Increngatura flagellophyta (flagelate)

INCRENGATURA FLAGELLOPHYTA (FLaGELATE)

Flagelatele sunt organisme unicelulare, primitive, in majoritate mobile care numara in flora actuala circa 2.000 de specii. Ele traiesc de obicei in medial acvatic (marin sau dulcicol), putandu-se uni in colonii sau cenobii prin intermediul unei substante gelatinoase.

lntotdeauna au un nucleu diferentiat si un organ locomotor numit flagel. Celula, in afara de nucleu, mai poseda o citoplasma si cateodata membrana; in situatia in care membrana lipseste, celula poate emite pseudopode; nefiind o forma fixa, flagelatul cu ajutorul pseudopodelor se deplaseaza. Citoplasma este de consistenta vascoasa, cu vacuole, care se pare ca au un rol excretor.

Pe langa acestea se mai observa in citoplasma cromatofori de culoare verde, galbena, bruna sau roscata, cu forma ovala, stelata sau ramificata bogati in clorofila, carotina si xantofila. Cromatoforii nu sunt organite prezente la toate flagelatele.

In partea anterioara a celulei se gaseste stigma, de culoare rosie, de natura lipoproteica. Organitul este fotosensibil si se crede ca ar capta razele, din spectrul rosu - violet pe care le-ar transforma in energie cinetica.

Flagelul este situat constant in partea anterioara a celulei, la polul apical, la local de iesire evidentiindu-se o cripta mica; el se poate contracta ca un sfredel, tragand celula dupa el.

Nutritia la flagelate este autotrofa la cele care contin in citoplasma cromatofori cu pigmenti asimilatori si heterotrofa la acelea lipsite de cromatofori. Acestea din urma sunt saprofite, parazite sau mixotrofe.

In urma fotosintezei, flagelatele produc un polizaharid numit paramilum (niciodata amidon) si picaturi de ulei.

Inmultirea la flagelate se face pe cale asexuata, prin diviziune sau prin sporulatie, atunci cand conditiile de mediu devin nefavorabile.

Flagelatele traiesc in ape dulci, sau marine, contribuind la formarea fitoplanctonului.

0 clasificare a flagelatelor ar fi:

Clasa Euglenia. Cuprinde organisme in general de apa dulce, care au culoare verde datorita prezentei cromatoforilor ce contin clorofila. Ca tip reprezentant citam Euglena viridis care traieste in mlastinile sau lacurile cu apa dulce, dar bogata in materii organice.

Euglenia viridis este un organism unicelular, de forma ovala sau fusiforma, prezentand o extremitate caudala ascutita si o extremitate apicala tesita, prevazuta cu un flagel ce patrunde intr-o scobitura a membranei de la aceasta extremitate. Are o nutritie autotrofa, dar se hraneste si mixotrof, ea vegetand mai bine in prezenta de substante organice.

Inmultirea se face asexuat, elementele constitutive ale celulei impartindu-se in doua, cu exceptia flagelului care ramane la una din cele doua celule nou formate, cea de a doua celula isi formeaza un flagel propriu.

Euglena se inconjoara cu o substanta gelatinoasa, alcatuind un fel de chist, atunci cand conditiile de mediu sunt defavorabile. Daca apar conditii favorabile, continutul chistului se divide formandu-se mai multi indivizi noi, care ies afara dupa ruperea membranei.

Teoretic, flagelatele, datorita caracteristicilor de planta si animal in acelasi timp, stau la baza evolutiei celor doua regnuri: vegetal si animal.