LEACURI RUSESTI - tulburari ale sistemului nervos, tratamentul icterului (hepatita), tuberculoza, orbire pe timp de noapte, urcior

LEACURI RUSESTI

Redactia

Tulburari ale sistemului nervos

Aceste tulburari au motive foarte diverse, atat nervoase, cat si functionale, si fiecare caz trebuie diagnosticat precis, inainte de urmarea unui tratament. Unii practicanti ai medicinii populare rusesti erau foarte buni psihologi si hipnotizatori, in afara priceperii lor in botanica. Fiecare saman folosea sugestia, adesea insotita de muzica tamburinei, la tratarea tulburarilor nervoase, si aceste practici sunt studiate astazi la uni-versitatea din Irkutsk.
Urmatoarele metode terapeutice erau aplicate cu succes in toate cazurile de tulburari nervoase
1. O frectie zilnica cu apa sarata (o lingurita la 470 ml apa) era considerata utila in cazurile de epuizare nervoasa.
2. O data sau de doua ori pe saptamana, pacientul trebuia sa-si inmoaie haina de noapte in apa sarata si sa se culce imbracat cu ea (haina era, fireste, stoarsa), stand acoperit pana la uscarea ei. Apoi, trebuia s-o dezbrace, sa se stearga si sa se culce imbracat in rufe uscate. Procedeul se spunea ca este util impotriva acceselor de melancolie.
3. Decoctul de floarea-soarelui. Planta era considerata ca avand numeroase proprietati curative. In Rusia, frunzele si semintele erau folosite in bolile sistemului nervos, la bronsite, faringite si afectiuni pulmonare.
O lingura de seminte si una de frunze tocate se fierb in circa 950 ml apa timp de o jumatate de ora. Se strecoara si se raceste. Se poate indulci cu miere. Doza: 15 picaturi, de trei ori pe zi, in toate cazurile de tulburari nervoase. Tratamentul poate fi urmat pe timp nelimitat.
4. Lotiune de usturoi cu lapte: un catel de usturoi se sfarama bine si se fierbe intr-un pahar cu lapte. Se bea fierbinte. Se spune ca opreste spasmele nervoase si accesele de nervi.
5. Ceai din 5 plante pentru tulburari nervoase. Toate ingredientele pentru acest ceai se gasesc sub forma uscata, in magazinele de plante medicinale: 1 parte radacina de valeriana, 1 parte de frunze de menta, 1 parte flori de musetel, 1 parte chimen (Carum carvi), 1 parte busuioc (Ocimum basilicum). Doza: 1 lingura de amestec la un pahar de apa clocotita. Se infuzeaza 15-20 de minute, se strecoara. Se beau dimineata si seara, cate 1/2 pahar. Se recomanda pentru spasme nervoase intestinale.
6. Bai cu flori de levantica. Aproximativ 750 g flori proaspete de levantica sau 200 g flori uscate, legate intr-un saculet de tifon, se pun intr-o baie calda. Aceste bai sunt utile la toate bolile sistemului nervos, ca si in tulburarile reumatice.
7. Bai cu seminte de chimen. Au un efect calmant. Aproximativ 750 g seminte de chimen se fierb in 4 litri de apa, cam 20 de minute. Se strecoara lichidul intr-o baie fierbinte. Cantitatea de fiertura poate fi micsorata, cand se fac bai numai la picioare.
8. Tonic siberian pentru copiii nervosi. Daca nervozitatea copilului nu este cauzata de vreo boala sau tulburare organica, este recomandata urmatoarea formula: 1 parte flori de musetel, 2 parti radacina de nalba mare (Althaea off.), 2 parti radacina de lemn-dulce, 2 parti de ovaz. Se fierb 2 lingurite din acest amestec intr-un pahar de apa, se strecoara. Se poate indulci cu miere. Doza: de 2-3 ori pe zi, cate o lingura. Tratamentul poate fi continuat cat timp este necesar.
Nota: in general, copiii nu trebuie tratati fara supraveghere medicala. Copiii mici iau jumatate din doza de mai sus.
9. Ceai pentru iritabilitate si insomnie. Talpa-gastei (Leonorus cardiaca) - 2 parti, seminte de chimen - 1 parte, izma (Mentha piperita) - 2 parti, trifoi de balta (Menyanthes trifoliata) - 2 parti, radacina de valeriana - 1 parte, seminte de chimen - 1 parte. O lingura de amestec se infuzeaza timp de 20 de minute intr-un pahar cu apa. Se bea in timpul zilei si seara, inainte de culcare, cate un pahar. Util contra surescitarii nervoase, iritabilitatii si insomniei.
10. Ceai contra insomniei. Radacina de valeriana - 2 parti, flori de musetel - 3 parti, seminte de chimen - 3 parti. Se prepara si se bea ca si cel de mai sus. Util in insomnie de tip nervos. Se poate adauga miere dupa gust.
11. Bai - pentru pacientii cu inima sanatoasa se recomanda bai calde, ca fiind calmante.
a. Bai cu ace de pin: se fierb o ora 450 g ace si conuri de pin, in 4 litri de apa. Se lasa sa infuzeze 12 ore, se strecoara. Extractul bun are culoarea cafenie, mai mult decat verzuie. Se toarna intr-o baie calda. Repetat in fiecare seara, acest tratament intareste sistemul nervos, avand efecte foarte bune si asupra bolilor reumatice si musculare.
b. Bai cu radacini de valeriana. Proportiile si prepararea, ca mai sus. 4 litri de amestec strecurat la o baie calda are efect asupra tulburarilor nervoase, inclusiv insomnia.

Tratamentul icterului (hepatita

Hepatita era vindecata de practicienii rusi in urmatorul fel: in primul rand, bolnavului i se administra o doza mare de laxativ si era pus la regim strict - fara grasimi, condimente, iar ca lichid se bea numai lapte smantanit.
Daca se manifestau dureri, se amestecau o jumatate ceasca de ulei de masline, 4 pahare de sifon, 1 lingurita de sare. Se lua o jumatate de lingura de amestec cu 1/2 ceasca de apa fiarta si racita, dimineata, inainte de masa. Medicamentatia este valabila si pentru piatra la vezica sau boli ale aparatului digestiv.
Remedii specifice
1. Radacina pisata de pelin (Artemisia vulgaris) - 1/2 lingurita, de doua ori pe zi, de obicei adaugata in apa.
2. Infuzie de troscot (Polygonum bistorta). O lingura plina de planta uscata, la o ceasca de apa clocotita, acoperita timp de 30 de minute, apoi strecurata. Se bea calda, 2-3 cesti pe zi.
3. Se adauga flori de galbenele (Calendula officinalis), la bai calde. 150 g flori uscate, fierte timp de 30 de minute intr-o galeata cu apa, se strecoara in cada de baie.
O alta metoda neobisnuita a dat rezultate bune, in special la copii. O bucata de hartie galbena, inmuiata in ceara de albine topita, facuta cornet si introdusa intr-o palnie. Gatul palniei se plaseaza pe ombilicul pacientului. Hartia curata se aprinde in partea de sus, arde incet, iar cand flama ajunge aproape de ombilic, palnia se indeparteaza. Se spune ca aceasta metoda atrage fierea la ombilic si ramane acolo. Hartia trebuie sa fie neaparat galbena.

Tuberculoza
Un remediu siberian

Se prepara pe baza urmatoarelor ingrediente: 1,100 kg miere din flori de tei, 1 pahar aloe taiata marunt, 1/2 pahar ulei de masline, 26 g crengi de mesteacan, 13 g flori de tei.
Metoda de tratament: amestecati intr-un vas mierea, adaugati aloe si le fierbeti timp de 10 minute. In acelasi timp, fierbeti crengile de mesteacan si florile de tei in 2 pahare de apa, 2-5 minute. Lasati mierea si celalalt amestec sa se raceasca, apoi adaugati in miere apa in care au fiert crengile de mesteacan si florile de tei. Adaugati si uleiul de masline. Se pastreaza la loc racoros si se scutura inainte de intrebuintare.
Doza: o lingura, de trei ori pe zi.

Un alt remediu contra tuberculozei si anemiei

Acest remediu a fost recomandat de catre practicienii rusi in cazurile de anemie, epuizare sau slabire fizica si tuberculoza in primele faze
Se folosesc urmatoarele ingrediente in cantitati egale: slanina de porc topita, unt nesarat, miere, cacao concentrata.
Aceste ingrediente se pun intr-un vas smaltuit si se lasa la foc mic, amestecandu-se continuu. Cand amestecul incepe sa fiarba, se indeparteaza de pe foc, se raceste si se pune in borcane. Se pastreaza la loc racoros si la intuneric. Nu se lasa la temperatura scazuta care sa favorizeze inghetul.
Doza: o lingurita intr-un pahar fierbinte de lapte, de la 3 la 5 ori pe zi. Acesta este un medicament excelent pentru anemie, in special daca sunt semne de un inceput de tuberculoza.
Nota: intrebuintarea acestui medicament cauzeaza deseori constipatie. Pe timpul tratamentului, este recomandat sa se consume cat mai multe fructe si suc de fructe.

Orbire pe timp de noapte

Aceasta problema este intalnita la cei care nu-si protejeaza ochii de zapada orbitoare in timpul iernii, in special la vanatori si la cei care pun capcanele.
Practicienii siberieni au un remediu radical pentru aceasta. Se fierbe ficat de pui, vaca sau miel, iar pacientul va sta deasupra vasului in care acesta fierbe, cu ochii larg deschisi. Pentru ca aburul sa nu se imprastie, pe capul pacientului se va pune o carpa sau un tifon. Fiecare tratament va dura 15 minute, dupa care vederea va reveni. Un tratament maxim de trei ori pe zi era suficient si in cazuri mai grave.

Hemoragii nazale

* Se taie in doua o ceapa cruda si se aplica pe ceafa cu partea taiata. Sangele se opreste repede.
* Pentru a opri hemoragiile nazale, in Rusia se folosea urmatorul remediu 'simpatic'. O mica cheie de fier era legata cu un fir de lana, iar aceasta se lega de gatul pacientului, astfel incat cheia sa ajunga intre omoplatii acestuia. Sangele se oprea imediat. Cei care aveau asemenea hemoragii in mod obisnuit erau sfatuiti sa poarte cheia in permanenta asupra lor. Iata relatarea unui medic: 'Incredibil, dar adevarat. Am fost martorul acestei intamplari. Unui bun prieten al meu, cand avea 18 ani, a inceput sa-i curga sange din nas. Faptul se intampla la intervale destul de apropiate. Medicii n-au putut sa faca nimic pentru a-l ajuta. (Aceasta se intampla cu 50 de ani in urma.) El a fost perfect vindecat, de cand a inceput sa poarte aceasta cheie de fier, si niciodata nu i s-a mai intamplat sa-i curga sange din nas. Acest remediu este simplu si merita sa fie incercat. In mod sigur nu poate produce nici un rau'.

Urcior

Este din cauza inflamarii unei glande lacrimale, dar poate fi si cauzat de expunerea la curent sau frig a ochilor. Unii oameni sunt predispusi la astfel de situatii.
In Rusia tratamentul este urmatorul:
* comprese calde cu infuzie de musetel si acid boric (nu foarte concentrat).
* urciorul se dizolva daca este frecat cu picaturile de apa de pe un geam curat, formate de aburi, de trei ori pe zi.
Iata si cateva remedii 'simpatice'. Acestea trebuie puse in aplicare imediat ce urciorul a aparut
a. in jurul urciorului se roteste verigheta de nunta de cateva ori, apoi ochiul este sarutat (de sot sau sotie). Urciorul dispare peste noapte.
b. se leaga la mana (in zona pulsului) o ata rosie de lana, dar la mana opusa ochiului cu urcior.
c. se pune putin sulf intr-un mic saculet de lana. Acesta se poarta legat de gat 24 de ore. Urciorul va disparea in acest timp.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Flexorul superficial si flexorul profund al degetelor

Cele opt tendoane ale acestor muschi trec pe sub retinaculul flexorilor. Daca tendoanele profunde sunt situate in acelasi plan, tendoanele superficiale ale degetelor mijlociu si inelar sunt mai superficiale decat cele ale indexului si degetului mic.

Flexorul lung al policelui

Tendonul sau trece pe sub retinaculul flexorilor, lateral de tendoanele flexorilor degetelor. De aici merge intre muschii opozant si adductor ai policelui, pentru a se insera pe suprafata palmara a bazei falangei distale.

Tecile sinoviale ale muschilor flexori

Fiecare tendon care trece pe sub retinaculul flexorilor este invelit de o teaca sinoviala (fig.81). Tecile care inconjoara tendoanele flexorului radial al carpului si flexorului lung al policelui sunt complete, in timp ce cele ale tendoanelor flexorilor degetelor sunt incomplete lateral. (fig.86).

Tecile flexorului radial al carpului si flexorului lung al policelui merg pana la extremitatea distala a muschilor. Teaca care inveleste tendoanele flexorilor degetelor se termina la nivel palmar, ce exceptia celei destinate tendonului degetului mic, care continua spre falanga distala. Degetele doi, trei si patru prezinta teci sinoviale proprii.

Tendoanele flexorilor lungi la nivelul degetelor

Doar tendonul muschiului flexor lung al policelui merge pana la falanga distala a acestuia. Tendoanele muschiului flexor superficial al degetelor se divid la nivelul falangei proximale in doua bandelete (tendon perforat), pentru a permite tendonului muschiului flexor profund al degetelor sa treaca dinspre profunzime spre superficial (tendon perforant). Cele doua bandelete se reunesc pentru a se insera pe capul falangei mijlocii a degetelor doi-cinci. Tendoanele muschiului flexor profund al degetelor trec prin orificiile mai sus mentionate si se insera pe baza falangei distale a degetelor doi-cinci. (fig.87). Fiecare pereche de tendoane este inconjurata de o teaca sinoviala. Intre fata dorsala a tendoanelor si tecile sinoviale se gaseste o membrana sinoviala numita vincula. Vincula scurta se situeaza in vecinatatea insertiei tendonului, in timp ce vincula lunga se plaseaza spre extremitatea proximala a degetelor.(fig.88).

Tecile fibroase ale degetelor

Am mentionat importanta retinaculului flexorilor in prevenirea indepartarii tendoanelor flexorilor fata de articulatia radiocarpiana. O functie similara o indeplineste teaca fibroasa la nivelul policelui si a celorlalte degete. Tecile fibroase se insera pe marginile falangelor si se arcuiesc deasupra tendoanelor flexorilor, formand impreuna cu falangele tunele osteofibroase. Tunelele adera puternic de falange, dar sunt mult mai subtiri la nivelul articulatiilor, unde fibrele lor au o dispozitie incrucisata. (fig.89).

Muschii lombricali

Exista patru muschi lombricali asociati tendoanelor muschiului flexor profund al degetelor. Primii doi au originea la nivelul marginii laterale a tendoanelor indexului si mediusului, iar ultimii doi pe marginile adiacente ale mediusului si inelarului si ale inelarului si degetului mic. Insertia acestor muschi se face prin intermediul tendoanelor muschiului extensor al degetelor, pe marginea laterala a falangei proximale a degetelor doi-cinci.( fig.90).

Rolul lombricalilor este in flexiunea articulatiei matacarpofalangiene si in extensiunea articulatiilor interfalangiene.

Primii doi lombricali sunt inervati de nervul median, iar ceilalti doi de ramura profunda a nervului ulnar.

Muschii interososi

Intre oasele metacarpiene exista trei muschi interososi palmari si patru muschi interososi dorsali.

Interososii palmari:

- primul are originea pe marginea mediala a metacarpianului doi si insertia pe marginea mediala a falangei proximale a degetului doi.

- al doilea are originea pe marginea laterala a metacarpianului patru si insertia pe marginea laterala a falangei proximale a inelarului.

- al treilea are originea pe marginea laterala a metacarpianului cinci si insertia pe marginea laterala a falangei proximale a degetului mic.

Interososii dorsali:

- primul porneste de pe marginile adiacente ale metacarpienelor unu si doi, iar insertia se face pe marginea laterala a falangei proximale a indexului.

- al doilea se insera pe fetele adiacente ale metacarpienelor doi si trei si se insera pe marginea laterala a falangei proximale a mediusului.

- al treilea are originea pe marginile adiacente ale metacarpienelor trei si patru si se insera pe marginea mediala a falangei proximale a mediusului.

- al patrulea interosos dorsal se insera pe marginile adiacente ale metacarpienelor patru si cinci, insertia facandu-se pe marginea mediala a inelarului.

Acesti muschi au rol de flexori ai articulatiilor metacarpofalangiene si extensori ai articulatiilor interfalangiene. In plus, interososii palmari sunt adductori ai degetelor fata de o linie imaginara care traverseaza centrul degetului mijlociu, iar interososii dorsali sunt abductori ai indexului, inelarului si degetului mic fata de medius. (fig.91).

Miscarea de abductie a  policelui si degetului mic este realizata de abductorul scurt al policelui si de abductorul degetului mic, in timp ce adductia policelui este datorata muschiului adductor al policelui.

Toti muschii  interososi sunt inervati de ramura profunda a nervului ulnar.