Ingrijirea bolnavilor cu insuficienta circulatorie acuta

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU INSUFICIENTA CIRCULATORIE ACUTA

Colaps periferic - insuficienta circulatorie acuta, datorita unui dezechilibru intre volumul sangelui circulant si capacitatea vaselor sangvine, ce se caracterizeaza prin imposibilitatea sistemului circulator de a asigura sangele la tesuturi si organe.

Cauzele colapsului pot fi:

scaderea masei sangvine circulante prin:

hemoragii;

plasmoragii;

deshidratari.

dilatarea vaselor care poate fi declansata de:

boli infectioase sub actiunea toxinelor;

soc traumatic;

soc anafilactic;

supradozarea unor medicamente;

intoxicatii;

infarcte viscerale etc.

Recunoasterea starii de colaps. Indiferent de natura sa, starea de colaps poate fi recunoscuta datorita urmatoarelor semne subiective si obiective:

bolnavul inert, somnolent, in stare de prostratie sau agitatie;

tegumente palide de culoare pamantie, transpiratie;

extremitati reci, palide, uneori cianotice;

fruntea acoperita cu transpiratie rece;

puls foarte tahicardic si greu perceptibil (mic);

T.A. maxima coborata sub 100 mm Hg si chiar sub 70-80 mm Hg;

tahipnee;

hipotermie;

varsaturi, diaree (uneori);

anurie sau oligurie, sete accentuata.

Bolnavul, aflandu-se intr-o stare extrem de grava, daca nu i se acorda imediat tratamentul corespunzator si energic, moare.

Asistenta trebuie sa stie sa intervina de urgenta pana la transportarea bolnavului in spital sau pana la venirea medicului.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

A. CONDUITA DE URGENTA IN AFARA SPITALULUI

B. CONDUITA IN SPITAL

A. CONDUITA DE URGENTA IN AFARA SPITALULUI

Obiective:

a)     Suprimarea cauzei determinante

Combaterea durerii, hemoragiilor, a pierderilor de lichide, prin metodele cunoscute.

b)     Transportul bolnavului la spital

Transportarea bolnavului culcat pe brancarda chiar in pozitie decliva, cu capul mai jos.

In vederea aceluiasi scop se poate utiliza metoda autotransfuziei, prin infasarea cu fesi elastice a membrelor pornind de la extremitatea lor distala, sau ridicarea gambelor.

c)      Asigurarea ventilatiei pulmonare

Inlaturarea cordonului, cravatei, descheierea camasii.

Indepartarea mucozitatilor din cavitatea bucala si faringiana.

Oxigenoterapie.

d)     Stimularea circulatiei periferice

Administrarea de bauturi calde (ceai, cafea).

e)     Masuri de mentinere a temperaturii corpului

Incalzirea progresiva si cu prudenta prin invelirea cu paturi incalzite, termofoare, sticle cu apa calda in jurul corpului.

Atentie! Caldura aplicata rapid si intens ar putea accentua starile de vasodilatatie, deci si colapsul.

B. CONDUITA IN SPITAL

Data fiind gravitatea extrema a starii de insuficienta circulatorie periferica, va fi pregatita in permanenta trusa de prim ajutor cu aparatele, instrumentele si medicamentele necesare combaterii colapsului.

Obiective:

a)     Asigurarea conditiilor de ingrijire

Camera in care se asaza bolnavul trebuie sa fie mica, linistita, temperatura 18-20°C, bine ventilata.

Patul trebuie amplasat astfel incat sa fie accesibil din toate laturile.

Asistenta se va ingriji ca stativele pentru perfuzii, transfuzii, aparatura cu oxigen sa fie plasate in apropierea patului.

In cazul bolnavilor socati de arsuri, patul va fi prevazut cu "coviltir".

Bolnavul trebuie sa fie sub control permanent, urmarindu-se T.A., pulsul, respiratia (amplitudinea, frecventa), culoarea si temperatura tegumentelor.

La orice schimbare survenita se anunta imediat medicul si la nevoie se va face resuscitarea cardio-respiratorie.

Asistenta va lua masuri pentru a se putea determina diureza (diureza orara), eventual prin sondaj vezical (la nevoie sonda permanenta), va nota cantitatea in foaia de terapie intensiva; oliguria constituie un semn de alarma a rinichiului de soc.

b)     Asigurarea repausului fizic si psihic

Bolnavul va fi asezat in pat in pozitie decliva prin inclinarea patului cu capul mai jos.

Asistenta nu va lasa bolnavul nici un moment, si printr-o atitudine blanda trebuie indepartata nelinistea bolnavului asupra gravitatii starii lui.

c)      Umplerea patului vascular in raport cu cauza declansatoare

Punctia la una sau doua vene.

Atentie! Punctia venoasa este deosebit de dificila din cauza vaselor colabate, ądenudare venoasa.

Va recolta sange pentru probe de laborator (hematocrit, hemograma, grup sangvin etc.).

Asistenta va institui perfuzia (transfuzia) cu solutiile indicate de medic:

in hemoragii = sange;

in transsudate = plasma sau substituenti (solutii coloidale: Dextran, Marisang)

in cazuri de varsaturi, diaree, transpiratii etc. = solutii cristaloide (ser fiziologic, solutie glucoza 50%, sol. Ringer etc.).

Asistenta va supraveghea bilantul hidric tinand cont de intrarile si pierderile de lichide.

d)     Micsorarea patului vascular

Asistenta va avea pregatite medicamente vasopresoare (adrenalina, noradrenalina, isuprel, dopamina, hemisuccinat de hidrocortizon).

Pentru micsorarea permeabilitatii vasculare se pregatesc vit. C, clorura de calciu, H.H.C.

Atentie! Medicatia vasopresoare se va utiliza numai dupa umplerea vasculara si numai la indicatia medicului.

e)     Supravegherea si ingrijirea permanenta a bolnavului

Dupa iesirea din colaps bolnavul va fi supravegheat atent de asistenta si in urmatoarele 24 de ore, prin masurarea si inregistrarea pulsului, T.A. la 20-30 min., respiratiei, temperaturii, diurezei.

La nevoie, se asigura permeabilizarea cailor respiratorii, oxigenoterapie si incalzirea bolnavului cu termofoare, sticle cu apa calda.

Din momentul in care tensiunea arteriala incepe sa creasca si bolnavul nu varsa, hidratarea poate fi continuata pe cale orala.

Este necesara repetarea zilnica a analizelor pentru verificarea echilibrului biologic.

Asistenta serveste bolnavul la pat pana la vindecare, cand nu mai exista pericolul recaderii.