Caninul superior - caracteristici morfologice coronare, caracteristici morfologice radiculare

CANINUL SUPERIOR

A. DATE GENERALE:

Caninii superiori sunt cei mai voluminosi dinti ai grupului frontal. In numar de doi, ei sunt incadrati pe arcada de incisivul lateral superior (spre mezial) si primul premolar superior (spre distal).

Conform sistemului international de notare codul lor este urmatorul:

1.3 pentru caninul superior drept

2.3 pentru caninul superior stang.

Caninii superiori erup pe arcada la varsta de 11-12 ani iar radacina lor va fi complet edificata la 13-15 ani.

Dimensiunile medii ale caninilor superiori sunt urmatoarele:

inaltimea coronara : 10mm

inaltimea radacinii : 17 mm

diametrul coronar M-D: ,5 mm

diametrul coronar V-P: 8 mm

Numarul lobilor de dezvoltare este tot de 4,repartizati astfel: 3 pe fata vestibulara, din care cel median este cel mai mare si va forma varful cuspidului caninului, iar cel de-al patrulea este situat pe fata platinala si va forma cingulumul.

B. CARACTERSITICI MORFOLOGICE CORONARE:

Coroana caninului superior are forma caracteristica piramidala, ce poate fi asemanata cu un varf de lance. Are patru fete laterale si o margine incizala.

I.FATA VESTIBULARA:

1.Contur: -pentagonal format de marginile cervicala, meziala, distala si incizala prin bratele sale M si D.

a).marginile proximale: -sunt convergente spre colet, marginea D este mai scurta, mai convexa si mai convergenta decit cea M.

b).marginea cervicala: -are forma unui semicerc cu convexitatea spre apex.

c).marginea incizala: -are forma de unghi sau de "V" cu deschiderea spre cervical. Cele doua laturi ale "V"-ului sunt inegale. Latura M este mai scurta decat cea D care este si mai ascendenta. Inegalitatea laturilor situeaza varful cuspidului mai aproape de marginea si de unghiul mezio-incizal. Unghiurile care le face marginea incizala cu marginile proximale sunt obtuze. Unghiul D este mai mare decit cel M si situat mai sus, aproape de 1/3 mijlocie.

2.Relieful:-este dublu convex, atat in sens vertical cat si orizontal.

-convexitatea maxima este situata M in 1/3 cervicala

-lobii de crestere sunt mai evidenti decat cei de la incisivi, fiind separati de doua santuri. Lobul central este cel mai proeminent si mai mare, lobul D este cel mijlociu iar cel M este cel mai mic.

II.FATA PALATINALA

1.Contur:-este tot pentagonal ca si la fata vestibulara dar are dimensiuni mai reduse.

2.Relieful : - este asemanator cu relieful fetelor palatinale ale incisivilor, dar in cazul caninilor superiori toate elementele de relief sunt mult mai accentuate.

a).cingulumul:-este foarte proeminent si convex, avand aspectul unui rudiment de cuspid de la care pleaca doua creste marginale si o creasta mediana. Cingulumul este situat in 1/3 cervicala a fetei palatinale.

b).crestele marginale:- pornesc de la cingulum si ajung la unghiurile incizo-proximale. Creasta mediana este orientata spre varful cuspidului. Creasta mediana separa depresiunea fetei palatinale in doua compartimente: unul M si unul D.

III. FETELE PROXIMALE (MEZIALA si DISTALA):

1.Contur:- are o forma triunghiulara (caracteristic pentru fetele proximale ale dintilor frontali). Triunghiul este orientat cu baza spre colet si varful spre marginea incizala.

2.Relieful :-este convex in dublu sens (cervico-incizal si V-P). In 1/3 cervicala a fetei M exista o usoara depresiune. Fata D are dimensiuni mai reduse decat fata M dar are un relief mai accentuat. Convexitatile sunt mai pronuntate iar depresiunea din 1/3 cervicala apare mai accentuata. Linia coletului are forma literei "C" si este mai deschisa decat cea de la fata meziala.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

IV. MARGINEA INCIZALA:

-reprezinta zona de intalnire a fetei vestibulare cu fata palatinala si are aspectul asemanator cu cel al unei creste de smalt. Forma si caracteristicile sale sunt descrise la marginea incizala a fetei V.

