Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Gonadotropinele-hormonul luteinizant si foliculostimulator (LH si FSH)



Gonadotropinele-hormonul luteinizant si foliculostimulator (LH si FSH)


Gonadotropinele-hormonul luteinizant si foliculostimulator (LH si FSH)

Sunt glicoproteine alcatuite din doua subunitati (a si b), prima fiind identica cu subunitatea omologa din TSH si din gonadotropina corionica umana. Dualitatea structurala si functionala a celulelor gonadotrope hipofizare asigura dezvoltarea atat a organelor genitale masculine si feminine cat si aparitia caracterelor sexuale secundare. Este vorba de hormonul foliculostimulator (FSH) si hormonul luteinizant (LH).

Efectele FSH in interactiunea cu celulele tinta ale gonadelor sunt:



la nivelul ovarului stimuleaza maturarea foliculului ovarian si secretia de hormoni estrogeni de origine foliculara;

la nivelul testiculului stimuleaza spermatogeneza.

Efectele LH asupra gonadelor sunt:

la nivelul ovarului determina ovulatia si formarea corpului galben secretor de estrogeni si progesteron;

la nivelul testiculului determina stimularea secretiei de testosteron de catre celulele interstitiale.

Secretia gonadotropa este controlata de nivelul plasmatic al steroizilor sexuali prin bucle lungi de feed-back. Controlul hipotalamic al secretiei de FSH si LH se realizeaza printr-un hormon de eliberare comun pentru ambele gonadotropine ( LH-RH), un decapeptid, pe calea sistemului port. Mecanismele reglarii difera in functie de sex; la femeie variaza ciclic in cadrul unui bioritm specific pe toata durata vietii adulte. (Fig.5)


- masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;

- tapotam locul pentru punctie cu doua degete;

- incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;

- efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;

Utilizarea garoului

- garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;


- strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;

- in timpul recoltarii sanguine este recomandata a se slabi garoul;

ATENTIE ! daca staza venoasa este prea lunga poate modifica parametrii biologici (determinarea potasemiei, probe de coagulare, etc.);

- daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru cca 3 minute, apoi repunem garoul;

- daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau mentinut timp indelungat.


Efectuarea injectiei

- injectia intravenoasa consta in punctia venoasa si injectarea medicamentului;

- injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.

Punctia venoasa

- in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;

- aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;

- alegem locul punctiei si il dezinfectam;

- interzis a palpa vena dupa dezinfectare;

- mentinem bratul pacientului inclinat in jos;

- intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;

- patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;

- dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului;


Fig.5- Regrarea secretiei de FSH si LH (dupa Guyton)



Insuficienta globala a adenohipofizei se mai numeste si hipopituitarism. Insuficienta poate fi congenitala si se poate manifesta din copilarie in special prin deficit de crestere; la adulti, debutul lent sau brusc se poate datora unor tumori cu efect distructiv asupra tesutului endocrin sau in rare cazuri ca o complicatie post-partum.

Expresia clinica la adulti este dominata de semnele deficitului de hormoni tiroidieni, glucocorticoizi si sexosteroizi. O paloare accentuata este expresia lipsei de ACTH si MSH.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright