Cordul - test grila

Cordul - test grila

1. Care dintre afectiunile enumerate nu evolueaza cu pericardita serofibrinosa:

a. uremia

b. vasculite sistemice

c. mixedemul

d. sindromul Dressler

e. infarctul miocardic

2. Tamponada cardiaca se caracterizeaza clinic prin:

a. durere toracica

b. staza pulmonara

c. triada Beck

d. semul Kusmaul

e. tulburari de ritm

3. Diagnosticul ecocardiografic al colectiilor pericardice se bazeaza pe urmatoarele elemente cu exceptia:

a. prezenta unui spatiu ecofree intre foitele pericardului seros

b. prezentei unei colectii lichidiene posterior fata de aorta descendenta

c. imobilitatea pericardului parietal

d. miscari de balans ale cordului

e. prezenta unei colectii de > 1 cm posterior de ventriculul stang

4. Urmatoarele afirmatii privind ecografia in diagnosticul infarctului miocardic acut sunt reale cu exceptia:

a. ecografia este necesara petru diagnosticul pozitiv la toti pacientii

b. diagnosticul ecografic se bazeaza pe evidentierea tulburarilor segmentare de cinetica parietala

c. lipsa tulburarilor segmentare de cinetica parietala exclude un infarct miocardic acu cu o acuratete mare

d. localizarea tulburarilor segmentare de cinetica parietala se coreleaza cu artera responsabila de infarct

e. ecografia este indicata la pacientii cu durere toracica si modificari elecrocardiografice nondiagnostice

5. Mixumul artrial stang apare ecografic ca :

a. masa hipoecogena cu baza larga de implantare

b. masa hipoecogena cu caracter infiltrativ in tesututirle din jur

c. masa transonica cu perete propriu

d. masa hipoecogenalara, cu suprafata neregulata, mobila

e. masa hipoecogrna care prolabeaza de la nivelul venelor pulmonare

6. Tromboza intraventriculara stanga este frecventa in urmatoarele conditii patologice cu exceptia:

a. pacientilor cu colectii pericardice mari

b. pacientii cu infarct miocardic

c. pacientii cu cardiomiopatie dilatativa

d. pacientii cu anevrism apical

e. pacientii cu anevrism perete inferior

7. Intre simptomele intalnite la pacientii cu mase intracardiace nu se descriu:

a. sincopa dependenta de pozitie

b. embolia cerebrala

c. insuficienta cardiaca

d. tulburari de ritm cardiac

e. asimetria pulsului periferic

Capitolul 5. Intrebari-test

1. Diagnosticul de anevrism al aortei abdominale poate fi stabilit ecografic daca dilatarea segmentara a aortei depaseste:

1. 20 mm
2. 22 mm
3. 25 mm
4. 28 mm
5. 30 mm

2. Anevrismele aortei abdominale se localizeaza, cel mai frecvent:

1. Imediat sub nivelul hiatusului aortic
2. La nivelul aortei distale, sub emergenta arterelor renale
3. La nivelul aortei distale, interesand emergenta arterelor renale
4. La nivelul emergentei arterelor renale
5. La nivelul emergentei areterei mezenterice superioare

3. Riscul rupturii anevrimelor aortei abdominale este mai inalt la:

1. Barbati
2. Femei
3. Normotensivi
4. Nefumatori
5. Anevrismele cu diametre mici, sub 4 cm

4. In scara de gri, aspectul ecografic caracteristic transsonic al lumenului unui anevrism poate fi alterat de:

1. Curgerea laminara
2. Ecogenitatea tesuturilor suprajacente
3. Reglarea corecta a gain-ului
4. Tromboza anevrismala
5. Amplificarea acustica posterioara

5. Ruptura anevrismala NU se face pe baza unuia dintre urmatoarele criterii:

1. Masa hipoecogena parenchimatoasa vascularizata in vecinatatea aortei
2. Colectie paraaortica
3. Deformarea conturului anevrismului
4. Dilacerarea trombului intraluminal
5. Imagine de jet a extravazarii active in modul Doppler color

