INCRENGATURA VIROPHYTA (VIRUSURI)
Virusurile sunt entitati acelulare care se afla
la limita dintre materia fara vista si cea vie.
Din punct de vedere morfologic, virusurile au in
centru un genom format fie din ADN, pentru care motiv se mai numesc si
dezoxivirusuri, fie din ARN - ribovirusuri.
Genomul este inconjurat de straturi moleculare
proteice - capsomere care la un loc alcatuiesc
capsida; virusurile mai evoluate mai pot avea si o patura externa numita
peplos.
Ele se caracterizeaza prin aceea ca nu se
dezvolta decat in interiorul celulelor
altor organisme (sunt parazite celula e obligatorii) si nu au un echipament
enzimatic - deci sunt lipsite de un metabolism propriu.
Ordinul Virales cuprind subord. Phylophagineae in
care sunt cuprinse virusuri care produc viroze la plante, subord. Zoophagineae
- virusuri parazite la animale si la om, producand boli grave ca poliomielita,
turbarea, encefalita, gripe etc. si subord. Phagineae, care include:
bacteriofagii - virusuri ce distrug prin liza o serie de bacterii.
Bacteriofagii au o structura mai complexa ca a
virusurilor obisnuite, continand acid nucleic (60%) si proteine (40%). Forma
este oarecum asemanatoare cu a unui mormoloc cu coada, capul (poliedric)
continand circa 90% din proteine si materialul genetic, iar coada (cilindrica)
din proteine de alta natura; intre cap si coada se afla un 'guler'
subtire cu rol in fixarea particulei virale ca si placa bazala de la
extremitatea cozii.
Bacteriofagii au o anumita specificitate, adica
pot infecta si liza numai anumite tulpini bacteriene. Fenomenul are o larga
aplicabilitate in medicina (tratamentul unor infectii urinare), in industria
fermentativa etc.
