Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
HIDROTERMOTERAPIA - principalele proceduri hidroterapeutice



HIDROTERMOTERAPIA - principalele proceduri hidroterapeutice


HIDROTERMOTERAPIA


Hidroterapia este o metoda fizioterapeutica, care utilizeaza aplicarea, sub diferite forme de
administrare, a apei pe piele, in scopul cresterii rezisten
tei organismului, normalizarii functiilor sale
alterate si combaterii anumitor manifestari din patologia umana

Principalele proceduri hidroterapeutice  sunt : - frictiuni si spalari; comprese; cataplasme; impachetari; bai; dusuri, afuziuni.
Toate procedurile din cadrul hidroterapiei este indicat sa fie efectuate inainte de masa fii
obligatorie evitarea congestiei capului prin udarea fetei sau folosirea unei comprese reci pe frunte.



Frictiunile sunt proceduri hidroterapeutice care constau in frictiunea unei regiuni ale corpului cu un prosop inmuiat in apa calda sau rece.

Se imbina in acest fel actiunea cumulata a excitantilor termici si
mecanici, ceea ce da o reac
tie vasculara rapida si intensa. Dupa terminarea procedurii, zona frictionata se acopera cu un cearceaf. Frictiunile se pot efectua cu apa calda, rece sau calda alternativ cu rece.

Indicatiile acestora rezulta din actiunea lor asupra organismului : intensitatea metabolismului,ameliorarea functiei aparatului cardiovascular, exitarea sistemului nervos. Din astfel de considerente,frictiunile complete se prescriu in tratamentul obezitatii si al unor complicatii ale acesteia.


Spalarile reprezinta proceduri hidroterapeutice prin intermediul carora se realizeaza excitarea
pielii, doar prin stimuli termici. Ele constau din inmuierea in apa a unui prosop si spalarea unor regiuni ale
corpului. Zonele respective sunt sterse la sfarsitul procedurii si acoperite pana se incalzesc. Au indica
tii in
starile febrile, psihastenie, surmenaj, pareze si paralizii.

Compresele sunt proceduri hidroterapice care constau in invelirea unei parti sau a intregii

suprafete a corpului cu o tesatura umeda, acoperita la randul ei cu alta, rau conducatoare de caldura, in

scopul de a mentine cat mai mult timp reactia initiala.

Compresele se pot aplica pe cap, pe gat, torace,

abdomen, trunchi, picioare, degete, etc. In functie de temperatura apei folosite, compresele sunt reci sau

calde.

CATAPLASME

sunt procedee hidroterapice care constau in aplicatii locale cu diverse substante

umede, ce au temperaturi variabile. Actiunea lor este asemanatoare compreselor, insa, datorita asocierii

excitatiei chimice efectele sunt mai pronuntate.

In functie de materia intrebuintata cataplasmele sunt de mai multe feluri:

1.cele care folosesc plantele medicinale, se obtin prin fierberea acestora

2.cele cu tarate, taratele se fierb se storc si se introduc intr-un saculet

3.cele cu faina de mustar se obtin prin amestecul acesteia cu apa usor calduta pana de formeaza o pasta, care se introduce intr-un saculet si se aplica pe regiunea bolnava. Se inlatura cand pielea se inroseste sau cand apare senzatia de arsura. Cataplasmele au actiune antispastica, revulsiva si resorbitiva.

Principalele lor indicatii terapeutice sunt: durerile musculare si articulare, nevralgiile, inflamatii acute si

cronice ale organelor abdonimale si toracale, spasmele musculare.

Baile sunt cele mai raspandite proceduri hidroterapice. Baile se pot face cu apa simpla, fie cu apa
imboga
tita cu substante chimice, plante medicinale, sau gaze (baile medicinale). Mai exista, de asemenea,
baile cu abur.
Baile se impart in complete (generale
si locale cand este
supusa imbaierii numai o parte din corp. Temperatura apei este variabila, putand fi folosita apa rece (pana
la 20 C), calda (39-40 C) si fierbinte ( peste 40 C).


Baile complet reci, avand efecte stimulatorii asupra respiratiei, circulatiei, metabolismului si sistemului nervos , sunt indicate in scop de fortificare si de stimulare a metabolismului general in obezitate si stari febrile. Sunt contra indicate la bolnavii cu insuficienta cardiaca, arterosleroza, si psihoze cu agitatie.

