF din aliaje nobile

C) inserarea cooanei la adancime maxima in sulcus

D) nici un raspuns nu este corect

E) toate raspunsurile sunt corecte

126.         *Neadaptarea cervicala a coroanelorpe bonturi poate fi determinata de:

A) minusuri pe suprafata interna a componentei metalice

B) inexistenta arilor de contact

C) resturi din cimentul provizoriu

D) relatia dintre cuspizii antagonisti

E) toate raspunsurile sunt corecte

127.         *Contactele dintre suprafata interna a protezei si preparatie se verifica folosind:

A) amestec de chloroform si ruj la bonturile vitale

B) material de amprentare cu vascozitate mica

C) silicon de condensare FIT CHECKER

D) raspunsurile bsi c sunt corecte

E) raspunsurile bsi c sunt incorecte

128.         *Verificarea raporturilor ocluzale se face:

A) in PIM

B) in ORC

C) in lateralitate

D) in protruzie

E) toate raspunsurile sunt corecte

129.         *Proprioceptorii parodontali sesizeaza deficiente ocluzale de:

A) 8 µm

B) 8 nm

C) 8 mm

D) 18 µm

E) 28 µm

130.         *Adaptarea ocluzala se verifica folosind

A) hartie de articulatie

B) folie de ceara

C) rasina

D) toate raspunsurile sunt corecte

E) raspunsurile a si b sunt corecte

131.         *Corectare in caz de contacte premature si interferente se face prin:

A) slefuirea zonei care inalta

B) slefuire selectiva

C) adaptarea sistemului stomatognat la noile conditii

D) indepartarea placajului ceramic si refacerea lui in polimeri

E) nici un raspuns nu este corect

132.         *Lipirea RPF se face cu:

A) FOZ

B) ZOE

C) CSF

D) HV-EBA

E) CIS

133.         *Fixarea RPF se face prin:

A) lipire

B) cimentare

C) interpunere unei particule de saliva intre preparatie si proteza

D) frictiune

E) raspunsurile corecte sunt a si b

134.         *Inainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie:

A) sa fie stramta

B) sa se adapteze perfect

C) diametrul intern al coroanei sa fie mai mare decat diametrul bontului

D) sunt obligatorii santurile de refluare pe suprafata interna a oroanei

E) sunt corecte raspunsurile c si d

135.         *Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de bont trebuie respectata relatia, unde: C=diametrul intern al coroanei, B=diametrul bontului, c=grosimea peliculei de ciment

A) C=B+2c

B) B=C+2c

C) 2c=B+c

D) B+c=C+c

E) nici un raspuns nu este corect

136.         *Cimentarea provizoie se indica pentru:

A) proteze cu sprijin implantar

B) proteze metalo-ceramice

C) proteze integral ceramice

D) proteze unitare

E) unele RPF si aparate de imobilizare

137.         *Cimentarea provizorie dureaza de obicei:

A) cateva luni

B) 2-5 ani

C) 1-2 saptamani

D) 2 zile

E) nici un raspuns corect

138.         *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent:

A) cimenturi ionomere

B) cimenturi adezive

C) compomeri

D) cimenturi pe baza de ZnO- cu sau fara eugenol

E) cimenturi pe baza de Ca(OH)₂­­ cu uleiuri uterice

139.         *Urmatorul ciment este polielectrolitic:

A) CSF

B) HV-EBA

C) PCZ

D) CA

E) FOZ

COMPLEMENT MULTIPLU

140.         Asigurarea adaptarii coroanei la bont in timpul cimentarii se face prin:

A) lacuirea bontului pe model

B) eroziunea galvanica

C) slefuirea suprafetei interne a coroanei

D) subexpansiunea masei de ambalat

E) crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei

141.         Grosimea filmului de ciment depinde de:

A) capacitatea de curgere a cimentului

B) posibilitatile de refluare

C) orta aplicata

D) mentinerea pasiva a protezei pe camp in timpul prizei cimentului

E) orificiul efectuat in mijlocul fetei ocluzale

142.         Fixarea provizorie se practica din urmatoarele considerente:

A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF

B) reabilitarea oclizala, caz in care se mentine 1-2 saptamani

C) verificarea adaptarii in cele 3 sfere: ocluzala, cericala, proximala

D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale

E) verificarea onatiei si fizionomiei

143.         Urmatoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie:

A) cimenturi adezive

B) FOZ

C) hidroxid de calciu fara uleiuri eterice

D) ZOE

E) cimenturi pe baza de ZnO si acizi grasi

144.         Materialul pentru fixarea de durata trebuie sa:

A) fie toxic pentru pulpa

B) nu favorizeze aparitia cariilor

C) fie solubil

D) fie insolubil

E) nu fie potential alergen

145.         Obiectivele principale ale cimentarii de durata sunt:

A) lagatura cat mai etansa intre bont si restaurare

B) mentinerea vitalitatii pulpare

C) profilaxia parodontala

D) nici un raspuns corect

E) doar raspunsurile a si b sunt corecte

146.         Cimentarea de durata:

A) este un act de rutina

B) nu tine cont de situatia clinica

C) se face in functie de situatia clinica

D) tine cont de grosimea dentinei restante sistarea pulpei

E) se face doar cu FOZ

147.         Fixarea de durata se poate face cu:

A) cimenturi traditionale (CIS, CIMR)

B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ)

C) cimenturi rasini (diacrilice, adezive)

D) hibrizi RDC-CIS

E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)

148.         Reactia de priza a FOZ este:

A) endoterma

B) de chelatare

C) acid-baza

D) de polimerizare

E) depinde de continutul de apa

149.         FOZ este:

A) flexibil

B) rigid

C) elastic

D) fragil

E) poros

150.         Grosimea peliculei de FOZ este:

A) 25 µ

B) 100 µ

C) 45 µ

D) depinde de reologia cimentului

E) depinde de conformatia suprafetelor ce urmeaza a fi cimentate

151.         Avantajele FOZ sunt:

A) prepararea facila

B) rezistanta clinica acceptabila

C) lipsa nocivitatii pulpare

D) adeziune chimica la TDD

E) activitate antibacteriana prin eliberarea de fluor

152.         Dezavantajele ZOE sunt:

A) intoleranta pulpara

B) descompunere hidrielectrolitica in mediul bucal

C) potential alergen

D) posibilitatea de plastifiere a rasinilor compozite

E) ZOE nu au dezavantaje

153.         Fosfatul acid de sodiu (Na₂HPO₄) din componenta PCZ are rolul de:

A) reducere a vascozitatii acidului poliacrilic

B) prelungeste timpul de priza

C) scade timpul de priza

D) agent cariostatic

E) crestere a adezivitatii cimentului la aliaje nobile

154.         PCZ proaspat preparat:

A) are vascozitate mai mica decat FOZ

B) este mai vascos decat FOZ

C) are timp de lucru lung

D) adeziunea sa se pastreaza chiar daca placuta pe care se prepara nu este perfect curata

E) timpul de clucru este scurt

155.         Avantajele PCZ sunt:

A) biocompatibilitatea excelenta

B) adeziunea la dinte si aliaje nenobile

C) manipulare facila

D) posibilitatea nerespectarii cu strictete a raportului pulbrere/lichid

E) posibilitatea utilizarii mai ales in zone cu solicitari masticatorii mari

156.         Dezavantajele PCZ sunt:

A) timp de lucru scurt

B) necesitatea folosirii unor suprafete curate pentru a exploata la maximum potentialul adeziv al cimentului

C) necesitatea respectarii stricte a raportului pulbere/lichid

D) rezistenta mai scazuta la compresiune

E) manipulare dificila

157.         Absenta nocivitatii tisulare a PCZ se explica prin:

A) PH initial crescut (+4,8)

B) cresterea rapida a Ph spre zona neutrala

C) dimensiunea scazuta a moleculei de acid poliacrilic

D) marimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limiteaza difuziunea

E) PH initial foarte scazut (1,6)

158.         CIS adera la:

A) smalt

B) ceramica

C) dentina

D) aur si aliaje de aur

E) Co-Cr

159.         Avantajele CIS sunt:

A) rata scazuta de carie secundara

B) adeziunea la metale nobile

C) adeziunea buna la ceramica aluminoasa

D) toleranta pulpara buna

E) adeziunea la suprafeete polare active

160.         Cimenturile diacrilice contin urmatorii monomeri de baza:

A) BisGMA

B) TEGDMA

C) BUDMA

D) UDMA

E) CHMA

161.         Cimenturile diacrilice contin:

A) faza continua (umpltura anorganica)

B) faza discontinua (umplutura anorganica)

C) faza continua (matricea de polimer)