6. Imaginea caracteristica a disectie aortei este data de:

1. Dilatarea aortei
2. Ingrosarea peretilor aortei
3. Cresterea difuza a ecogenitatii continutului lumenului aortic
4. Tromboza completa a aortei
5. Prezenta in lumenul aortei a unei ecou liniar, in miscare sincrona cu unda de puls ('intimal flap')

7. Disectia aortei toracice beneficiaza, in special, de una dintre urmatoarele metode ultrasonografice (US):

1. US abdominala in modul B, scara gri
2. US abdominala in modul Doppler color
3. Ecogardiografie
4. Ecocardiografie transesofagiana
5. Ecografie toracica cu substanta de contrast

Capitol 7. Colecistul si caile biliare

1.   Diagnosticul litiazei biliare se pune pe:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

a.     Prezenta unei imagini hiperecogene in colecist

b.     Imagine hiperecogena, mobila, cu umbra posterioara

c.      Imagine hiperecogena, mobila, cu umbra posterioara, situata in interiorul colecistului

d.     Prezenta de imagini hiperecogene, multiple, in colecist

e.     Colecist cu pereti dedublati, cu imagine hiperecogena, cu con de umbra posterioara

2.   Tratamentul litiazei biliare

a.     tratament chirurgical in toate cazurile

b.     tratament chirurgical in litiaza biliara cu calculi multipli

c.      tratament chirurgical in litiaza biliara simptomatica

d.     tratament chirurgical de preferinta laparoscopic in litiaza biliara simptomatica

e.     tratament medicamentos

3.   Principala metoda pentru diagnosticul litiazei biliare este:

a.     ecografia abdominala

b.     tomografia computerizata

c.      rezonanta magnetica nucleara

d.     proba Boyden ecografica

e.     ecografia abdominala + tomografia computerizata

4.   Diagnosticul de colecistita acuta se pune:

a.     clinic

b.     ecografic

c.      clinic si ecografic

d.     prin tomografie computerizata

e.     prin ecografie abdominala si tomografie computerizata

5.   Tratamentul colecistitei acute este:

a.     Chirurgical in colecistita acuta nelitiazica

b.     medicamentos

c.      chirurgical in colecistita acuta litiazica

d.     prin drenaj transcutan ecoghidat

e.     intotdeauna chirurgical, indiferent de etiologie

6.   Diagnosticul de icter obstructiv secundar unei litiaze coledociane se stabileste:

a.     intotdeauna ecografic

b.     prin colangio-RMN

c.      prin ecoendoscopie

d.     prin ERCP

e.     prin ecografie (care pune diagnosticul de icter obstructiv) urmata de stabilirea etiologiei prin ERCP sau colangio-RMN

7.   Angiocolita acuta este

a.     o complicatie a litiazei biliare

b.     o complicatie a icterului obstructiv in majoritatea cazurilor

c.      o afectiune chirurgicala

d.     o afectiune frecvent asimptomatica

e.     o afectiune caracteristica varstnicilor

Capitolul 8

1. Referitor la aspectul normal al pancreasului, va rugam sa subliniati segmentul anatomic in vecinatatea caruia exista o fina pelicula de lichid - in conditii normale:

a. in vecinatatea capului

b. pericaudal

c. numai in contact cu vena splenica

d. nu exista lichid in spatiul retroperitoneal

e. lichidul este inconstant si nu are semnificatie patologica

2. Explorarea ecoendoscopica se va utiliza pentru diagnosticul pancreatitei acute:

a. de rutina, la orice pacient cu suspiciune de pancreatita acuta

b. numai la cei cu suspiciunea de pancreatita acuta biliara

c. numai la femei insarcita, in cazuri bine selectionate

d. numai la copii

e. nu se utilizeaza pentru diagnosticul pancreatiteti acute

3. Aspectul ecografic de pancreatita acuta este suficient pentru a putea formula un diagnostic cert:

a. intotdeauna

b. numai in context clinic si biologic sugestiv

c. numai in relatie cu tabloul clinic, biologic si imagistic sectional

d. nu exista aspect caracteristic de pancreatita acuta

e. numai la pacienti in varsta

Capitolul 9

1. Principala modificare identificata in ocluzia intestinala este:

a. nivelul hidroaeric la nivelul zonei de ocluzie

b. dilatarea intestinala accentuata cu continut hidric si aeric abundent

c. cauza ocluziei

d. durata ocluziei

e. segmentul digestiv interesat in procesul ocluziv

2. Aspectul ecografic al invaginatiei este sugerat de:

a. anse intestinale telescopate

b. anse intestinale mobile, depresibile la palparea cu transductorul

c. sensibilitatea abdominala la palpare

d. adenopatii mezenterice

e. lichid in cavitatea peritoneala

3. In apendicita acuta semnul cel mai relevant il constituie:

a. apendicele vizibil ecografic si prezentand ingrosare parietala

b. colectia din marea cavitate peritoneala, decelata in pelvis

c. durerea la palparea cu transductorul

d. prezenta adenopatiilor mezenterice

e. dilatarea intestinala cu caracter ocluziv

4. Prezenta unei colectii in pelvis si intre ansele intestinale la un pacient cu dureri abdominale si suprimare de tranzit are semnificatie de:

a. reactie peritoneala

b. boala inflamatorie intestinala

c. proces neoplazic cu apartenenta la tubul digestiv

d. hernie incarcerata

e. invaginatie intestinala

Capitol 11. Obstetrica si ginecologie

1.     Ecografia in primul trimestru de sarcina determina

a)     varsta gestationala pe baza L.C.P

b)     diametrul fronto-occipital

c)      placenta praevia

d)     lungimea femurului

e)     prezentatia fatului.

2.     Identificarea ecografica de tip ou clar semnifica

a)     hidrocefalie

b)     polip placentar

c)      anomalii cromozomiale

d)     angiom

e)     avort incomplet

3.     Prezenta embrionului cu batai cardiace prezente la nivelul unei regiuni anexiale corespunde

a)     ou abortiv

b)     hidrosalpinx

c)      mola embrionata

d)     sarcina ectopica

e)     endometrioza tubara

4.     Excesul de lichid amniotic se asociaza frecvent cu

a)     anomalii ale aparatului urinar fetal

b)     chist de ovar

c)      prezentatie pelvina

d)     intarziere de crestere intrauterina

e)     anomalii neurologice sau digestive

5.     Prezenta de multipli foliculi chistici periferici in "sirag de perle" si hiperecogenitatea stromei ovariene corespund:

a)     abces ovarian

b)     salpingita

c)      boala ovarului polichistic

d)     chist endometriozic

e)     fibrom de ovar

6.     Prezenta ecografica a unei imagini alungite septate laterouterine cu pereti ingrosati corespunde

a)     teratom chistic

b)     piosalpinx

c)      cancer de ovar

d)     abces de ovar

e)     fibrom intraligamentar

7.     Aspectul ecografic in sarcina molara este relevat de

a)     uter marit de volum cu imagine in "furtuna de zapada"

b)     sac gestational decolat partial

c)      implantarea joasa a sacului gestational cu absenta BCF

d)     uter redus de volum cu reactie lichidiana in Douglas

e)     masa anexiala neomogena.

