Medicina
Malformatiile cardiace congenitaleMalformatiile cardiace congenitale Malformatiile cardiace congenitale sun un grup de afectiuni ce reuneste totalitatea bolilor structurale ale inimii prezente de la nastere. Diagnosticul poate sa fie stabilit in momentul nasterii sau pe parcusul vietii ( in functie de cum manifestarile sunt tipice sau fruste). Epidemiologia : Incidenta este apreciata la 1 % din populatia infantila. Frecventa este identica la ambele sexe. Predomina la fete : o Persistenta de canal arterial. o Defectul septal atrial. o Stenoza mitrala congenitala. Predomina la baieti : o Stenoza de artera pulmonara. o Tetrada Fallot. o Coartatia de aorta. o Stenoza de aorta. Etiologie : Precizata in 10 % din cazuri : factori genetici + factori metagenetici. Neprecizata in 90 % din cazuri. Factori genetici : Aberatii cromozomiale : o Aberatii autozomale : trisomii 21 , 18 ,13 ,22. o Aberatii gonozomale : Sindromul Turner (X0), sindromul Klinefelter ( XXY , XX, XXXX, XXXXXY). o Aberatii nesistematizate. Afectiuni genotipice : o Boli ale tesutului elastic ( sindromul Marfan ). o Mucopolizaharidoze . o Boli musculare : distrofii. Cardiopatiile familiale Factori metagenetici : Factori metagenetici : o factori geografici . o varsta parintilor ( prea mare sau prea mica sau diferenta mare de varsta) , o factori infectiosi ( viroze mai ales rubeola ce actioneaza in perioada de embriogeneza ). o toxice : talidomida , anticonvulsivante . o radiatii ionizante . o boli ale mamei : DZ ,LES. Patogenie : o Actiunea noxei teratogene in perioada embrionara duce la tulburarea embriogenezei si apoi la o malformatie complexa. o Actiunea noxei in perioada fetala - organele interne formate in cea mai mare parte fac ca malformatia sa fie limitata ( De exemplu stenoza pulmonara orificiala , stenoza de tricuspida. Clasificarea malformatiilor cardiace congenitale :
Cardiopatiile congenitale fara amestec de sange :
o Presiune mare deasupra obstructiei . o Dezvoltarea circulatiei colaterale de tip by - pass. o Presiune mica sub obstructie . o Factorii care asigura irigarea jumatatii inferioare a corpului la bolnavii cu coartatie de aorta : cresterea p[resiunii arteriale sistolice deasupra zonei de coartatie . dezvoltarea circualatiei colaterale , a unui by - pass ce sunteaza zona stenotica . vasoconstrictia arteriala sistemica →↑TAD deasupra zonei ingustate.
o In perioada neonatala sau de sugar cu semnele clinice de IC stg si dr . o O perioada foarte indelungata pana la vasta de scolar ( scolar mare sau adolescent ) entitatea poate sa ramana asimptomatica descoperirea fiind intamplatoare legata de masurarea TA.
o Smne de hipertensiune in trendul superior : cefalee, fosfene , acufene , epistaxis . o Semne de hTA : membre inferioare reci , claudicatie intermitenta .
o Smne cardiace : tahicardie , cardiomegalie (modificari ale sediului socului apexian ) modificari stetacustice cardiace , hepatomegalie , edeme periferice ,sufluri variabile → cel mai frecvent sistolic . o Semne vasculare : arlechin , circilatie colaterale , modifici ale TA ( HTA la membrele superioare si hTA la cele inferioare ) , extremitati reci ( !! se masoara TA la cele patru membre ) , in mod normal TA la membrele inferiore este mai mare cu 10 - 20 mmHg . o Modificari de puls : accelerat , puls accentuat la jumatatea superioara a corpului ( la artera radiala )si imperceptibil in jumatatea inferioara ( la femurala si la pedioasa ) .
o Inspectie : zona precordiala mai pulsatila , soc apexian bine vizibil. o Percutie : in timp matitatea precordiala creste pe seama cresterii VS. o Ascultatie : prezenta unui suflu sistolic pe aria precordiala si uneori suflu sitolic la locul de trcere al sangelui prin zona stenozata .
o Rx - opacitate cardiaca crescuta pe seama HVS + staza pulmonara . o Eroziuni costale - semn patognomonic ce apare dupa 3 - 6 ani. o Angiografia . o EKG : normala sau cu semne de HVS . ax QRS la stanga + 30 0. unda R > 20 mm in V6 . unda S >15 - 20 mm in V1 . raport R/S sub 0,4 in V1. o Ecografia evidentiaza hipertrofia concentrica a VS. o Eco Doppler : apreciaza viteza fluxului sanguin si gradul de stenoza la nivelul coartatiei.
o Daca malformatia este bine tolerata se realizeaza temporizarea interventiei pana la o varsta cand se poate face operatia definitiva . o Daca malformatia este prost tolerata se indica interventia chirurgicala : rezectie cu sutura cap la cap . proteza de dacron . varsta de electie este de 10 - 11 ani ( aorta ajunge aproape de dimensiunea de la adult ) .
o Hipertrofia de ventricul drept . o Hipovascularizatia pulmonara .
o Subiectiv : asiptomatic , simptomatic : dispnee, oboseala formele severe se pot insoti in timp de aparitia cianozei . o Manifestarile cardice : soc apexian deplasat in axila . crestereas matitatii cardiace . auscultatie : a. formele usoare - suflu holosistolic in spatiul 2 ic stg . b. Formele medii : se percepe suflu sistolic in focarul auscultatie al pulmonarei . c. Formele severe : galop asociat cu cianoza .
o Formele usoare : cord normal + circulatie pulmonara cvasinormala + proemineta artrei pulmonare , artera pulmonara cu dialtare poststenotica . o Formele severe : cardiomegalie : ( dilatare de ventricul drept si atru drept + circulatie pulmonara diminuata .
o Deviatie axiala dreapta . o Hipertrofia de ventricul drept ( unda R ajunge sau depaseste 20 mm in V1 ).
o Hipertrofia si dilatarea de ventricul drept . o Stenoza arterei pulmonare . o Dilatarea poststenotica a arterei pulmonare . o Doppler - gradientul transvalvular .
o Functia ventriculara dreapta . o Anatomia arterei pulmonare . o Gradientul transvalvular(GTV) formele usoare GTV = 50 % din presiunea sistemica . formele medii GTV = 50 - 80 % din presiunea sistemica . formele severe : GTV> 80 % din presiunea sistemica . Tratamentul :
Cardiopatiile cu sunt stanga - dreapta : Fiziopatologie : Cardiopatiile congenitale cu sunt stanga - dreapta = aport de sange oxigenat in teritoriul venos . Consecinte :
Evolutia suntului stanga - dreapta este in trei faze : Debitul de sunt este mare : a. ↑presiunii in cordul drept si in artera pulmonara. b. ↑activitatea VD. c. Insuficienta cardiaca . d. Incarcare vasculara pulmonara . e. Infectii pulmonare repetate . Cresterea rezistentei arteriale pulmonare : a. Reducerea importanta a suntului . b. Egalizarea presiunilor . c. Toleranta buna a cadiopatiilor. Rezistenta pulmonara > decat rezistenta sistemica : a. Inversarea directiei suntului ( de la dreapta la stanga).desaturarea progresiva in oxigen . b. Aparitia cianozei.
|