Baile complet calde se pot face pe o durata de pana la 15 min. Ele duc la cresterea temperaturii organismului, excitarea sistemului nervos central si a aparatului cardio-vascular, cat si la accentuarea metabolismului. Efectele baii calde pot fi completate atunci cand se executa in apa diferite miscari (ale mainilor, picioarelor , coloanei vertebrale) sau cand se asociaza masajul sudacvatic al regiunii bolnave

Baile cu apa simpla pot fi efectuate si pe portiuni limitate ale corpului. Durata bailor cu apa rece
este de 1-5 minute si a celor calde de 10-20 minute. Se utilizeaza frecvent bai cu temperatura accendenta

Baia de maini, efectuata cu apa calda, se indica in angina pectorala, arteroscleroza incipienta, hipertensiunea arteriala si artrite cronice ale membrelor superioare.

Baia de picioare efectuata cu apa rece, se indica in congestiile cerebrale (datorita paralelismului vasomotor intre vasele membrelor inferioare si cele ale creierului) migrene, piciorul plat dureros, pareze ale membrelor inferioare.

Baile calde ascendente la membrele inferioare se recomanda in angina pectorala, arteriopatii
obliterante periferice, nevralgie sciatica, spasme musculare si artroze ale picioarelor

Baile de sezut au o importanta particulara in tratarea diverselor afectiuni din aceasta regiune a corpului. Cele reci (pana la 20 C), se recomanda in constipatii sigmoidiene si hemoroizi iar cele calde in anexite cronice, apendicite cronice, endometrite cronice, cistite, prostatite cronice, colici renale, dismenoree, artroze ale vaselor bazinului,etc.

Baile de sezut alternante, prin proprietatile lor stimulante si tonifiante asupra musculaturii pelviene, se recomanda in prolapsul uterin, atonii uterine, constipatii cronice simple.


Baile medicinale se pot face cu substante chimice anorganice si cu plante medicinale.
Dintre substan
tele chimice anorganice cele mai intrebuintate sunt sarea, sulful, sarurile de potasiu, sublimatul si sulfatul de fier. Ca plante medicinale se folosesc maltul, florile de fan, plantele aromatice,
extractele de brad, coaja de castan si stejar, mustarul,etc. Baile cu extract de brad, plante aromatice si flori de fan, actioneaza prin uleurile eterice pe care le contin si excita terminatiile nervoase din piele. Ele au o
actiune linistitoare asupra sistemului nervos. Sunt indicate in durerile si spasmele musculare, artroze, nevralgii si nevrite, neurastenie.


Baile gazoase sunt bai a caror apa este saturata cu substante gazoase. In aceste proceduri, pe langa actiunea excitanta a temperaturii apei si a presiunii sale hidrostatice, intervine excitatia gazului din apa,
care aderand la piele, exercita asupra ei un masaj. Exista bai gazoase naturale cu bioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc. In hidroterapie se prepara in mod artificial acest fel de bai. Prin ac
tiunile lor, sunt
indicate in stari nevrotice, tulburari neurovegetative, afec
tiuni reumatismale si circulatorii.
Baile de abur sunt deosebit de raspandite in lume. Felul in care baile cu aburi ac
tioneaza asupra organismului este complex. La nivelul pielii se produce o dilatare accentuata a capilarelor pielii, a caror
capacitate maxima poate sa inmagazineze o treime din sangele circulant. Acest lucru presupune scoaterea
sangelui dintr-o serie de organe ca ficat, splina, plamani,etc. si implicit decongestionarea lor. Se realizeaza
totodata o crestere a secre
tiei sudorale, ceea ce contribuie la eliminarea multor produsi nocivi de metabolism, ce impiedica buna desfasurare a activitatii organismului. In plus, baile cu abur au efecte estetice, sanogenetice, igienice si tonifiante asupra psihicului uman. Acestea sunt obtinute numai daca procedura hidroterapica este practicata judicios si metodic.
Baile cu abur sunt contraindicate in urmatoarele afec
tiuni: hipertensiune arteriala, afectiuni pulmonare cronice (bronsita cronica, astm bronsic in criza, emfizem pulmonar, pneumoconioze, etc.), insuficienta renala cronica, hepatite cronice si ciroze, cardiopatii, boli psihice, boli de piele, casecsie etc.
Este recomandat ca in zilele de epuizare fizica sau psihica ca si dupa ingestia unor mese copioase, baile cu
abur sa fie evitate. Se recomanda ca aceste proceduri sa se faca progresiv, pentru a realiza o prealabila
adaptare a organismului la suprasolicitarea impusa de baia cu aburi. Dupa iesirea din baie, se face dus la o
temperatura potrivita sau chiar rece, ori se prefera efectuarea unor miscari de inot intr-o piscina

Dusurile sunt proceduri hidroterapeutice in care apa sub forma de jet, la temperaturi si presiuni diferite, este indreptata asupra organismului. Se beneficiaza astfel de combinatia dintre excitantul termic
cu cel mecanic, ceea ce mareste eficien
ta procedurii.

