Ciclul menstrual

Ciclul menstrual

Menstruatia este o sangerare uterina ciclica intalnita in mod normal la femeia de varsta reproductiva.

Durata normala a ciclului menstrual este de 28-35 zile, prima zi fiind considerata a fi ziua in care incepe menstruatia. Ciclul menstrual se imparte in 2 faze - faza foliculara si faza luteala - delimitate prin momentul ovulatiei.

Ciclul menstrual este consecinta unei corelatii hipotalamo-hipofizo-ovaro-uterine gratie unor mecanisme de feed‑back. Activitatea hipotalamica este coordonata de sistemul de reglare a factorilor de eliberare - releasing regulating system - aria peptidica, sistemul limbic si epifiza.

In hipotalamus este descrisa o zona denumita gonadostat care secreta hormoni peptidici activi pe adenohipofiza; hormonul sau hormonii hipotalamici GnRH (decapeptid izolat in 1971 de Schally si Burgas, care au primit premiul Nobel pentru aceasta descoperire) sunt transportati de sistemul port hipotalamo‑hipofizar la lobul anterior al hipofizei. Denumiti factori de eliberare - FSH‑RH si LH‑RH - acestia guverneaza secretia hipofizara gonadotropa periodica (ciclica) si de amplitudine variabila.

Neuronii hipotalamici au si receptori pentru steroizii ovarieni estrogeni si progesteron care vor modula secretia pulsatila de GnRH.

Sub influenta factorilor de eliberare hipotalamici, celulele gonadotrope hipofizare situate la periferia glandei secreta FSH, iar cele centrale LH. In ciclurile ovulatorii in primele 8-12 zile predomina FSH, a carui secretie apare din prima zi a ciclului, creste treptat atingand secretia maxima aproximativ in ziua a 12‑a, dupa care scade treptat pana la sfarsitul ciclului; secretia de LH incepe din ziua a 7‑a, crescand progresiv si atingand concentratia maxima in ziua a 14‑a, inregistrand apoi o scadere brusca spre ziua a 28‑a.

Secretia de FSH si LH este ciclica, pulsatila si dirijata de efectul de feed‑back negativ al hormonilor ovarieni.

FSH‑ul are rolul sa stimuleze evolutia unui folicul ovarian privilegiat pana la stadiul de folicul matur, stimuleaza secretia de estrogeni de catre teaca interna si formarea receptorilor LH; LH‑ul produce ponta ovulara, transforma foliculul rupt in corp progestativ si mentine troficitatea corpului progestativ, stimuleaza productia de androgeni si controleaza atrezia foliculara.

Functia ciclica hipotalamo-hipofizara guverneaza ciclul ovarian: sub influenta FSH‑ului se produce evolutia unui folicul privilegiat, care din faza de folicul primordial trece in faza de folicul primar, cavitar, matur. In faza de folicul cavitar, o structura foliculara - teaca interna - secreta estrogeni (dupa altii estrogenii ar fi secretati de catre celulele membranei granuloase dupa care vor fi depozitati in teaca interna); dupa ruptura foliculului matur si eliberarea ovulului, apare din resturile foliculului matur corpul progestativ; acesta va secreta in continuare estrogeni prin teaca interna si progesteron prin membrana granuloasa. Dupa 14 zile corpul progestativ involueaza in urma prabusirii concentratiei de LH.

Cei doi steroizi sexuali secretati de catre ovar, estrogenii si progesteronul, au drept principal organ tinta mucoasa uterina; aceasta sufera o serie de modificari ciclice in functie de existenta si echilibrul dintre principalii hormoni ovarieni.

Endometrul (mucoasa uterina) este constituit din epiteliul de suprafata, glande tubulare simple si corionul citogen alcatuit din celule stromale, granulocite, fibre colagene, substanta fundamentala si vase. Functional mucoasa uterina se subdivide in doua straturi: bazal (situat profund) care ramane dupa menstruatie, cu rol de regenerare si superficial, cu o structura variabila ciclic.

Ciclul endometrial este rezumat de doua faze: proliferativa si secretorie.

Referat: 5 motive sa bei cat mai multa limonada Referat: Procesarea fructelor si legumelor

Controlul stresului

toleranta la stres - abilitatea de a te impotrivi evenimentelor si situatiilor stresante fara a te poticni si, de asemenea, abilitatea de a face fata acestora in mod activ si pozitiv;

controlul impulsurilor - abilitatea de a rezista sau a amana impulsivitatea si de a goni tentatia care te determina sa actionezi in graba.

Dispozitia generala

fericire - abilitatea de a te simti satisfacut de propria viata, de a te distra singur si impreuna cu altii, de a te simti bine;

optimism - abilitatea de a vedea partea stralucitoare a vietii, de a mentine o atitudine pozitiva chiar in pofida adversitatilor.

In viziunea lui Daniel Goleman (1995) constructele inteligentei emotionale sunt:

v    constiinta de sine - incredere in sine;

v    auto-controlul - dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea;

v    motivatia - dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul;

v    empatia - a-i intelege pe altii, diversitatea, capacitatea politica;

v    aptitudinile sociale - influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru in echipa.

Steve Hein, in 1996, incearca o prezentare a inteligentei emotionale pe baza consultarii celor mai reprezentative lucrari in domeniu si ofera cateva definitii acesteia:

inteligenta emotionala inseamna sa fii constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii ce sa faci in legatura cu aceasta;

Faza secretorie, corespunzatoare fazei luteale, se instaleaza in ziua a 17‑a fiind impartita astfel:

faza secretorie (luteala) initiala: aparuta dupa ovulatie si constituirea corpului progestativ, care incepe sa secrete progesteron: apar vacuole de glicogen situate supranuclear, nucleii celulelor glandulare sunt dispusi in palisada. La microscopul electronic in celulele glandulare se evidentiaza mitocondrii gigante si sisteme canaliculare nucleare.

faza secretorie mijlocie (zilele 19-24): glandele imbraca aspectul apocrin, cu protruzia si eventual detasarea portiunilor celulare apicale; glicogenul si mitocondriile migreaza spre portiunea apicala, aparatul Golgi prezinta dezvoltarea maxima.

faza secretorie terminala (zilele 25-28): corpusculii intranucleari, mitocondriile si glicogenul dispar, se produce o regresie citologica; in stroma apare edemul si torsiunea arterelor spiralate interpretate drept fenomen de predecidualizare.

Dupa ziua a 24‑a in stroma creste concentratia de prostaglandine (PG) E si F_2a al caror efect vasoconstrictor asupra arterelor spiralate duce la ischemie si necroza celulara, urmata de eliminarea tesutului necrozat. Aceleasi prostaglandine produc contractii miometriale care elimina tesutul ischemiat cu aparitia menstruatiei.

Se accepta explicatia ca modificarile descrise sunt consecinta scaderii brutale a estrogenilor si progesteronului in urma involutiei corpului progestativ.

Menstruatia dureaza normal 3-7 zile. Sangele menstrual in cantitate totala de 40-80 ml este inchis la culoare, incoagulabil si are un miros fad caracteristic.