D) agenti de cuplare

E) silani

162.         Hibrizii RDC-CIS sunt:

A) COMPOMERII

B) CIMR

C) Dyract Cem Plus

D) PCZ

E) Vitremer

163.         Avantajele CIMR fata de CIS sunt:

A) fragilitatea mai scazuta

B) aciditatea initiala mai scazuta

C) pH-ul creste rapid

D) eliberare ionica de ioni de F mai mare la CIMR

E) estetica superioara la CIMR

164.         Criteriile de selectionare a cimenturilor sunt:

A) starea pulpei dintilor stalpi

B) retentia biomecanica a coroanei pe dintii stalpi

C) marimea particulelor de umplutura

D) raportul pulbere/lichid

E) in functie de indicatile si contrainicatile acestora

165.         Izolarea campului operator in vederea cimentarii se face cu:

A) rulouri

B) aspirator uzual de saliva

C) aspirator chirurgical

D) automatom

E) diga

166.         Curatirea bontului in vederea cimentarii se face cu:

A) freze diamantate

B) pietre Arkansas

C) gume

D) pulbere de piatra ponce

E) alcool

167.         Conditionarea bontului in vederea cimentarii se face cu:

A) agenti de mineralizare

B) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitale

C) Ca₃(PO₄)₂

D) CaF₂

E) acid tanic 25%

168.         Adaptarea intima a RPF pe bonturi, in momentul cimentarii, se obtine:

A) prin perforarea centrului fetei vestibulare

B) prin efecuarea de santuri de refluare pe suprafata intrna a coroanei, pana la 2 mm de marginea cervicala

C) gravarea interna a peretilor coroanei cu HNO₃, HCl

D) electroeroziune

E) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru inainte de mahetare

169.         Cimentarea DCR presupune:

A) efectuarea santului pentru refluarea cimentului

B) consistenta fluida a cimentului

C) gravarea cu HF a DCR metalic

D) mentinerea pasiva a DCR

E) conistenta chitoasa a cimentului

170.         Dupa fixarea RPF pot aparea urmatoarele accidente:

A) fractura intermediarilor

B) fractura placajului

C) perforarea elementelor de agregare

D) decompensare parodonala

E) astfel de accidente sunt oarte rare

171.         Dezavantajele RPF sunt:

A) sacrificiul de TDD

B) determinarea uneori de adaptari ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat

C) solidarizarea dintilor cu largirea gamei de miscari functionale

D) descimentarile

E) caracterul de fixitate

172.         Disconfortul ce apare dupa cimentarea unei RPF este determinat de:

A) contacte premature

B) interferente

C) camp masticator supra sau subdimensionat

D) protectia tesuturilor gingivale

E) contacte intraarcadice prea stranse

173.         Senzatia de presiune poate apare datorita:

A) resturilor de ciment ramase sub intermediari

B) interfereninterferetelor in protruzie

C) coroanelor proizorii cu margini prea lungi

D) resturilor de ciment ramase in santul gingival

E) raspunurile b si c sunt incorecte

174.         Sensibilitatea termica la nivelul dintelui stalp dupa cimentarea unei RPF poate fi determinata de:

A) o implicatie pulpara

B) un contact prematur

C) necroza pulpei

D) respectarea cu strictete a tratamentelor preprotetice si protetice

E) toate raspunsurile sunt gresite

175.         In etapa finala a terapiei protetice fixe au loc:

A) adaptarea

B) amprentarea

C) inserarea

D) fixarea

E) prepararea bonturilor

176.         Controlul adaptarii cericale a unei RPF se face:

A) tactil

B) cu varful sondei dentare

C) doar pe model, nu si in cavitatea bucala

D) vizual

E) cu amestec de rosu de Paris si cloroform la bonturi vitale

177.         Pentru lipirea RPF se folosesc:

A) HV-EBA

B) PCZ

C) CIS

D) CSF

E) FOZ

178.         detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:

A) rasina compozita

B) spray ocluzal

C) Fit Checker

D) ruj+cloroform

E) silion cu reactie de condensare cu vascozitate redusa

179.         Neadaptarea in sfera cervicala a unei RPF este data de:

A) plusuri pe suprafata interna a componentei metalice

B) gingia marginala integra

C) resuri de ciment provizoriu

D) brunisarea RPF din aliaje nobile

E) arii de contact prea stranse

180.         Urmatoarele afirmatii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevarate:

A) cele autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurt

B) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinic

C) pentru cimenturile "dual cure" polimerizarea in profunzime este asigurata de mecanismul foto

D) pentru cimenturile "dual cure" polimerizarea in profunzime este asigurata de mecanismul auto

E) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile

181.         Un contact proximal prea slab:

A) Poate impiedica insertia restaurarii

B) Favorizeaza impactul alimentar cu gingia

C) Da senzatia de tensiune in arcada

D) Da senzatia de presiune in ax la nivel cervical

E) Favorizeaza retentia alimentara

182.         Un contact proximal prea strans:

A) Creeaza senzatia de tensiune in arcada

B) Favorizeaza impactul alimentar cu gingia

C) Se verifica folosind matasea dentara

D) Poate impiedica insertia restaurarii

E) Este de dorit un contact proximal cat mai strans

183.         Proteza se insera pe bont:

A) In axul de insertie

B) Intr-un unghi de 20° fata de axul de insertie

C) Initial cu presiuni ferme, apoi dozate

D) Initial cu presiuni dozate, apoi ferme

E) Pana la adaptarea completa pe bont

184.         Fixarea provizorie se practica din urmatoarele considerente:

A) verificarea esteticii

B) verificarea foneticii

C) verificarea functiei ocluzale

D) verificarea functiei masticatorii

E) nici un raspuns nu este corect

185.         Obiectivele restaurarilor protetice provizorii sunt:

a)     protectia parodontiului de sustinere;

b)     asigura desfasurarea functiei ocluzale;

c)      mentin stabilitatea dimensionala a etajului mijlociu

d)     satisfac cerintele estetice

e)     permit acces pt o igienizare corecta

186.         Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele din care se confectioneaza restaurarile protetice provizorii:

a)     biocompatibilitate

b)     rezistenta la uzura

c)      conductibilitate termica crescuta

d)     compatibilitate cu alte materiale,in special cimenturi pt fixare provizorie

e)     pret de cost crescut

187.         Clasificarea restaurarilor provizorii imediate,dupa materialul din care sunt confectionati intermediarii protezei:

a)     acrilat autopolimerizabil(pe baza unei chei din alginat)

b)     coroane policarbonat

c)      dinti de proteza

d)     coroana jacket ceramica

e)     dinti naturali extrasi

188.         Substantele astringente actuale,utilizate pt retractie gingivala,sunt:

a)     acid sulfuric

b)     clorura de zinc

c)      acid tricloracetic

d)     clorura de aluminiu

e)     sulfat feric

189.         Avantajele utilizarii Electrotomului:

a)     hemostaza perfecta

b)     vindecare previzibila a tesuturilor dure dentare

c)      reducerea timpului clinic

d)     acces la cariile ocluzale

e)     posibilitatea definitivarii zonelor terminale ale prepararii la adancimea dorita

190.         Gradul de agresiune al tehnicilor de largire temporara a santului gingival,asupra tesuturilor epiteliale,in ordine crescatoare,este:

a) bisturiu electric,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ,snur dublu neimpregnat

b) snur simplu impregnat,snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric

c) snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ,snur simplu impregnat,

bisturiu electric

d) snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric

e) chiuretaj rotativ,bisturiu electric,snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat

191.         Criterii pt alegerea materialelor si metodelor de amprenta in tehnica conventionala:

a)     fidelitatea materialului de amprenta

b)     stabilitatea dimensionala a materialului de amprenta

c)      particularitatile campului protetic

d) intervalul de timp ce sta la dispozitia practicianului pt realizarea amprentei

e) culoarea materialului de amprenta

192.         Modul de prezentare al siliconilor de condensare este:

a)     chituri(putty)

b)     vascozitate crescuta(regular)

c)      vascozitate crescuta(heavy bodied)

d)     vascozitate redusa(regular)

e)     vascozitate redusa(light bodied)

193.         Amprenta de corectare(spalare):

a) amprenta globala intr-un singur timp(monofazica)

b) amprenta in 2 timpi(bifazica)

c) ideea de la care s-a pornit in realizarea tehnicii este cea a complementaritatii celor 2 materiale siliconice(chit si fluid)

d) siliconul chitos prezinta o contractie volumetrica mare

e) siliconul fluid patrunde eficient in santul gingival

194.         amprenta poate primi calificativul de acceptabila,doar daca preparatiile evidentiaza o zona terminala clara:

a)     preparatiile supragingivale necesita evidentierea santului gingival

b)     la preparatiile subgingivale nu se pune problema evidentierii limitei cervicale si uscarii zonei

c)      la preparatiile supragingivale nu e necesara evidentierea limitei cervicale si uscarea zonei

d)     preparatiile subgingivale necesita evidentierea santului gingival

e)     afirmatiile a) si b) sunt incorecte

195.         Clasificarea materialelor de amprenta(Munteanu si Bratu 1993):

a)     rigide si semirigide ireversibile(compound Stents,gutaperca,ceruri, materiale bucoplastice)

b)     rigide si semirigide ireversibile(gips,polimeri acrilici,paste ZOE)

c)      elastice reversibile(agar-agar)

d)     rigide reversibile(agar-agar)

e)     elastice ireversibile(materiale bucoplastice)

