Cupluri de forte si lanturi cinematice

Cupluri de forte si lanturi cinematice

In organismul uman nu exista actiuni musculare izolate, astfel ca in efectuarea unei miscari, participa grupe musculare. Aceste grupari musculare sunt reprezentate pe functii, existand : - muschi agonisti, grup muscular care efectueaza miscarea ;

- muschi antagonisti, au efect moderator ;

- muschi de fixare, sustin segmentul in pozitia cea mai utila conferind forta miscarii ;

- muschi neutralizatori, intervin dupa terminarea miscarii.

Astfel mobilitatea nu se bazeaza pe contractii musculare izolate ale unor grupari musculare, ci pe o serie de activitati sincronizate armonios, care se desfasoara de cele mai multe ori in lant, sau intr-o succesiune, in ordinea contractiilor musculare, care produc miscarea in ansamblul ei. Muschii agonisti si antagonisti actioneaza intodeauna simultan, contribuind astfel la realizarea actelor motorii complexe si unitare, care permit mentinerea organismului in echilibru cu mediul inconjurator.

Gruparea functionala a muschilor poate fi sistematizata astfel:

Grupare functionala periarticulara, care cuprinde muschii antagonisti sau muschii cu actiune sinergica, sunt muschii unui grup functional ce efectueaza o miscare in acelasi sens, intr-o anumita ariculatie. In timpul diverselor miscari fortele active cat si cele contrarii alcatuiesc impreuna cupluri de forta, care este format din doua forte paralele, care actioneaza asupra parghiilor osoase, in directii opuse.

Chingile musculare, sunt o modalitate de grupare functionala, formata din doi muschi cu insertia distala apropiata si capetele proximale divergente. Muschii care alcatuiesc chinga pot actiona fie sinergic, fie succesiv, cu punctual fix proximal sau distal.

Lanturi musculare, sunt grupe musculare asezate in jurul unui lant articular (cinematic). Gruparea se realizeaza in sens longitudinal de-a lungul lantului articular, pentru a forma lantul muscular respectiv. In cadrul fiecarui lant, muschii au o asezare caracteristica fata de segmentele osoase, iar lanturile sunt inegal dezvoltate, cel al triplei extensii fiind mult mai puternic din cauza conditiilor biomecanice create de statiunea bipeda.

Lanturi cinematice, reprezinta mai multe cupluri cinematice legate intre ele. Daca la formarea unui cuplu cinematic participa numai doua segmente mobile apropiate, unite printr-o singura articulatie, la formarea unui lant cinematic, participa mai multe segmente si mai multe articulatii.

Lantul cinematic al membrului superior este alcatuit din centura scapulara, umar, brat, cot, gatul mainii si mana si structurat in asa fel incat sa poata efectua actiuni complexe ca : ridicarea si coborarea bratelor prin lateral (abductie-adductie), prin inainte (flexie),prin inapoi (extensie) , rasucirea inauntru (rotatie interna), rasucirea inafara (rotatie externa), apucarea, impingerea, lovirea,

amortizarea caderii pe maini.

Concluzii biomecanice pentru kinetoterapie

1. Pentru tratamentul kinetic proprioceptiv al umarului sunt importante mobilizarile pe diagonale , pentru ca forta izometrica este maxima pentru muschii rotatori externi (subspinos) si deltoid in cadrul diagonalelor : flexie-abductie-rotatie externa si flexie-adductie rotatie externa. Portiunea posterioara a deltoidului este activata in diagonala : extensie-abductie-rotatie interna. Pectoralul mare este activat in diagonala : extensie-adductie-rotatie interna.

2. Miscarea bratului in planul scapular face ca axul longitudinal al humerusului sa intre in axul scapulei fara rasucirea capsulei articulare,muschii deltoid si supraspinos avand o aliniere optima pentru ridicarea bratului. De aceea postura umarului in plan scapular care este usor oblica dinapoi-inainte, este postura de imobilizare a umarului si postura de mobilizare Kabat ;

3. Forta de reactie articulara scapulo-humerala se modifica in functie de pozitia bratului fata de trunchi care trebuie sa fie indepartat fata de corp. Activitatea musculara se coreleaza cu gradul de ridicare al bratului si in mai mica masura cu greutatea fixata in mana.

4. Activitatea musculara este proportionala cu gradul de ridicare al bratului si este mai putin importanta cu greutatea din mana ;

5. Muschii au rol stabilizator, de aceea baza tratamentului o constituie intarirea muschilor umerilor : - supraspinos care este stabilizator superior si nu permite ascensionarea umarului

- deltoidul si bicepsul care sunt stabilizatori inferiori si previn subluxatia interna a capului humeral

subspinosul este stabilizator posterior

subscapularul este rotator intern si stabilizator anterior al umarului.

Stabilizatorii demareaza ridicarea bratului avand rol in primele grade de miscare.

6. Rotatia interna, adductia, extensia in care alaturi de muschii scapulo-brahiali participa si pectoralul mare, dorsalul mare si muschi ai coloanei si toracelui, au forte mai mari (dovedite prin studii de biomecanica cu ajutorul dinamometrelor) decat rotatia externa, abductie, flexie. De aceea prima diagonala o pregateste pe a doua.

7. Muschiul subspinos (rotator extern) are valorile cele mai mari de oboseala, deci trebuie lucrat. Exista o relatie de facilitare intre flexie si rotatie externa.

8. Exista sinergie intre muschii stabilizatori ai omoplatului si humerusului. Aceasta sinergie este sub controlul proprioceptiv al muschilor umarului.

9. Limitarea rotatiei externe este nefasta pentru ca decentreaza (subluxeaza capul humeral). Rotatia externa faciliteaza flexia ,abductia avand rol dinamic alaturi de ceilalti rotatori. Rotatia externa compromisa scade coaptarea si congruenta articulatiei scapulo-humerale, uzura lui cu ruptura produce o subluxatie permanenta a capului humeral care devine sus situat cu accentuarea conflictului mecanic declantator de PSH (impingement) ;

10. Este necesara lucrarea adductorilor pentru ca ei controleaza activitatea abductorilor. Prin adductie orizontala maxima este tractionata capsula posterioara. Capul humeral bine posteriorizat usureaza miscarea bratului ;

11. Micul pectoral este coborator al umarului alaturi de trapezul inferior trebuie relaxat pentru a elibera mobilitatea scapulo-toracica care da amploare miscarii bratului. Mobilizarile centurii scapulare sunt util de efectuat in sensul retropozitiei scapulei pentru a da libertate miscarii bratului.

Toate disfunctiile sunt puse in evidenta de evaluare.