Circulatia sangelui prin vene

CIRCULATIA SANGELUI PRIN VENE

Exista doar trei forte motrice pentru sangele continut in sistemul venos:

gradientul presional arterio-venos transcapilar,

pompa musculo-venoasa

forta gravitationala.

Fiecare bataie a cordului genereaza in artere o presiune care impinge sangele in patul capilar.

Sangele care paraseste patul capilar se scurge lent si cu debit scazut inapoi catre cord.

La persoanele care stau nemiscate fluxul sangvin transcapilar poate genera presiuni suficient de mari la polul venos pentru a mentine curgerea sangelui catre inima.

Astfel, la nivelul venelor din regiunea gleznei pot fi obtinute presiuni de peste 100 mm Hg. Mentinerea unui timp mai indelungat a unor astfel de presiuni in vene are efecte nefaste asupra structurii venelor.

Forta motrice, de departe cea mai puternica, este generata de pompa musculo-venoasa.

Acest mecanism deplaseaza rapid volume mari de sange si produce presiuni care depasesc cu mult necesarul pentru invingerea fortei gravitationale.

Contractia musculara determina o cadere presionala importanta in sistemul venos profund. Compromiterea acestui sistem de pompare a sangelui (asacumseintampla in tromboza venoasa profunda) poate afecta sever bunastarea membrului.

Gravitatia favorizeaza intoarcerea venoasa doar in conditiile in care teritoriul interesat se afla mai departe de sol decat inima.

De aceea, ridicarea unui membru este un principiu important pentru tratamentui situatiilor in care drenajul venos este perturbat.

Atunci cand membrul inferior este in pozitie decliva (asa cum este cazul statului in picioare) valvele venelor profunde si superficiaie previn refluxul sangelui.

Incompetenta valvelor permit fluxul retrograd, care la nivelul venelor superficiaie este mecanismul celei mai frecvente afectiuni venoase: boala varicoasa simpla sau varicele hidrostatice.

La o persoana normala care sta in picioare presiunea atinsa la nivelul venelor distale ale membrelor inferioare creste progresiv si in 30-60 de secunde poate depasi 100 mm Hg. Aceasta presupune ca subiectul sa stea nemiscat in aceasta perioada.

Orice miscare (cu contractia musculaturii membrelor inferioare) activeaza pompa musculo-venoasa si determina scaderea presiunii din sistemul venos alaturi de propulsia sangelui catre cord.

Miscarile repetate (precum mersul) mentin aceasta presiune scazuta, in jurul a 20-40 mm Hg.

Daca insa pompa musculo-venoasa nu functioneaza corespunzator, fiecare contractie musculara nu numai ca nu determina propulsia sangelui, dar creste marcat presiunea venoasa cu efecte nocive asupra peretelui venos .