196.         Amprenta optica:

a)     e rezultatul cercetarilor demarate de Francois Duret din 1972

b)     folosita in practica la realizarea pieselor protetice prin tehnica CAD/CAM

c)      necesita intotdeauna dezinfectare

d)     pe baza ei se obtine modelul de gips dur

e)     Imposibilitatea pastrarii timp indelungat

197.         Dupa tehnologia de realizare,modelele se clasifica:

a)       document

b)      de studiu si diagnostic

c)       de lucru

d)      duplicat

e)       virtual

198.         Factorii ce influenteaza proprietatile modelelor de gips:

a) cele mai ridicate valori de duritate si rezistenta se obtin dupa 3 zile de conservare,la 15 grade,50%umiditate ambienta;

b) expansiunea de priza creste timp de 24 ore,apoi modelul uscat se contracta liniar 0,05%,la 23 grade,50% umiditate ambienta;

c) expansiunea liniara de priza dupa 2 ore,corespunde cu dilatarea maxima la 10min dupa separare;

d) gabaritul modelului e egal cu suma valorilor contractiei amprentei si expansiunii de priza a gipsurilor;

e) grosimea peretilor lingurii individuale e minim 5mm;

199.         In cadrul prepararii dintelui in vederea receptarii unei fatete:

a)     zona statica de vizibilitate se refera la toata suprafata vestibu- lara a dintelui,inclusiv zona gingivala si ambrazura vestibulara;

b)     zona dinamica de vizibilitate depinde de perspectiva observator;

c)      zona dinamica de vizibilitate a treimii gingivale depinde de pozitia dintilor;

d)     raspunsurile a) si b) sunt corecte;

e)     raspunsurile a),b),c) sunt corecte;

200.         Solidarizarea protezelor unidentare fixe la tesuturile dure dentare sau la stalpii implanturilor se face prin:

a. Cimentare;

b. Lipire;

c. Adeziune;

d. Sudura cu laser;

e. Nici o varianta corecta.

201.         Functiile protezelor fixe sunt urmatoarele:

a. Mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie;

b. Refacerea aspectului fizionomic;

c. Sa realizeze prematuritati si interferente;

d. Protejarea parodontiului marginal;

e. Nici una din variante nu este corecta.

202.         Interferentele ocluzale pot apare in cursul miscarilor mandibulare si pot fi dupa Schillinburg:

a. Interferente nelucratoare in propulsie;

b. Interferente lucratoare in propulsie;

c. Interferente nelucratoare in lateralitate;

d. Interferente lucratoare in lateralitate;

e. Nici o varianta corecta.

203.         Exista trei tipuri de ghidaj:

a. ghidaj cu balans general;

b. ghidaj segmentar;

c. ghidaj canin;

d. ghidaj maxim sau functia de grup;

e. ghidaj maxim sau segmentar.

204.         Miscarea de propulsie a mandibulei se realizeaza prin contractia;

a. Muschilor pterigoidieni externi, bilateral si simetric

b. Muschilor pterigoidieni interni;

c. Muschilor geniohioidieni;

d. Pantecele posterioare ale muschilor digastrici;

e. Fasciculele anterioare ale muschilor temporali.

205.         Cauzele ocluziei instabile sunt:

a. Edentatii partiale intinse;

b. Uzura provocata de bruxism;

c. Restaurari protetice fixe acrilice;

d. Migrari orizontale ale dintilor;

e. Restaurari protetice fixe mixte metalo-ceramice;

206.         Relaxarea musculaturii pentru determinarea RC se poate realiza prin mai multe cai:

a. Relaxare psihologica;

b. Relaxare farmacologica;

c. Relaxare mecanica;

d. Relaxare prin stimulare electrica;

e. Nici una din variante nu este corecta.

207.         Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in pozitia de relatie centrica prezinta urmatoarele dezavantaje:

a. Depinde de instruirea si indemanarea operatorului;

b. Depinde de pozitia capului;

c. Nu depinde de pozitia fotoluiului dentar;

d. Nu necesita o asistenta;

e. Depinde de capacitatea pacientului de a-si relaxa musculatura.

208.         Alegerea unui tip de material pentru realizarea restaurarii protetice fixe depinde de:

a. Gradul de distructie coronara;

b. Estetica;

c. Aspectul financiar;

d. Dotarea laboratorului de tehnica dentara;

e. Toate variantele sunt corecte.

209.         Incrustatiile metalice se pot realiza din:

a. Aliaje nobile;

b. Titan;

c. Aliaje Co-Cr;

d. Aliaje Ni-Cr;

e. Ceramica.

