Membrul inferior - grile

MEMBRUL INFERIOR - GRILE

1. Fracturile parcelare de cap femural:

A) intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural;

*B) intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural,

C) sunt cominutive;

D) necesita hemisrtroplastie;

2. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold:

A) mobilizarea protezei;

B) supuratia;

*C) cotiloidita,

D) boala trombo embolica;

E) fractura pe implant;

3. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este:

A) mobilizarea protezei;

B) supuratia;

C) cotiloidita;

*D) boala trombo embolica,

E) fractura pe implant;

4.Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este:

A) radiografia de profil;

*B) radiografia in rotatie interna,

C) radiografia in rotatie externa;

D) scintigrafia;

E) echografia;

5. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45s are gradul:

A) Pauwels I;

*B) Pauwels II,

C) Pauwels III;

D) Pauwels IV;

E) nu e incadrabila in clasificarea Pauwels;

6. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural:

*A) fractura de col femural cu cioc distal,

B) fractura de col femural cu cioc proximal;

C) fractura de grad Garden IV;

D) fractura cominutiva de col femural;

E) fractura de col femural cu deplasara mare;

7. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele:

A) luxatia de sold;

B) fracturile de col femural fara deplasare;

C) fracturi Garden II;

*D) fracturi Garden III,

E) fracturi Garden IV;

8. In fracturile de col femural NU apare:

A) impotenta functionala;

B) rotatie externa a membrului pelvin;

C) scurtarea membrului pelvin;

*D) abductie,

E) adductie;

9. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza:

A) gamma nail (cui gamma);

B) lama placa;

C) DHS;

D) tija Ender;

*E) hobanajul,

10. Reprezinta osteosinteza paracorticala:

*A) DHS,

B) fixatorul extern;

C) tijele Ender;

D) gamma nail (cui gamma);

E) tija zavorata;

11. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de:

*A) varizare,

B) valgizare;

C) rotatie externa;

D) rotatie interna;

E) ramane nemodificat;

12. "Fractura schiorilor" are traiect:

A) transversal;

B) oblic;

*C) spiroid,

D) traiect in "T";

E) traiect in "V";

13. Reprezinta complicatie imediata a fracturii diafizare femurale:

*A) fractura deschisa dinauntru in afara,

B) embolia grasoasa;

C) socul hemoragic si traumatic;

D) accidentele trombo embolice;

E) redoarea de genunchi;

14. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu:

*A) tija zavorata,

B) placa cu suruburi;

C) lama placa;

D) aparat gipsat;

E) DHS;

15. La nivelul extremitatii distale a femurului, fracturi extraarticulare sunt:

A) fracturile condiliene;

*B) fracturile diafizare joase,

C) fracturile supra si intercondiliene;

D) fracturile diafizo-metafizo-epifizare;

E) toate fracturile sunt intraarticulare;

16. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent:

A) anterior;

*B) posterior,

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

C) medial;

D) lateral;

E) nu se deplaseaza;

17. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin:

A) hobanaj;

B) cerclaj;

C) hemicerclaj;

*D) placa cu suruburi,

E) cadraj;

18. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin:

*A) mecanism direct,

B) mecanism indirect;

C) miscari de varus;

D) miscari de valgus;

E) soc vertical;

19. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin:

*A) mecanism direct,

B) mecanism indirect;

C) miscari de varus;

D) miscari de valgus;

E) soc vertical;

20. NU reprezinta fracturi complexe ale ambelor oase ale gambei:

A) fracturile cu al treilea fragment;

B) fracturile bifocale;

*C) fracturile spiroide,

D) fracturile cominutive;

E) toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt complexe;

21. Fracturile supramaleolare tibiale:

A) sunt fracturi ale epifizei proximale tibiale;

*B) sunt fracturi extraarticulare,

C) sunt fracturi ale diafizei tibiale;

D) sunt fracturi ale platoului tibial;

E) sunt fracturi greu de redus ortopedic;

22. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala:

A) apar numai pe os patologic;

B) apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei;

*C) cea mai frecventa localizare este la "zona de trecere",

D) pentru cele cu deplasare, o imobilizare de 4 saptamani este suficienta;

E) se intervine prin montarea unei proteze bipolare;

23. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU EXCEPTIA:

A) translatie laterala;

B) decalaj;

C) deplasare longitudinala;

D) angulare;

*E) hobanaj,

24. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt:

A) edemele;

B) echimozele;

C) septice generale;

D) pseudartrozele;

*E) tegumentare,

25. Fractura trimaleolara este:

A) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului V;

B) asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine;

*C) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial,

D) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibial;

E) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicular;

26. Fractura la baza metatarsianului V:

*A) se imobilizeaza 3 saptamani,

B) e componenta a fracturii trimaleolare;

C) nu are expresie clinica;

D) determina sindrom de compartiment;

E) nu se vede decat la CT;

27. Proteza Moore:

A) e o proteza bipolara;

B) inlociueste epifiza proximala tibiala;

C) e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femural;

*D) se foloseste pentru hemiartropalstia de sold,

E) este confectionata din polietilena;

ENTORSE:

28. Entorsele se caracterizeaza, CU EXCEPTIA:

A) suprafetele articulare raman la locul lor;

B) durere;