Capitol 12. Traumatismele organelor parenchimatoase

1. Care este aspectul unui hematom hepatic sub 6 ore de la traumatism:

a. inomogen, cu arii hiperecogene

b. hiperecogen

c. transonic, cu sediment in interior

d. hipoecogen cu zone transonice in interior

e. hipoecogen

2. Care este aspectul unui hematom vechi hepatic?

a. hipoecogen

b. hiperecogen

c. pseudochistic

d. inomogen predominant hiperecogen

e. inomogen predominant hipoecogen

3. Hematomul hepatic vechi trebuie diferentiat de:

a. hepatocarcinom

b. steatoza parcelara

c. chist hidatic-acefalochist

d. hemangiom hepatic

e. metastaza

4. Enumerati 4 leziuni splenice posttraumtice

5. Care este aspectul specific hematomuluui subcapsular splenic:

a. arie inomogena

b. arie hiperecogena

c. aspect transonic

d. colectie lenticulara, subcapsulara

e. arie hipoecogena

6. Diagnosticul diferential al contuziei se face cu:

a. infarctul splenic

b. chistul simplu

c. tumorile splenice

d. hemangiomul splenic

e. chistul hidatic

7. Hematomul recent splenic este:

a. hiperecogen

b. transonic

c. hipoecogen

d. inomogen, contur anfractuos

e. nici una

8. Diagnosticul diferential al hematomului perirenal se face cu:

a. abcesul perirenal

b. chistul simplu

c. hipertrofia de psoas

d. urinomul

e. nici unul

9. Urinomul posttraumatic poate fi diagnosticat, in urgenta, prin:

a. ecografie de parti moi

b. punctie percutana ecoghidata

c. ecografie abdominala, urmata de punctie percutana ecoghidata

d. RMN

e. CT

10. Examinarea ultrasonografica a rinichiului nu poate aprecia :

a. functia renala

b. ariile de fractura

c. hematomul subcapsular

d. chistele renale simple

e. fractura renala

Capitolul 13

1. Dispozitivul de distantare utilizat in examinarea ultrasonografica a tesuturilor moi are rolul de a:
1. Permite vizualizarea panoramica a unei regiuni anfractuoase
2. Scadea frecventa ultrasunetelor incidente
3. Impiedica reverberatiile din tesutul adipos subcutanat
4. Atenua uniform fasciculul de US
5. Reduce artefactul de umbra acustica

2. Aportul major al ecografiei in diagnosticul patologiei traumatice testiculare il reprezinta posibilitatea de diagnosticare a :
1. Hematocelului
2. Hematomului intratesticular
3. Fracturii parenchimului testicular
4. Varicocelului posttraumatic
5. Hematomului in peretele scrotului

3. Principalul criteriu de diagnostic ultrasonografic al orhiepididimitei acute il reprezinta evidentierea:
1. Cresterii dimensiunilor
2. Scaderii ecogenitatii
3. Neomogenitatii epididimului
4. Hipervascularizatiei difuze
5. Hidrocelului de acompaniament

4. Prin ecografie nu se stabileste, de obicei, diagnosticul de:
1. Hemoragie in vitros
2. Fractura a peretelui lateral al orbitei
3. Dezlipire retiniana extinsa
4. Dezlipire de coroida
5. Luxatie de cristalin

5. Aspectul ecografic al corpilor straini intraoculari nu depinde de:
1. Radioopacitatea lor
2. Dimensiunea lor
3. Localizarea extrabulbara sau in perete
4. Coexistenta unei hemoragii masive in vitros
5. Prezenta ftiziei globului ocular

6. Semnul ecografic direct de ruptura musculara este:
1. Leziune hipoecogena si imprecis delimitata
2. Leziune hiperecogena, imprecis delimitata
3. Retractie musculara
4. Hematom perimuscular
5. Discontinuitatea fibrelor musculare

7. In evaluarea fracturilor osoase, ecografia este utila:
1. Intotdeauna
2. Niciodata
3. Doar la fracturile situate profund, asociate cu hematoame
4. Doar la fracturile greu evidentiate radiologic
5. Doar la fracturile oaselor mici ale extremitatilor

Capitolul 14. TVP

1. Enumerati 4 caracteristici morfofunctionale normale ale venelor, observate ultrasonografic.

2. Care din urmatoarele caracteristici nu corespunde aspectului ecografic normal al venelor?

a. structura anecogena

b. structura compresibila

c. pereti grosi ecogeni

d. prezenta valvulelor

e. structura tubulara

3. Care este semnul ecografic direct de TVP ?

a. vizualizare tromb in vas

b. incompresibilitate vena

c. distensia venei

d. ingrosarea peretelui venos

e. viteza redusa a fluxului

4. Examinarea Doppler pulsat a venei femurale arata flux continuu, nemodulat respirator. Ce semnificatie are?

a. aspect normal

b. obstructie

c. TVP

d. insuficienta valvulara

e. nici una

5. Care este semnul ecografic ce semnifica TVP cronica?

a. perete subtire

b. tromb hipoecogen

c. flux rezidual excentric

d. vena partial compresibila

e. flux reziudual central