210.         Onlay-urile se indica in urmatoarele situatii:

a. Leziuni coronare intinse, cuspizi vestibulari si/sau orali intacti;

b. Molari tratati endodontic fara cuspizi vestibulari si orali intacti;

c. Cand istmul reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea coronara vestibulo-coronara;

d. Molari tratati endodontic unde cuspizi vestibulari si orali sunt intacti;

e. Toate variantele sunt corecte.

211.         Contraindicatiile coroanelor partiale sunt:

a. Indice de carie mare;

b. Igena necorespunzatoare;

c. Punti de intindere mica;

d. Volum mare al camerei pulpare;

e. Toate variantele sunt corecte.

212.         Contraindicatiile coroanei jacket ceramice sunt:

a. Dinti cu, camera pulpara mare;

b. Sportivi;

c. Ocluzii adanci acoperite;

d. Bruxomani;

e. Discromii.

213.         Pentru a realiza o CMMC cu aspect fizionomic optim:

a. Preparatie in chamfer de 1- 1,2 mm;

b. Grosimea scheletului metalic de 0,2-0,4 mm;

c. Grosimea minima a placajului de minim 0,8mm;

d. Preparatie in chamfer de 0,5-0,8 mm.

e. Grosimea minima a scheletului metalic de 0,7 mm.

214.         Restaurararea dintilor cu tratament endodontic cu dispozitive corono-radiculare este indicata cand:

a. Persista mai mult de jumatate din structura dentara a coroanei;

b. Cand nu persista mai mult de jumatate din structura dentara a coroanei;

c. Cand nu exista obturatie de canal si se poate face obturatie retrograda;

d. Cand nu se mai observa clinic radacina dintelui ;

e. Cand structura dentara restanta nu poate sa ofere suficienta retentie si stabilitate coroanei de invelis.

215.         Ce se intelege prin conector al RPF:

a.   Un element de mentinere sprijin si stabilizare de tipul crosetului turnat

b.   Zona de legatura a elementelor de agregare cu intermediarii

c.    Zona lipita cu lot in cazul RPF din doua bucati este un exemplu de conector elastic

d.   Zona obtinuta prin supraturnare in cazul RPF din doua bucati este un exemplu de conector rigid

e.   Culisa este un exemplu de conector elastic

216.         Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu intemediarii micsti metaloceramici:

a.   Ceramica placheaza scheletul metalic al intermediarului pe toate suprafetele acestuia

b.   Daca spatiul permite acest lucru, ceramica poate placa scheletul metalic al intermediarului pe toate suprafetele acestuia

c.    In lipsa spatiului vertical suficient se va lasa fata ocluzala a intermediarului metalica

d.   In lipsa spatiului vertical suficient se va lasa fata mucozala a intermediarului metalica

e.   Este de dorit ca stratul de ceramica sa aiba grosime uniforma

217.         Intermediarii suspendati:

a.   Se utilizeaza pentru inlocuirea unui premolar inferior

b.   Se utilizeaza pentru inlocuirea unui molar inferior

c.    Se utilizeaza daca bresa are o inaltime de minim 5 mm.

d.   Se utilizeaza daca bresa are o dimensiune meziodistala de minim 10 mm.

e.   Grosimea intermediarului suspendat trebuie sa fie minim 3 mm

218.         Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a.   RPF se concep in functie de campul protetic existent

b.   Crestele edentate se remodeleaza in functie de RPF

c.    In edentatia clasa intaia Siebert practicam grefa epitelioconjunctiva

d.   In edentatiile clasa a doua si a treia Siebert practicam grefa gingivala libera

e.   Anestezicul local folosit in interventiile de grefare trebuie sa contina vasoconstrictor

219.         Paralela intre restaurarile protetice fixe si cele mobilizabile evidentiaza urmatoarele:

220.         In ceea ce priveste valoare parodontala a dintilor stalpi, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.   creste prin depulpare

b.   scade prin practicarea tehnicilor de aditie

c.    creste prin practicarea regenerarii tisulare ghidate

d.   scade prin realizare transfixatiilor

e.   ocluziile disfunctionale necesita utilizarea unui numar mai mare de stalpi

221.         In ceea ce priveste relatiile ocluzale

a. 87% din pacienti prezinta point centric, iar RPF la acestia se vor realiza in point centric

b. 13% din pacienti prezinta long centric, iar RPF la acestia se vor realiza in long centric, respectand tipul de ocluzie al pacientului

c. 13% din pacienti prezinta point centric, iar RPF la acestia se vor realiza in point centric

d. 87% din pacienti prezinta long centric, iar RPF la acestia se vor realiza in point centric

e. realizarea RPF in point centric sau long centric nu are importanta, este aleatorie

222.         In clasificarea edentatiei dupa Kennedy:

a.   clasa I inseamna edentatie terminala unilaterala

b.   clasa a II-a inseamna edentatie termino terminala

c.    clasa a III-a inseamna edentatie intercalata

d.   clasa a IV-a ca și clasele a II-a și a III-a pot avea modificari

e.   clasa de baza este data de breșa edentata situata cel mai mezial

223.         Se da urmatoarea formula dentara. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

1.8 1.7 15 14 1.3 xx 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 27. 28

a. este o edentatie clasa a IV-a Kennedy

b. este o edentatie clasa a III-a Kennedy

c. este o edentatie de clasa a III-a Kennedy cu o modificare, caci lipsesc doi dinti

d. se poate rezolva printr-o RPF cu elemente de agregare pe 1.3 si 2.1

e. se poate rezolva prin punte adeziva

224.         Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. cel mai valoros dinte stalp in RPF este molarul prim

b. cel mai valoros dinte stalp in RPF este caninul

c. la maxilar valoarea premolarului prim ca dinte stalp de RPF este mai mica decat valoarea premolarului secund

d. raportul optim coroana radacina pesntru un dinte stalp de RPF este de 1/1

e. in cazul antagoniștilor reprezentati de o proteza totala se pot utiliza dinti stalpi pentru RPF la care raportul coroana radacina este mai mare de 1/1

225.         Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. in situatia in care mucoasa corespunzatoare zonei intermediarilor prezinta lichen plan sau leucoplazie se indica realizarea unor RPF mobilizabile

b. in situatia in care mucoasa corespunzatoare zonei intermediarilor prezinta lichen plan sau leucoplazie se indica expectativa

c. atitudinea de expectativa se justifica in cazul arcadelor dentare scurtate

d. daca pacientul prezinta TBC acut se temporizeaza terapia de restaurare protetica

e.in edentatii intinse cu dinti stalpi scurti se recomanda ca elemente de agregare coroanele partiale

226.         Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce privește biomecanica unei RPF:

a. inaltimea coronara, lungimea extensiilor protetice și lungimea meziodistala a suprafetelor ocluzale sunt cele 3 brate care pot determina momente de forta ale RPF

b. momentul de rotatie in jurul axei meziodistale poate fi redus prin ingustarea tablei ocluzale și/sau prin echilibrarea ocluzala foarte riguroasa

c. este de dorit solidarizarea a doi dinti stalpi cu mobilitati mult diferite intr-o RPF

d. in cazul unei RPF cu extensie dintii stalpi situati mai aproape de extensie sunt supusi unei forte de tractiune

e. in cazul unei RPF cu extensie dintii stalpi situati mai departe de extensie sunt supusi unei forte de compresiune

227.         Care din urmataorele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste conservarea structurilor dure dentare:

a. este necesara prepararea uniforma a suprafetelor dentare utilizand santuri de orientare

b. suprafata ocluzala va fi preparata plan

c. zona terminala a coroanelor de invelis poate intra in contact cu suprafetele unor obturatii fara risc de fractura sau carie secundara

d.chanfreinul conserva tesuturile dentare mai bine decat pragul

e.de cate ori este posibil se prefera marginile coroanelor plasate subgingival

228.         Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. unghiul optim de convergenta ocluzala este de 16˚

b. pentru bonturile scurte se indica prepararea cu o convergenta ocluzala de aproximativ 4 ˚

c. un bont scurt cu un diametru mare ofera o stabilitate mai mare decat un bont scurt cu un diametru mic

d. pentru realizarea unei coroane turnate din cuspizii de sprijin ai unui molar extrudat se va indeparta mai mult de 1,5 mm

e. bizoul cuspizilor de sprijin va avea o directie paralela cu panta cuspidului antagonist.

229.         Care afirmatii sunt adevarate referitor la preparatia zonei terminale a bonturilor:

a. o dehiscenta marginala de 500μm poate fi coinsiderata acceptabila din punct de vedere clinic

b. pentru o adaptare corecta limitele preparatiei trebuie sa fie precise, reproductibile și vizibile clar pe modelul de lucru

c. prepararea tangentiala se indica in cazul dintilor basculati sau a incisivilor inferiori

d. chanfreinul este indicat ca zona terminala pentru coproanele turnate si pentru zona linguala a CMMC

e. chanfreinul lat se prepara cu un instrument diamantat cilindroconic cu varf rotunjit

230.         Culoarea dintilor naturali:

a. este identica pentru dintii omologi, la acelasi individ;

b. variaza de la individ la individ;

c. este aceeasi, la nastere, pentru toti indivizii;

d. poate fi foarte greu influentata prin diferite procedee in clinica (de exemplu inalbirea dintilor);

e. nu poate fi influentata prin diferite procedee in clinica (de exemplu inalbirea dintilor).

231.         Celulele vizuale care percep culorile sunt:

a. celulele cu conuri;

b. odontoblastele;

c. celulele cu bastonase;

d. celule cu conuri si bastonase;

e. ameloblaste.

232.         Un sistem ideal de chei de culori trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa redea paleta de culori a dintilor naturali;

b. dintii artificiali din cheie sa fie confectionati din acelasi material ca si materialul de placare;

c. in cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foitelor trebuie sa se modifice foarte rapid, astfel incat sa acopere o gama cat mai larga;

d. dintii artificiali din cheie sa fie confectionati exclusiv manual;

e. in cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foitelor trebuie sa se modifice treptat.

233.         Clasificarea instrumentelor de masurare a culorilor se poate face astfel:

a. dupa metoda de masurare;

b. dupa topografia dintilor pe arcada;

c. dupa relatia spatiala intre obiect si instrument;

d. in functe de prezenta sau absenta dintilor;

e. in functie de nuanta dintilor.

234.         Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:

a. resturi din cimentul provizoriu;

b. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice;

c. absenta ariei de contact ;

d. ceramica de placare de la nivelul fetei ocluzale;

e. existenta unor arii de contact prea stranse.

235.         Fixarea de durata se poate face cu:

a. FOZ;

b. CIS;

c. RDC;

d. ZOE;

e. PCZ.

236.         Inaintea de cimentarea de durata trebuie executate urmatoarele manopere:

a. indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare;

b. gingivectomie, in vederea evidentierii limitelor preparatiei;

c. testarea vitalitatii dintilor stalpi;

d. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru;

e. verificarea protezei fixe pe modelul de studiu.

237.         Pentru prevenirea fracturarii peretiilor canalului in timpul cimentarii sau a neadaptarii corecte a DCR in canal se fac urmatoarele recomandari:

a. consistenta cimentului sa fie fluida, pentru a reduce la minimum presiunea hidraulica din timpul cimentarii;

b. consistenta cimentului sa fie cat mai ridicata, pentru a reduce riscul descimentarii;

c. sa se asigure un sant pentru refluarea cimentului;

d. sa se acopere restaurarea corono-radiculara, imediat dupa cimentare, cu o RPF provizorie;

e. mentinerea pasiva a dispozitivului dupa cimentare.

238.         Principiile de baza ale iluziilor care se refera la forma si contururi sunt:

a. liniile verticale accentueaza inaltimea si diminueaza latimea;

b. liniile orizontale diminueaza latimea si accentueaza inaltimea;

c. umbrele adauga profunzime;

d. liniile verticale diminueaza inaltimea si accentueaza latimea;

e. unghiurile influenteaza perceperea liniilor care se intersecteaza.

239.         * Tehnicile aditive de realizare a RPF integral ceramice sunt reprezentate de:

a. injectare (presare);

b. strunjire (frezaj);

c. electroeroziune;

d. tehnicile CAD/CAM;

e. sonoeroziune.

240.         *Sistemul CEREC permite obtinerea de restaurari protetice fixe integral ceramice prin:

a. injectare (presare);

b. turnare;

c. electroeroziune;

d. tehnologie CAD/CAM;

e. sonoeroziune.

241.         Avantajele suprastructurilor cimentate pe implanturi dentare sunt:

a. exista un numar redus de componente;

b. se poate obtine o estetica buna;

c. este necesara slefuirea substantiala a bonturilor;

d. se poate utiliza cimentul provizoriu pentru a mobiliza suprastructurile;

e. divergentele mici al implantelor se pot anula mai usor.

242.         Dezvantajele restaurarilor protetice fixe adezive sunt:

a. necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare;

b. aria indicatiilor este restransa si trebuie respectata cu strictete;

c. limitearea extinderii cervicale a placutelor orale nu determina iritatii la nivelul parodontiului marginal;

d. fetele vestibulare ale coroanelor dentare raman intacte;

e. sacrificiu redus sau uneori absent de tesuturi dure dentare.

243.         Pentru inserarea unei restaurari protetice adezive statusul parodontal trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

a. adancimea santuui gingival de 2 mm;

b. mobilitate dentara de maximum gradul 2;

c. absenta rizalizei;

d. mobilitate dentara de maximum gradul 1;

e. absenta atofiei orizontale si verticale.

244.         Mijloacele utilizate pentru indepartarea mecanica a placii sunt urmatoarele:

a. peria dentara;

b. sonda dentara;

c. periutele interdentare;

d. dentifricele;

e. hidropulsorul bucal.