Lavanda - retete pe baza de lavanda

"Spaima moliilor", imbatatoarea floare de levantica este totodata un remediu de sanatate, prea putin cunoscut.

Sfarsitul de vara si inceputul de toamna este o perioada privilegiata pentru plantele aromatice, care acum sunt in plina maturitate parfumand cu miresme intreg vazduhul. Ce sunt plantele aromatice? Sunt specii care contin o categorie cu totul speciala de substante, asa-numitele uleiuri aromatice (numite si volatile sau eterice) care au, pe langa calitatea lor de odorizant extrem de puternic, virtuti terapeutice cu totul speciale. Multe din uleiurile volatile sunt mai puternice decat antibioticele in combaterea infectiilor de tot felul, mai eficiente decat remediile de sinteza in reglarea activitatii nervoase si hormonale, fiind pe buna dreptate considerate adevarate medicamente ale viitorului.

Lavanda este prin excelenta o planta europeana, originara din zona Alpilor, unde creste spontan, pe pajisti intinse de la poalele muntilor si pana la altitudini de 1700 de metri, imbalsamand aerul cu un miros de neconfundat. Raspandirea acestei plante in intreaga Europa s-a facut cu sute de ani in urma, cand a patruns, prin Marea Britanie, pana in zonele indepartate ale Rusiei orientale. Mai mult, aceasta iarba aromata a intrat rapid in medicina populara a tuturor popoarelor europene, fiind adoptata si indragita imediat pentru virtutile sale terapeutice, despre care vom vorbi pe larg in continuare.

Cum arata si unde gasim lavanda

Lavanda (Lavandula angustifolia) este un subarbust cu o inaltime de pana la cincizeci de centimetri, cu tulpini subtiri si lemnoase, frunze mici, de un verde-cenusiu si flori liliachii-rosietice. Intreaga parte aeriana inflorita degaja o mireasma puternica datorita uleiurilor volatile secretate din abundenta. La noi, ea este o planta de cultura, cerintele ei fata de clima (in special fata de caldura) impiedicand-o sa creasca spontan. O gasim cultivata in zona de deal si de ses, in locuri unde temperaturile, mai ales pe timpul verii, sunt mai ridicate. Din pacate, la noi in tara, in ultimii zece ani, suprafetele pe care este cultivata lavanda

s-au restrans tot mai mult, zeci si sute de hectare de soiuri ameliorate de lavanda fiind distruse sau lasate in parasire. Din acest motiv, o veti gasi destul de greu in magazinele naturiste si la preturi ceva mai mari decat cele obisnuite. Insa, veti vedea, eforturile pentru a o achizitiona merita din plin, pentru ca subtilele sale efecte vindecatoare sunt unice printre plantele de la noi.

Retete pe baza de lavanda

Pulberea de lavanda

Planta se macina fin cu rasnita electrica de cafea sau in piua, dupa care se pune intr-un borcan de sticla inchis ermetic, care se pastreaza la intuneric si racoare. Se ia o lingurita de pulbere de 3-4 ori pe zi. Planta se tine sub limba vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa. In ciuda parfumului sau dulce, veti remarca faptul ca are un gust surprinzator de amar, motiv pentru care adesea este preferata tinctura.

Tinctura de lavanda

Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, cu rasnita electrica de cafea, dupa care pulberea obtinuta se pune intr-un borcan care va fi umplut pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta, borcanul se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutul pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.

Eseu: Lichior - bautura dulce , de obicei aromata cu fructe Eseu: Clasificarea drajeurilor

- modificari biochimice - se intensifica metabolismul glicolitic energetic al plachetei, cu degranulare

Hemostaza primara

in capilare se produce prin constrictia sfincterului precapilar sau retractia elastica a vasului

vasoconstrictia lipseste sau este redusa cand sectionarea peretelui vascular se face aproape paralel cu axul vasului

Fig. 5. Succesiunea evenimentelor dupa ruptura endoteliului unui vas de sange

A. Formarea trombului incepe cu adeziunea plachetara la suprafata subendoteliului

B. Atat eliberarea de ADP si TxA2 functioneaza ca stimuli pentru agregarea suplimentara => dop ce acopera leziunea

C. Fibrina generata in urma procesului de coagulare stabilizeaza dopul plachetar

! Cheagul alb poate fi mobilizat de o diferenta de presiune a sangelui

! Numarul normal de trombocite = 150 000-400 000/mm³

sub 100 000 - trombocitopenie

sub 50 000 - hemoragii spontane

peste 700 000 - tromboza

HEMOSTAZA SECUNDARA

Ia start odata cu cea primara, are :

- un timp plasmatic = coagularea

- un timp trombodinamic = reajustarea cheagului

Coagularea se realizeaza prin transf unei proteine plasmatice - fibrinogenul din stare solubila in fibrina insolubila, orgnizata in retea, constituind armatura cheagului.

1. Timpul plasmatic cuprinde 3 faze :

1) Formarea protrombinei= complexul activator al prot

2) Formarea trombinei

3) Formarea fibrinei

Factorii implicati sunt :

1) plachetari

2) tisulari

3) plasmatici

Factorii plasmatici (majoritatea sintetizati in plachete, in plasma fiind inactivi)

Factorii consumati complet - F1, F5, F8

Factorii consumati partial - F2, F11, F13

Factorii care nu se consuma (se gasesc in ser) - F7, F9, F10

Factorii plachetari - interactiunea plachetelor cu colagenul

factori de coagulare continuti de plachete: F1, FvW, HMWK (kininogenul cu greutate moleculara mare)

F I fibrinogenul

GP de faza acuta

Se sintetizeaza in ficat

Conc. plasmatica = 250-500 mg / dl

Creste odata cu cresterea FvW+F8

Daca scade sub 50 mg/dl → tulburari hemoragice

Sub actiunea enzimatica a trombinei, legaturile arginina-glicina sunt acilate→ eliberare fibrinopeptidelor A si B, care astfel izolati genereaza fibrina