C) laxitate articulara;

*D) pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina,

E) repere osoase normale;

29. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A) osificari periarticulare;

B) smulgeri osoase;

C) artroze;

D) osteoporoza difuza;

*E) trombembolii,

30. Entorsele:

A) implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare;

B) implica leziuni osoase;

*C) pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor,

D) apar frecvent la copii;

E) implica deformarea articulatiei respective;

31. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul:

*A) gleznei,

B) genunchiului;

C) soldului;

D) cotului;

E) degetelor;

32. Entorsa de gradul II presupune:

A) elongatie ligamentara;

B) o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase;

*C) ruptura partiala a ligamentului,

D) ruptura ligamentara totala;

E) smulgerea insertiei osoase a ligamentului;

33. La examenul clinic al unei entorse NU apare:

A) tumefierea articulatiei;

B) stergerea reliefurilor osoasa;

*C) crepitatie osoasa,

D) edem;

E) miscare anormala in articulatie;

34. Impotenta functionala totala apare in:

A) Entorsa usoara;

B) Entorsa moderata;

*C) Entorsa grava,

D) Toate entorsele;

E) Nu apare in nici un tip de entorsa;

35. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat:

A) ligamentul lateral extern;

*B) aparatul ligamentar intern,

C) ligamentele incrucisate;

D) tendonul cvadricepsului;

E) toate ligamentele, cu aceeasi frecventa;

36. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are:

A) tumefierea;

B) echimoza;

C) durerea;

D) impotenta functionala;

*E) miscarile articulare anormale,

37. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului lateral intern este:

*A) abductia gambei,

B) adductia gambei;

C) mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur;

D) mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur;

E) rotatia externa a tibiei;

38. Apar in entorsa de genunchi, CU EXCEPTIA:

A) gamba in semiflexie;

B) fund de sac cvadricipital destins;

*C) durere localizata o data cu trecerea timpului,

D) echimoza;

E) durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiuilui;

39. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand:

A) suprimarea durerii;

*B) stabilitatea articulatiei,

C) suprimarea reflexelor nociceptive;

D) fortarea genunchiului in valg;

E) fixarea cu fixator extern;

40. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au:

A) ligamentele;

*B) muschii,

C) tibia;

D) peroneul;

E) capsula articulara;

41. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice predomina:

A) inferior, submaleolar;

B) pe planta;

C) pe fata dorsala a piciorului;

D) pe fata interna a gleznei;

*E) pe fata externa a gleznei,

42. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice predomina:

A) inferior, submaleolar;

B) pe planta;

C) pe fata dorsala a piciorului;

*D) pe fata interna a gleznei,

E) pe fata externa a gleznei;

43. In entorsele medio tarsiene semnele clinice predomina:

A) inferior, submaleolar;

B) pe planta;

*C) pe fata dorsala a piciorului,

D) pe fata interna a gleznei;

E) pe fata externa a gleznei;

44. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina:

*A) inferior, submaleolar,

B) pe planta;

C) pe fata dorsala a piciorului;

D) pe fata interna a gleznei;

E) pe fata externa a gleznei;

45. Entorsele membrului superior:

A) sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior;

B) sunt mai grave decat cele ale membrului inferior;

*C) intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana,

D) dau hemoragii importante;

E) necesita frecvent tratament chirurgical;

POLITRAUMATISME:

46. Politraumatismele presupun:

A) doua sau mai multe traumatisme de orice fel;

*B) doua sau mai multe traumatisme dintre care minim unul cu risc vital,

C) o leziune localizata, dar cu risc vital;

D) asocierea dintre contuzii si fracturi fara risc vital;

E) doar tratament ortopedic;

47. In accidentele rutiere cele mai frecvente leziuni apar la nivelul:

*A) capului,

B) toracelui;

C) bazinului;

D) membrelor superioare;

E) membrelor inferioare;

48. Politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau:

A) agitatie;

B) dezorientare temporo-spatiala;

C) tulburari cardiace prin lezarea nervilor cranienio-spinali;

*D) coma,

E) sonmolenta;

49. Sindromul hemoragic apare cel mai rar in:

A) traumatisme toracice;

B) traumatisme abdominale;

C) traumatismele membrelor superioare;

D) traumatismele membrelor inferioare;

*E) traumatismele cu dominanta cranio-spinala,

50. In evolutia clinica si terapeutica a unui pacient politraumatizat NU apare urmatoarea perioada:

*A) initiala sau de stupefactie,

B) acuta sau de resuscitare;

C) primara sau de stabilizare;

D) secundara sau de regenerare;

E) tertiara sau de recuperare;

51. Degajarea victimei unui accident rutier din vehicol se face:

A) de catre 2 persoane, tractionand brusc de membrele superioare si inferioare;

B) de catre o singura persoana, echipata cu manusi de protectie;

*C) cu manevre blande, in sensul tractiunii axiale,

D) cu manevre blande, asigurand flexiunea axului cranio-cervical;

E) cu manevre blande, asigurand flexiunea axului dorso-lombar;

52. In prezenta unei plagi cu leziuni ale vaselor, garoul se poate mentine maxim:

A) 5 minute;

*B) o ora si jumatate,

C) 5 ore;

D) o zi;

E) o saptamana;