C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

foarte puternica, avand cele mai mari dimensiuni atat in sens axial cat si transversal

pe sectiune transversala are forma ovalara care poate fi incadrata intr-un triunghi

in 1/3 mijlocie a fetelor proximale este prezenta cate o depresiune longitudinala

apexul este usor curbat spre distal

D. CAMERA PULPARA SI CANALUL RADICULAR

v   CAMERA PULPARA

Foarte voluminoasa ( depaseste in dimensiuni celelalte camere pulpare ale dintilor frontali)

Forma este asemanatoare cu cea a coroanei

Prezinta trei coarne pulpare (cornul central este cel mai mare).

v   CANALUL RADICULAR

Cel mai larg si mai lung

Pe sectiune orizontala are aceeasi forma cu sectiunea radacinii

MODELAJUL DIRIJAT IN GIPS AL CANINULUI SUPERIOR DREPT 1.3

INALTIMEA CORONARA : 24 mm

DIAMETRUL M-D: 20 mm

DIAMETRUL V-P: 20 mm

1. Pe fetele laterale ale blocului de gips se delimiteaza inaltimea partii coronare la 24 mm.

2. Se noteaza fetele laterale ale blocului de gips : V, M, P, D.

3. Pe fata incizala a blocului de gips se deseneaza un patrat cu latura de 20mm ca in fig.1. Laturile patratului se prelungesc pe fetele laterale ale blocului de gips pana la intalnirea cu linia care delimiteaza inaltimea partii coronare.

4. Se indeparteaza surplusul de gips in asa fel incat sa obtinem pentru partea coronara un paralelipiped cu inaltimea de 24 mm si baza un patrat cu latura de 20mm.

5. Pe fata incizala se traseaza linia mediana in sens M-D si se prelungeste pe fetele M si D ale blocului de gips.

6. Pe fata M a blocului de gips se aplica desenul fetei M din fig.2

7.Pe fata D a blocului de gips se aplica desenul fetei D din fig.3

8. Punctele de pe marginile incizale ale fetelor M si D se unesc prin doua linii paralele pe fata incizala a blocului de gips. Aceste doua linii paralele vor delimita grosimea marginii incizale a caninului superior drept.

9. Punctele de pe marginile V ale fetelor M si D se vor uni printr-o dreapta pe fata V a blocului de gips. Aceasta linie va marca zona de convexitate maxima a reliefului fetei vestibulare.

10. Punctele de pe marginile palatinale ale fetelor M si D se vor uni printr-o dreapta pe fata P a blocului de gips. Aceasta linie va marca zona de convexitate maxima a reliefului fetei palatinale.

11. Se indeparteaza surplusul de gips care este cuprins in ariile delimitate de liniile pe care le-am trasat.

12. Pe fata V a blocului de gips se aplica desenul fetei V din fig.4

13. Pe fata P a blocului de gips se aplica desenul fetei P din fig.5

14. Pe fata incizala a caninului se va trasa o dreapta care va uni punctele B si B'. Aceasta dreapta va marca varful cuspidului caninului.

15. Pe fata meziala se unesc printr-o dreapta punctele A si A' iar pe fata distala se traseaza dreapta CC'. Din punctul D de pe marginea distala a fetei V se traseaza pe fata distala o dreapta perpendiculara pe baza fetei distale.

16. Se indeparteaza surplusul de gips care este cuprins in ariile rezultate prin trasarea dreptelor mai sus mentionate.

17. Pe fata incizala vom aplica desenul fetei incizale din fig.6

18. Se vor prelungi urmatoarele puncte:

Punctul A se prelungeste pe fata V printr-o dreapta care este perpendiculara pe baza acestei fete.

Punctul E se prelungeste pe fata meziala  printr-o dreapta paralela cu marginea meziala a fetei V.

Punctul B se prelungeste pe fata distala printr-o dreapta paralela cu marginea distala a fetei vestibulare.

Punctul C se prelungeste pana la unirea cu punctul care marcheaza convexitatea maxima a fetei palatinale

19. Se indeparteaza surplusul de gips care este cuprins in ariile pe care le-am delimitat prin liniile trasate.

20. Se finiseaza modelul caninului superior in conformitate cu caracterisiticile morfologice coronare ale acestui dinte

5 CRITERII DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE A CANINULUI SUPERIOR

1.   CEA MAI VOLUMINOASA COROANA DINTRE TOTI DINTII FRONTALI.

2.   MARGINEA INCIZALA ARE FORMA DE "V", EA REPREZENTAND VARFUL CUSPIDULUI.

3.   VERSANTUL DISTAL AL "V"-ULUI INCIZAL ESTE MAI LUNG DECAT CEL MEZIAL.

4.   FATA VESTIBULARA ESTE MAI CONVEXA SI ESTE IMPARTITA IN DOUA VERSANTE (MEZIAL SI DISTAL) DE O LINIE DE SMALT

5.   RADACINA ESTE FOARTE VOLUMINOASA, CU FORMA OVALA SAU TRIUNGHIULARA PE SECTIUNE.