Ocluzia intestinala - hemoragiile digestive superioare – hds

OCLUZIA INTESTINALA  - HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE – HDS

Prin ocluzie se intelege oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal si, in consecinta, imposibilitatea evacuarii de mat fecale si gaze. Se constituie un sindrom de abdomen acut.

Clasificare

-Ocluzie mecanica –oprirea tranzitului poate fi din motivul unui obstacol mecanic

situat oriunde in intestinul subtire / gros (tumora);

-Ocluzie dinamica /functionala –datorata unei tulburari functionale a motilitatii
intestinale, fie prin exagerarea contracturii musculaturii peretelui intestinal, fie printr-o pareza /paraplegie aacestuia.

Cauze :

-ocluzia mecanica ;

stenoze inflamatorii sau proces tuberculos intestinal;

- invaginatii intestinale;

- torsiuni / rasuciri;

bride (neoformatiuni) in urma unor operatii;

- diferite hernii.

-ocluzia dinamica: -

1.afectiuni abdominale (inflamatii, peritonite, pancreatita acuta, infarct mezenteric);

2.afectiuni ale SNC (traum craniene, medulare, boli neuropsihice);

3.intoxicatii (uremice, profesionale, toxicomanii);

4.boli ale toracelui-IMA, boli ale org retroperitoneale, ale ap genital .

Simptomatologie

1.durerea abdominala - apare brusc, la locul leziunii, apoi este difuza; 2.daca in plin sindrom ocluziv durerile dispar, este semn ca musculatura a obosit, survin complicatii grave, gangrena – perforarea ansei intestinale – peritonita;
3.varsatura;
4.intreruperea tranzitului intestinal;

5.distensia abd, meteorism;
6.barborismele (clapotaj abdominal);
Semnele generale lipsesc in prima faza a ocluziei, progresiv, starea generala se altereaza, TA scade, se instaleaza socul – exitus .

CONDUITA DE URGENTA

internarea de urgenta la orice suspiciune de ocluzie intestinala;
- se instaleaza o sonda nazo-gastrica de aspiratie pt a evita staza;
- primele masuri pt combaterea socului – perfuziile;
- nu se adm opiacee, nu se adm nimic per oral, purgativele sunt interzise.

*In spital

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

-ex de urgenta: ionograma, , azotemia, leucocite;
-reechilibrare hidroelectrolitice;
-trat chirurgical de urgenta si ingrijiri postoperatorii.

HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE – HDS

HDS = sangerare care are loc in esofag, duoden, si jejunul proximal exteriorizandu-se prin varsatura –hematemeza, si/sau scaun – melena.
Sangele eliminat din stomac este rosu cu cheaguri de sg sau brun inchis.

Simptomatologie

Hematemeza apare brusc, adesea precedata de durere in epigastru, greata, ameteli, slabiciune,transpiratii, anxietate. Sg eliminat prin scaun (melena) este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs, de sucurile gastrice.

Hematemeza si melena – culoare a sangelui rosie deschisa daca hemoragia este masiva si fulgeratoare.

Clasificare

-HDS mica – pierderea de sg este < 250 ml sg;
-HDS moderata – cant de sg intre 250 – 1000ml sg (Hb>10);
-HDS mare/masiva – pierderea sg > 1000ml (Hb <8%).

Cauze:

-boli ale esofagului (varice esof, ulcer peptic al esofagului, tumori benigne si maligne ale esofagului);

-boli ale stomacului si duodenului (ulcer gastric, ulcer acut de stres, gastrite hemoragice, tumori maligne si benigne,traumatisme);
-boli ale intest subtire;
-hipertensiune portala (ciroza hepatica);
-tromboza venei porte;
Cauze generale: boli ale vaselor (hemangioame), boli de sg (sindroame hemoragice);
-boli ale altor org invecinate, sg inghitit din gura, faringe, (epistaxis), ruperea unui in fata unui bolnav cu hemoragie digestiva superioara sunt necesare cateva gesturi terapeutice de urgenta absolut obligatorii, indiferent de cauza sangerarii, gesturi care trebuie sa realizeze doua obiective: oprirea sangerarii si compensarea pierderilor.

Tratament

1. Repausul la pat este obligatoriu - datorita tolerantei la efort foarte scazute a bolnavilor cu hemoragie digestiva superioara.
2. Asigurarea unei cai venoase, de preferinta, prin montarea unui cateter pe care se

recolteaza initial sange pentru investigatii, apoi se monteaza o perfuzie.
3. Determinarea grupei sangne, a Rh si a compatibilitatii directe, adesea fiind necesara transfuzia de sange izogrup.
4. Montarea unei sonde naso-gastrice pentru aspiratie digestiva. Sonda naso-gastrica permite:
- monitorizarea cantitativa si in dinamica a hemoragiei;
- lavajul gastric cu solutii alcaline reci si administrarea unor substante hemostatice cu actiune locala;
- permite aspiratia sangelui din stomac, combatand astfel distensia gastrica si pregateste bolnavul pentru fibroscopie.
5. Sonda vezicala pentru urmarirea diurezei.
6. Oxigenoterapia poate imbunatati partial hipoxia tisulara.
7. Combaterea agitatiei bolnavului aparute in urma pierderilor sangne. Tratamentul de electie este reprezentat de ameliorarea hipoxiei, dar aceasta uneori nu este posibila rapid, de aceea recuperarea medicamentoasa poate fi incercata prin administrarea de Diazepam (10 mg i.v. lent), medicament care influenteaza cel mai putin hemodinamica.
8. Administrarea de vasopresoare - utilizata in special pentru cresterea tensiunii sistemice, dar cresterea este tranzitorie si din aceasta cauza vasopresoarele trebuie utilizate atunci cand nu exista posibilitati de aplicare rapida a terapiei volemice. Se pot utiliza: efedrina, noradrenalina si adrenalina.
9. Repausul digestiv absolut in plina hemoragie.

Hemostaza
Oprirea hemoragiei reprezinta obiectivul esential al tratamentului, acesta se poate realiza prin mai multe metode - unele conservatorii altele chirurgicale.
Metode conservatorii
1. Lavajul gastric cu lichide alcaline reci pe sonda cu dublu curent. Se utilizeaza pentru alcalinizare bicarbonatul de sodiu 40%o.
2. Administrarea locala de substante cu actiune hemostatica: pulbere de trombina, substante vasoconstrictoare, substante ce se administreaza pe sonda nasogastrica, dar actiunea lor nu este eficienta in hemoragiile mari.
3. Administrarea de hemostatice - tonice capilare - Etamsilat, Venostat,Fitomenadion, sunt folosite ca medicatie adjuvanta.
4. Vasopresina - daca se administreaza intravenos scade presiunea in circulatia splahnica, deci e utila in hemoragiile digestive superioare produse de hipertensiunea portala. Se poate administra in bolus 20 U la 10 minute sau in perfuzie continua 0,4-l,5 U/min.
5. Propranolul - prin scaderea intoarcerii venoase in special in circulatia portala este util in hemoragiile produse de hipertensiunea portala (20-l80 mg in 2 prize/zi).
6. Somatostatinul - utilizat cu succes initial in hemoragiile digestive superioare - prin hipertensiune portala, s-a dovedit util si in hemoragiile digestive superioare cu alte etiologii (17) - doza 250 ug in bolus apoi perfuzie 30 ore 250 ug/ora.
7. Medicamente neutralizante ale secretiilor gastrice (antiacide) - reprezinta un mijloc terapeutic eficient in hemoragiile digestive superioare, deoarece aciditatea este un factor de intretinere a hemoragiei. Sunt numeroase preparate care pot concura la realizarea acestui scop. Mai frecvent se utilizeaza pansamentele gastrice.