Domeniul de activitate al igienei si profilaxia

Domeniul de Activitate al Igienei si Profilaxia

Bolile genetice au o frecventa mai mica comparativ cu bolile declansate de cea de-a doua categorie de factori. Factorii exogeni: de mediu, ocupationali, comportamentali, sociali, educationali.

Factorii de mediu pot actiona:

Sanogen: cand indeplinesc anumite conditii de calitate (aer curat, apa potabila, alimente bune)

Patogen:

Factori etiologici (cauzali): prezenta lor este obligatorie pentru producerea bolii. Exemplu: bolile infectioase. In trecut patologia era predominant infectioasa, bolile fiind unifactoriale.

Factori de risc: se asociaza cu frecventa crescuta factorului etiologic in declansarea bolii; singuri, nu produc boala. Daca apar pe langa factorii etiologici, boala se manifesta mai devreme, se agraveaza, conduce spre deces (eventual). Patologia actuala este cronica-degenerativa. Bolile au etiologie plurifactoriala: factorii de risc se asociaza, mascand factorul etiologic principal.

Exemplu: bolile cardiovasculare sunt raspunzatoare de 60% din mortalitate (la noi). Urmeaza boli tumorale, respiratorii. Tratamentul bolilor cronice-degenerative, spre deosebire de infectioase, se realizeaza greu. Bolile cronice sunt mai putin cunoscute decat cele infectioase, astfel incat nu se cunoaste indeajuns profilaxia.

Profilaxia:

Primara: factorii patogeni trebuie cunoscuti, selectati, factorii sanogeni trebuie promovati. Este foarte scumpa.

Secundara: priveste actiunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii intr-o forma incipienta, foarte aproape de debut ideal in faza infraclinica.

Tertiara: prevenirea instalarii complicatiilor, handicapului, decesului.

Studii de impact al factorilor de mediu asupra sanatatii.

1.   Identificarea pericolului existent in mediu: factor de mediu care poate afecta sanatatea in anumite conditii. Exemple: centrala atomo-electrica, fabrica ce elimina toxice in aer, apa, sol.

2.   Definirea riscului: probabilitatea de aparitie a unui efect nedorit.

Stabilirea expunerii populatiei la factorul respectiv: tipul expunerii, magnitudine, cai de patrundere in organism, timpul de expunere (in functie de amplasare: rural / urban).

Stabilirea populatie expuse: prin determinarea concentratiei toxicului.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul in bucatarie este mai prost decat in exterior), copii (rata metabolica mare, cu risc mare de absorbtie), bolnavi, batrani.

Date privind expunerea se obtin prin:

Determinarea concentratiei toxinelor: metoda imprecisa.

Markeri de expunere (biologici):

Markeri de incarcare a organismului cu xenobiotice (substante straine)

Markeri de efecte: evidentiaza modificarile. Exemple: CO - carboxi-Hb.

Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. Exemplu: iritabilitate bronsica.

Monitorizare individuala: se poarta un monitor.

Caracterizarea riscului

Comunicarea riscului la nivel stiintific si al factorilor de decizie.

Monitorizarea riscului: masuri, programe de supraveghere.

Metode de studiu

In igiena se folosesc metodele epidemiologice.

Metode descriptive: descriu fenomenul de boala / stare de sanatate in functie de varsta, sex, ocupatie, timp, geografie, parametrii endogeni (TA, colesterolemie). In final nu se poate afirma ca exista o corelatie intre boala si factorul de risc.

Metode analitice: exista o corelare factori de risc - stare de boala.

1.   Anchete tip cohorta (de incidenta). Se porneste de la factorul de expunere la boala. Incidenta reprezinta numarul de cazuri noi de boala. Expunerea este obisnuita, pasiva.

Populatia se delimiteaza in doua esantioane:

Expusi: bolnavi (a), non-bolnavi (b).

Neexpusi: bolnavi (c), non-bolnavi (d).

Tabel de contingenta 2x2.

Calcul:

Riscul bolii la expusi: R₁=a / (a+b)

Riscul bolii la non-expusi: R₀=c / (c+d)

RR=R₁ / R₀. Reprezinta de cate ori este mai mare riscul la expusi decat la non-expusi.

Riscul atribuirii: RA=R₁ - R₀. Reprezinta cu cat este mai mare riscul la expusi. Se poate exprima in procente: RA% = (R₁ - R₀) * 100 / R₁. Reprezinta cate procente din riscul expusilor se datoreaza factorilor de risc.

Interpretare:

RR=1: nu exista asociere intre factorul de risc si boala.

RR > 1: exista asociere intre factorul de risc si boala.

RR < 1: nu este factor de risc, ci factor de protectie.

2.   Anchete tip caz-control. Se realizeaza studii retrospective. Se folosesc cand incidenta bolii in populatie este scazuta. Se porneste de la boala si se cauta factorul de risc. Se alege un numar de cazuri de boala si un esantion de control (martor), egal sau de 2..3x mai mare decat lotul de bolnavi. Esantionul se alege tot din randul bolnavilor internati, dar cu alt diagnostic.

Cazuri: expusi (a), non-expusi (c).

Lot-control: expusi (b), non-expusi (d).

Se calculeaza frecventa factorului de risc la cazuri si lot-control:

F1=a / (a+c). Reprezinta probabilitatea expunerii la cazuri.

F0=b / (b+d). Reprezinta probabilitatea expunerii la martori (lot-control).

Se calculeaza probabilitatea expunerii prin odds ratio: OR=F1 / F0.