F II protrombina

se sintetizeaza in ficat, in prezenta vitaminei K

F2, F7, F9, F10, F11 castiga activarea biologica prin carboxilarea resturilor glutamice din leg → gr. γ-COOH-glutamice → permite legarea Ca²⁺

Protrombina fara receptori pentru Ca nu se transforma in trombina

Cofactor al carboxilazei

Se consuma in totalitate in ser (poate sa existe max. 10% reziduala - 15 mg/dl)

protrombina activata

Protrombina instabila       trombina (FIIa)

Trombina

- enzima centrala a coagularii

- proprietati autocatalitice

- activarea protrombinei se desfasoara cu viteza maxima la suprafata plachetelor stimulate

- plachetele stimulate expun la exteriorul mb PL acide (fosfatidil-serina)

- hemostatic local

F III tromboplasina tisulara

sintetizata mai ales in endoteliul vascular, dar si in fractia microzomala a creierului, plamani, placenta

2 sisteme de formare:

intrinsec, plasmatic

extrinsec, tisular

timpul genezei - 4-9 min

F IV calciu

indispensabili pentru coagulare cu cateva exceptii:

faza initiala de producere a F12 si F11

aderarea plachetara nu necesita Ca

nu exista sindroame hemoragipare prin deficit de ca

F V proaccelerina

β globulina

fara activitate proteazica

se sintetizeaza in ficat indep. de vit. K

se consuma in procesul de coagulare

rec. pentru protrombina

deficit → parahemofilie (Owen)

degradata de proteina c activata

F VII proconvertina

autoprotrombina I

glicoproteina

se sint. in ficat, in prezenta vit. K

concentratie: 0,1 mg/dl

nu se consuma - se mai gasesste in serul din cheag si dupa 24 h

participa la activarea factorului X pe cale extrinseca

deficitul lungeste TQ = timp Quick, test ce exploreaza ramura comuna si calea extrinseca a coagularii

TQ=timp de protrombina: 12-15 sec

TQ crescut → deficit de F7, dar si de F10

F VIII factorul antihemofilic A (AHF)

glicoproteina labila sintetizata de endoteliul vascular

se degradeaza prin conservare si se consuma in procesul de coagulare (in ser nu)

activitatea biologica depinde de cuplarea cu FvW prin legaturi necovalente

rol de cofactor enzimatic ce activeaza F X=F VIII c

orice leziune vasculara duce la fixarea complexului FvW - F VIII la substratul endotelial, iar prin intermediul acestui complex plachetele adera la structuri

patologie: hemofilia A

TC si TH crescuti → administrarea de plasma proaspata corecteaza acesti timpi

F IX factorul antihemofilic B (factorul Christmas)

se sintetizeaza in ficat, in prezenta vit. K

nu se consuma in timpul coagularii

patologie: hemofilia B

se activeaza prin scindare proteolitica

F X factorul Stuart-Prower

se sintetizeaza in ficat, in prezenta vit. K

glicoproteina

factor stabil, nu se consuma

serul + plasma conservata corecteaza deficitul

TQ crescut

se activeaza prin scindare proteolitica

F XI factorul antihemofilic C (Rosenthal)

glicoproteina cu GM=160 000 da

se sntetizeaza in ficat, in prezenta vit. K

face parte din grupul protrombinazelor

nu se consuma

participa la faza activarii de contact

F XII factorul Hageman (factorul de contact)

initiaza calea intrinseca a coagularii

GM=80 000 Da

sintetizat in ficat

portiunea amino-terminala are rol de fixare pe suprafete electronegative

portiunea carboxi-terminala are rol enzimatic

activarea factorului XII declanseaza lantul de reactii care duce la coagulare

F XII a declanseaza si producerea de fibrinoliza, activeaza fractiunea C a complementului si sitemul kininoformator

F XIII factorul stabilizator al fibrinei (LAKI-LORAND)

se gaseste in plasma si in plachete (F9)

in plasma este construit din 2 lanturi a si b cu GM=320 000 Da

fixarea Ca de lantul a determina detasarea lui de lantul b si modificari conformationale care elibereaza zona activa a F XIII

F XIIIa - transglutaminaza (deficitul creste timpul de sangerare)

activat de trombina

actioneaza pe cheagul de fibrina proaspat si instabil, consolidandu-l

ALTI FACTORI

Prekalicreina - factorul Fletcher

GM= 90 000 Da

se produce in ficat

in plasma este asociata cu kininogenul (GM mare)=HMWK

transformarea prekalikreinei in kalikreina o produce F XIIa, iar kalikreina la randul ei accelereaza prin feedback pozitiv activarea F

Kininogenul cu greutate moleculara mare HMWK (factorul Fitzgerald)

nu are fct enzimatica

are rol de caraus ce fixeaza prekalikreina si F XI in vecinatatea F XII absorbit si el pe suprafete electroneg.

Kininogenul cu greutate moleculara mica nu are rol in coagulare

FACTORII TRANZITORI AI COAGULARII

Atentie: inainte de a folosi un ulei volatil pentru uz intern, cititi cu atentie eticheta si prospectul. Exista si uleiuri volatile numai pentru uz extern, care sunt semisintetice si foarte daunatoare organismului, administrate intern. In cazul in care in timpul tratamentului apar simptome cum ar fi ameteala, durerea de cap, greata, usturimea la urinare, se intrerupe administrarea.

Otetul aromatic de lavanda

Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.

Uleiul gras de lavanda

La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza. Uleiul, usor aromatizat, obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru masaje si frictionari.

Baia cu lavanda

Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.