Notiuni de tehnica in explorarea IRM cranio-cerebrala

Notiuni de tehnica in explorarea IRM cranio-cerebrala

IRM este metoda optima de explorare a encefalului datorita:

realizarii de sectiuni multiplanare                  

(plan axial, coronal, sagital

- rezolutiei superioare in contrast.

Pacient in supinatie (dd), asezat confortabil, head in.

Antena: HEAD

Neurovascular array (2 componente).

BRAIN

+/- linie venoasa functie de indicatia examinarii.

Examinarea standard :

- Reperaj 3 planuri T1EG

- T1 SE axial sau sagital

- T2 FSE

Examinarea cu contrast : tumori, inflamatii, infectii, tromboze venoase, MAV

-T1 SE cu contrast paramagnetic (Gadolinium)- 0,1 ml/kg corp iv,

debit-1 ml/sec, urmate de 15-20 ml SF.

Tehnica

Sectiuni sagitale: utilizate pentru pozitionarea celorlalte planuri.

Sectiuni axiale: in plan bicomisural CA-CP, corespund sectiunilor de stereotaxie.

Sectiuni perpendiculare pe planseul V4 -utile in explorarea trunchiului cerebral si a nervilor optici.

Sectiuni coronale: directe verticale sau paralele la trunchiul cerebral si V4.

Incidente particulare

achizitie 3D FSPGR T1- reconstructii in planul nervilor optici, n VIII, hipocampului.

	Reperaj 3 planuri

	T1 SE

	T1 SE

Secvente particulare

- T1 IR- diferentiere optima tisulara dar TA lung (anomaliile de giratie si migrare neuronala ).

- T2*(EG)- evidentierea resturilor hemosiderinice (TCC, AVC hemoragice vechi).

- T1 FAT SAT: suprimarea structurilor lipomatoase normale si-/ sau patologice.

Explorari vasculare: arteriale, venoase

- TOF 2D sau 3D                                             

- PC 2D, 3D

In practica

- T1 SE: studiu morfologic bun, contrast natural intre diferitele structuri anatomice.

- T2 FSE: analiza a diferitelor componente tisulare.

- T1 SE cu GD: incarcarea structurilor anatomice normale: meninge (coasa creierului si cortul cerebelos), plexuri coroide, antehipofiza, epifiza, tija pituitara, vene, mucoasa sinusurilor, retina. Arterele din cadrul poligonului Willis nu se incarca postGD in T1 SE datorita fenomenului de iesire din sectiune a H+.

				T2 EG Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor T2*
		FLAIR

				T1 SE cu Gd

Explorarile standard

Grosimea sectiunii: 5-6 mm, increment: 1,5-1,6 mm      

FOV:24x24cm                                  

Matricea:256 (512)

Nex:1-4        

Explorari particulare- orbita, hipofiza, trunchi cerebral:

Grosimea sectiunii: 1-3mm, increment: 0-1 mm

FOV:18-20cm

Matricea:512

Nex: 3-4

Comparatie IRM - CT

Avantaje:

- Sectiuni multiplanare.

- Buna rezolutie in contrast.

- Vizualizarea structurilor vasculare fara contrast.

Limite:

- susceptibilitate la artefactele de miscare.

- evidentierea hemoragiei recente.

- explorare dificila a structurilor osoase si calcificarilor. - explorarea pacientilor reanimati.

Anatomie

A Meningele.

B Spatiile subarahnoidiene si cisternele.

C Structurile infratentoriale.

D Structurile supratentoriale.

E Sistemul ventricular.

1. Meningele

Dura mater, acolata la structurile osoase

Arahnoida

Pia-mater, acolata la encefal.

Postcontrast: se incarca coasa si cortul cerebelos.

2. Spatiile subarahnoidiene si cisternele

Spatiile SAH:

- spatiu real ce contine LCR, dispus in jurul encefalului.

- comunica intre ele si cu sistemul ventricular prin orificiul Magendie (anterior) si Luschka (laterale).

Cisternele:  

- cisterna mare- confluentul posterior dispus posterior de bulb; creste in malformatiile Dandy Walker sau in chistele retrocerebeloase; dispare in malformatiile Arnold-Chiari, in angajarile cerebrale.                    

- cisterna bazala sau confluentul inferior prepontina si interpedunculara; dispare in TC sau in angajarile temporale.                                                

- cisterna optochiasmatice sau confluentul anterior-anterior de tija, contine chiasma optica; dispare in leziunile hipofizare cu dezvoltare supraselara.

3. Structurile infratentoriale

Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal.

N III, V, VIII- se vad pe sectiuni standard.

T2 HR: tractul corticospinal

locus niger

nucleul rosu

tegmentul mezencefalic.

Cerebel: vermis median      

emisferele cerebeloase                               

amigdalele cerebeloase                               

Pedunculii cerebelosi: inferiori, mijlocii, superiori.

4. Structurile supratentoriale

Telencefalul - emisferele cerebrale, lateral

Diencefalul, median

- talamus                              

- hipotalamus

- hipofiza

- epitalamus

Talamus - de-o parte si de alta a V3: nucleu anterior, posterior             (pulvinar), medial si lateral.

Hipotalamus: baza diencefalului

Hipofiza: sub hipotalamus: antehipofiza si neurohipofiza (hipersemnal T1)

Epitalamus: epifiza si habenula

Telencefalul: substanta alba si substanta cenusie (cortex, nuclei)

Lobi: frontali, temporali, parietali, occipitali, insulari.

Scizuri: centrala, silviana, parietooccipitala

Nuclei: lenticulari (palidum, putamen), caudat, amigdalian, claustrum.

Substanta alba - fibre de asociatie, intramisferice: scurte- capsula externa, extrema; lungi: cingulum- circuitul Papez (memoria), uneste lobii frontali cu parietali.

- fibrele comisurale, interemisferice: CA, uneste lobii temporali, conecteaza cortexul olfactiv al celor 2 emisfere; corpul calos (genunchi, corp, splenium); pilierii anteriori ai trigonului (genunchi) , pilierii posteriori ai trigonului (splenium).

- fibrele de proiectie: leaga cortexul de maduva cervicala; centrul semioval, coroana radiata; capsula interna (brat anterior, genunchi, brat posterior, segment retrolenticular); un numar mic de fibre trec prin capsula externa.

5. Sistemul ventricular

V4 - orificiul Magendie (median)                         

- orificiile Luschka (laterale)

- reper median in FCP.

Apeductul Sylvius- mezencefal

V3 - reper median

V laterali: coarne frontale, temporale, occipitale, corp; simetria plexurilor coroide.