Dusurile generale reci (10 - 150 C), in ploaie, pe durata scurta de 30 -90 secunde, sunt folosite in scopul intaririi organismului, mai ales a sistemului nervos si a musculaturii scheletice.

Dusurile caldute (25 - 300 C) au un efect calmant si isi gasesc utilitatea in starile de agitatie.

Dusurile fierbinti (peste 400 C) de durata scurta, sunt excitante, stimuland sistemul nervos, musculatura scheletica si metabolismul. Dusurile alternative combina efectele de scurta durata ale dusurilor calde si reci. Datorita actiunii lor puternic excitante sunt folosite in astenii fizice si psihice, insomnii, stari de isterie.

Dusul scotian este un procedeu clasic de hidroterapie a carui utilizare a trecut cu succes proba aspra a timpului, contribuind sa ramana un excelent mijloc in tratarea unor afectiuni ca obezitatea, starile depresive, parestezii, constipatia cronica atona, astenia fizica si psihica, lombosciatica cronica.

Dusul cu abur reprezenta o varianta hidroterapeutica cu indicatii pe regiuni limitate ale corpului, folosindu-se vapori de apa supra incalziti sub presiune timp de 3-5 minute. Acest procedeu se poate combina cu masajul local care se face in timpul aplicarii dusului.

Dusul cu aburi se intrebuinteaza in dureri musculare, spondiloze si spondilite anchilopoietice, amenoree si oligomenoree.

Dusul subacvatic este o combinatie intre baia completa si efectuarea unui masaj cu un jet de apa subacvatic. Are o actiune deosebit de reconfortanta, creand celui care l-a practicat o stare de buna dispozitie si tonifiere.Se recomanda in spondiloze si spondilite anchilopoietice, nevralgii

Afuziunile sunt procedee hidroterapeutice care constau in proiectarea unei coloane de apa de
obicei rece, fara presiune, asupra unor suprafe
te mai mult sau mai putin intinse ale organismului. Se influienteaza pe aceasta cale circulatia sangelui, respiratia, tonusul muscular si sistemul nervos.
Procedurile se efectueaza repede si nu trebuie sa dureze mai mult de un minut.

Afuziunea piciorelor este indicata in dureri de cap datorate unor tulburari circulatorii cerebrale,pareze si paralizii ale musculaturii picioarelor, picioare plate dureroase, varice,senzatia de amorteala furnicaturi, alternanta de cald cu rece la nivelul picioarelor, sindrom posttrombotic.

Afuziunea bratelor si spatelui se practica in caz de astenie fizica si psihica, atrofii musculare scolioza, constipatie cronica simpla (atona) si tendinta la infectii acute repetate la nivelul cailor respiratorii superioare.


CURA LUI KNEIPP

Aceasta metoda terapeutica consta in alergarea cu picioarele goale, pe o pajiste inverzita acoperita de roua diminetii. Aceste alergari se fac gradat in functie de varsta, de temperament fizic si de starea generala a organismului. Se incepe prin sedinte scurte de 10-15 min, care sunt prelungite in mod treptat pana la o ora. Nu trebuie minimalizat si faptul ca prin intermediul curei lui Kneipp se produce o calire a organismului, datorita angrenarii acestuia in practicarea de miscare fizica in mediul natural ambiant.

Dupa cum se cunoaste, efortul fizic are nenumarate efecte benefice asupra imbunatatirii starii de sanatate.

EXERCITIUL FIZIC IN APA

are efecte deosebite asupra organismului respectiv: diminua durerea si spasmul (contractura musculara); relaxare generala si locala; mentin sau cresc amplitudinea miscarii articulare; reeducarea musculaturii deficitare: crestere de forta musculara, de tonus muscular, crestere de rezistenta si coordonare musculara; reeducarea ortostatismului si a mersului; permit activitati recreative particulare si generale; rol biotrofic si de activare a circulatiei; redresare psihica.

Avantajele exercitiului fizic in apa (hidrokinetoterapia) in bazin sau piscina sunt: descarcarea de greutate a corpului; caldura apei; folosirea fortei hidrostatice de impingere de jos in sus a corpului; utilizarea turbulentei apei pentru exercitii cu rezistenta; reeducarea mersului; inotul terapeutic.

Bibliografie:

- "Kinetoterapie"-Autori : Radu Bogdan , Angela Bucur , Mircea Chiriac , Vasile Marcu , Petru Petan , Doriana Ciobanu , Dana Cristea , Mirela Dan , Ianc Dorina , Isabela Lozinca , Petru Marcut , Corina Matei , Zoltan Pasztai , Elisabeta Pasztai , editura Universitatii din Oradea , anul 2006

- www.google.ro





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright