BOALA HIPERTENSIVA - hipertensiuni arteriale simptomatice

Definitie: hipertensiunea arteriala e un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. Dupa O.M.S. se considera valori normale pentru presiunea maxima 140 -160 mm Hg, interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea, iar pentru minima 90 - 95 mm Hg.

Clasificare: in functie de etiologie se deosebesc:

Hipertensiunea arteriala esentiala, in care nu se poate evidentia o cauza organica si hipertensiunea arteriala secundara sau simptomatica, in care este dovedita cauza. Se deosebesc hipertensiuni secundare renale, endocrine, neurogene si cardiovasculare.

in functie de evolutie se accepta astazi clasificarea propusa de O.M.S.:

stadiul I , caracterizat prin depasirea valorilor normale de 140 -160/90 - 95 mm Hg;

stadiul al II-lea, caracterizat prin semne de hipertrofie cardiovasculara. Hipertrofia ventriculului stang poate fi constatata clinic, prin electrocardiografie, radiologie si prin examenul fundului de ochi (angiopatie hipertensiva);

stadiul al IlI-lea, caracterizat prin aparitia complicatiilor cardiace, coronariene, cerebrale si renale.

Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspandite boli. Presiunea arteriala poate creste fie prin marirea debitului, fie prin cresterea rezistentei. Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala, renala etc). Initial, procesul este functional - vasoconstrictie - ulterior apar leziuni organice care permanentizeaza hipertensiunea arteriala. In ceea ce priveste factorii care realizeaza vasoconstrictia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central, sistemului hipofizo-suprarenal si hiperreactivitatii vasculare. In evolutia hipertensiunii arteriale, dupa mai multi ani de evolutie apar leziuni organice de ateroscleroza, care agraveaza tulburarile.

Hipertensiuni arteriale simptomatice:

De cauza renala. Din acest grup fac parte hipertensiunile reno-vasculare [anomalii congenitale ale vaselor renale (stenoze, anevrisme), tromboze, embolii], hipertensiunile din bolile parenchimului renal (glomerulonefrita acuta si cronica, leziunile renale din diabet, pielonefritele etc). In aparitia hipertensiunii renale, rolul principal este detinut de o enzima care ia nastere in rinichiul ischemic (cu circulatia insuficienta) si care se numeste renina. Aceasta se transforma in sange intr-o substanta hipertensiva numita angiotensina. E importanta precizarea etiologiei renale, deoarece unele forme sunt susceptibile de interventie chirurgicala (hipertensiunea reno-vasculara, unele pielonefrite). Tratamentul se adreseaza atat bolii de baza, cat si hipertensiunii arteriale.

De cauza endocrina. Din acest grup fac parte:

feocromocitomul - o tumoare localizata in medulara glandei suprarenale, caracterizata prin crize paroxistice de hipertensiune, datorate descarcarii in circulatie de catecolamine (adrenalina si noradrenalina); Tratamentul este chirurgical;

hiperaldosteronismul primar (adenom corticosuprarenal cu secretie excesiva de aldosteron);

sindrom Cushing, datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipofizare care se caracterizeaza prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism si cresterea eliminarii urinare a 17-cetosteroizilor; Tratamentul este chirurgical;

hipertensiuni endocrine mai apar in hipertiroidism si in cursul sarcinii; in cursul primei sarcini poate aparea o hipertensiune reversibila, recidivand eventual cu fiecare noua sarcina; alteori, graviditatea agraveaza o hipertensiune arteriala preexistenta, de alta natura.

De cauza cardiovasculara. Bolile insotite de hipertensiune arteriala sunt: coarctatia aortica, blocul complet, insuficienta aortica si ateroscleroza.

Hipertensiunea arteriala esentiala prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv, in care valorile presiunii arteriale sunt crescute, in absenta unei cause organice. Se mai numeste si boala hipertensiva. Este cea mai frecventa, reprezentand 80 - 90% din totalul hipertensiunilor, si apare de obicei dupa 30 de ani, cu un maximum de frecventa intre 40 si 50 de ani. Incidenta este mai mare la femeie, dar formele mai grave apar la barbati. Menopauza si obezitatea sunt factori favorizanti, la fel ca si viata incordata, stresanta si ereditatea. Ereditatea ar juca un rol foarte important, afectiunea intalnindu-se in proportie de 20 - 80% (dupa diferite statistici) in antecedentele familiale ale bolnavilor. Ceea ce se transmite ar consta intr-o tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina si noradrenalina), care ar sta la baza vasoconstrictiei arteriale. Se pare ca si alimentatia bogata in sare ar juca un rol.

ETIOPATOGENIE

Ereditatea

- afectiunea se intalneste in proportie de 20 - 80 % in antecedentele familiale ale bolnavilor;

- factorul genetic explica existenta familiilor de hipertensivi; la rudele de gradul I se considera ca atunci cand:

▪ unul din parinti este hipertensiv descendentii fac boala in procentaj de 50 %;

▪ ambii parinti sunt hipertensivi, descendentii fac boala in procentaj de 70 %.

Factori Ai Sistemului Nervos

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Intervin prin conditionarea reactivitatii organismului la stimuli din mediul extern:

- incordarile psiho-emotionale mici, dar permanente sau puternice;

- profesiunile generatoare de astfel de stari;

- oboseala psiho-fizica: ca urmare a unei activitati irationale si odihna insuficienta determina o stare de neadaptare a organismului la incitatiile mediului extern;

- stresul psiho-social: incidenta HTA ESENTIALA este mai crescuta:

▪ la subiectii expusi stresului;

▪ in mediul urban fata de cel rural, prin descarcarea de catecolamine.

3) Aportul Crescut De Sare

- TA creste mai frecvent si la o varsta mai tanara a caror ingestie de NaCl depaseste 20 g/zi datorita anumitor obiceiuri culinare;

- nivelul TA este scazut la populatia care consuma sare sub 5 g/zi;

Aportul crescut de sare determina scaderea activitatii receptorilor alfa-adrenergici vasculari, a caror stimulare (in conditii normale) determina TA si produc o inhibitie reflexa a impulsului simpatic.

4) Supraalimentatia

Regimurile hipercalorice favorizeaza obezitatea exogena care frecvent se insoteste de HTA, datorita cresterii rezistentei periferice prin patul vascular suplimentar din tesutul adipos.

5) Factori Medicamentosi

Consumul cronic al anumitor medicamente:

- anticonceptionale orale;

- corticosteroizi;

- antiinflamatorii nesteroide determina o crestere proportionala a cazurilor de HTA.

6) Factori Endocrini

- intra in discutie intrucat se constata frecvent hipertensiunea instalata la menopauza;

- de asemenea, se cunoaste rolul unor hormoni elaborati de glanda supra-renala, intre care amintim: cotecolaminele (substante adrenalinice) cu rol vasoconstrictor.

7) Factori Infectiosi

Cercetari numeroase au subliniat ca, dupa unele infectii, se instaleaza HTA (s-a evidentiat HTA dupa angine streptococcice).

8) HTA De Sarcina

HTA din timpul sarcinii:

afecteaza aproximativ 3 % din femeile gravide;

constituie o cauza majora de morbiditate si mortalitate cardio-vasculara;

femeile cu HTA ESENTIALA au un risc crescut de mortalitate perinatala, la fel ca si produsul de conceptie;

riscul maxim il au pacientele cu TA diastolica mai mare de 109 mm Hg carora de altfel, sarcina le este contraindicata;

HTA apare dupa a 24 - a saptamana de evolutie a sarcinii;

e insotita adesea de edem si proteimeie (obisnuit sub 2,5 g/zi);

dispare complet postpartum, dar cu repetare la noi sarcini.

SIMPTOMATOLOGIE

Exceptand cazurile cu evolutie asimptomatica acuzele bolnavilor hipertensivi constau din:

• cefalee occipitala (fronto-parietala):

- proportionala cu valori tensionale;

- cu caracter pulsatil;

- cu caracter matinal;

- cedeaza peste zi sau la antinevralgice;

- insotita sau precedata de tulburari vizuale sau digestive;

- bolnavii relateaza ca cefaleea este favorizata de: ingestia de alcool, suprasolicitarea intelectuala

• ameteli

- de intensitate variabila;

- in legatura mai ales cu schimbarea brusca a pozitiei: trecerea de la cito la orto-statism.

• tulburari vizuale:

puncte negre sau luminoase in campul vizual;

- "muste zburatoare";

- vedere incetosata;

- diplopie;

- globi stralucitori;

- cecitate trecatoare (uneori).

• tulburari auditive:

- pocnituri;

- senzatie de ploaie;

• tulburari cardiace:
• dispneea este dificultatea de a respira si se caracterizeaza prin sete de aer si senzatie de sufocare.

Apare de obicei in insuficienta cardiaca stanga care este provocata de HTA: incapacitatea inimii stangi de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta; drept consecinta apare staza in circulatia pulmonara, fenomen care mareste efortul respirator si duce la aparitia dispneei.

Dispneea cardiaca se caracterizeaza prin respiratii frecvente (polipnee) si superficiale.

La inceput, insuficienta cardiaca stanga se manifesta sub forma de dispnee de efort; o varietate de dispnee de efort este dispneea vesperala, care se accentueaza spre seara.

Cu timpul dispneea apare si in repaus, mai exact in decubit, purtand denumirea de ortopnee sau dispnee de decubit.

Dispneea paroxistica (sau astmul cardiac) este o forma de dispnee care apare in accese si survine de obicei noaptea, la cateva ore dupa culcare, brusc, cu senzatia de sufocare, tuse si neliniste.

O forma speciala de dispnee este respiratia CHEYNE-STOKES: caracterizata prin alternante de apnee (10 - 12') si polipnee.

- durerea precordiala;

- palpitatiile: sunt batai ale inimii resimtite la bolnav ca senzatii neplacute, suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala.

Daca un bolnav acuza palpitatii, trebuie precizata natura lor: daca apar izolat sau in accese, daca dureaza putin sau un timp mai indelungat, daca sunt regulate sau neregulate :

• anxietate;
• insomnii;
• iritabilitate;
• vijaieli in urechi;
• oboseala fizica si intelectuala;

Simptome functionale:

- oboseala la mers: carcei si mai ales parestezii fie cu caracter de:

▪ arsura sau amorteala;

▪ frig sau hiperestezie.

- claudicatie intermitenta

▪ este durerea care apare la efort, in special la mers;

▪ calmata prin repaus;

▪ cu sediul in gamba, exceptional deasupra genunchiului;

▪ are caracter de crampa.

Modificarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstrictia arteriala si cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare. Mai tarziu apar leziuni organice si ateroscleroza, care grabesc evolutia si intuneca prognosticul prin complicatii.