Medicina
Asistenta de urgenta a pacientului traumatizat - management precoce a pacientilor traumatizatiCURS DE
MANAGEMENT PRECOCE A PACIENTILOR TRAUMATIZATI INTRODUCERE lPregatirea personalului medical pentru folosirea unor procedee standard de tratament in cazurile de trauma lSublinierea necesitatilor pacientilor cu trauma minora si majora lImbunatatirea ratei morbiditatii si mortalitatii in trauma SECVENTE DE BAZA IN TRATAMENTUL TRAUMATIZATILOR Examinarea primara rapida Inceperea manevrelor de resuscitare Examinarea secundara completa Se va aprecia daca pacientul necesita interventie chirurgicala de urgenta sau transfer la o alta unitate medicala specializata Tratamentul definitiv Reabilitarea *Acest curs se va referi la primele patru puncte MANEVRE SPECIFICE IN ASISTENTA PACIENTULUI TRAUMATIZAT Evaluarea primara si secundara Deschiderea cailor aeriene si ventilatia Intubatia orotraheala si nazotraheala Instalarea unor linii intravenoase: perifierice si centrale Tehnici de imobilizare ale membrelor si a coloanei vertebrale Instalarea unei linii intraosoase Identificarea radiologica a leziunilor Procedee chirurgicale: cricotiroidotomia, denudarea venoasa, pericardiocenteza, toracocenteza, drenajul toracic, lavajul peritoneal, anestezia locala, sutura plagilor DE CE ESTE IMPORTANTA ASISTENTA MEDICALA A TRAUMATIZATULUI? Statistica anuala (SUA): 60 milioane leziuni traumatice 30 milioane au necesitat asistenta medicala 3,6 milioane au necesitat spitalizare 300.000 au determinat invaliditati 145.000 de decese Trauma reprezinta cea mai importanta cauza de deces in primele patru decade de viata CARE ESTE SCOPUL ASISTENTEI DE URGENTA IN TRAUMA Asistenta medicala de calitate acordata la timp determina cresterea semnificativa a cazurilor recuperate dupa trauma Cadrele medicale trebuie sa se implice in eforturile de prevenire a traumei DECESELE CAUZATE DE TRAUMA APAR IN TREI MOMENTE IMPORTANTE DUPA TRAUMATISM Primul moment important - de la cateva secunde pana la cateva minute dupa traumatism: - Datorita: dilacerarilor tesutului cerebral sau a etajului superior al maduvei spinarii dilacerarilor cordului si a vaselor mari - Putini traumatizati cu astfel de leziuni pot fi salvati - Cel mai bun tratament este ''prevenirea'' DECESELE CAUZATE DE TRAUMA APAR IN TREI MOMENTE IMPORTANTE DUPA TRAUMATISM Al doilea moment important - de la cateva minute la cateva ore de la traumatism - Datorita: hematoamelor subdurale sau epidurale hemo- si pneumotoracelui rupturilor de splina sau ficat fracturilor pelviene pierderi masive de sange datorita fracturilor multiple Acesti pacienti pot fi adesea salvati printr-o interventie de urgenta bine coordonata DECESELE CAUZATE DE TRAUMA APAR IN TREI MOMENTE IMPORTANTE DUPA TRAUMATISM Al treilea moment important - de la cateva zile la cateva saptamani - Datorita: Traumatismelor craniocerebrale severe Sepsis MSOF Un tratament de urgenta corespunzator poate preveni o parte din decesele din acest interval ASISTENTA
MEDICALA CARE SE ACORDA TRAUMATIZATULUI MAJOR DIFERA DE CEA CARE Pentru pacientii stabili medical secventa standard este: anamneza, antecedentele medicale examinarea fizica ''din cap pana in picioare diagnosticul diferential Examinari paraclinice (laborator, radiologice, etc.) stabilirea diagnosticului final Acest procedeu se modifica complet in fata unui pacient traumatizat pentru a preveni orice cauza care ar putea determina moartea acestuia TREI PRINCIPII ALE ASISTENTEI MEDICALE DE URGENTA A TRAUMATIZATULUI Daca pacientul are probleme sau leziuni multiple, se va trata in primul aceea care pune viata in pericol imediat Tratamentele corespunzatoare nu trebuie intarziate doar pentru ca diagnosticul este incert Nu este necesara o anamneza amanuntita pentru a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient traumatizat IDENTIFICAREA LEZIUNILOR CARE PUN IN PERICOL VIATA TRAUMATIZATULUI Leziunile care pun in pericol viata traumatizatului sunt (aranjate in ordine descrescatoare a severitatii): Obstructia cailor aeriene - ucide cel mai rapid Pozitia capului, sange, vomismente, corpi straini, compresiune externa Absenta respiratiei - ucide aproape imediat Pneumotorace, hemotorace, leziuni pulmonare Absenta circulatiei Hemoragii (interne sau externe), leziuni ale inimii, aritmii Procese expansive intracraniene ''ABCDE' IN ASISTENTA MEDICALA A TRAUMATIZATULUI Urmariti intotdeauna urmatoarea secventa A - eliberarea cailor aeriene (atentie la coloana cervicala) B - respiratie C - circulatie (atentie la coloana cervicala) D - status neurologic E - expunere la factori de mediu Se va dezbraca pacientul complet pentru a fi examinat, dar se vor lua toate masurile necesare pentru a nu deveni hipotermic CUPRINSUL CURSULUI DE ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA IN TRAUMA: PREZENTARI TEORETICE Introducere Evaluarea primara Cai aeriene ventilatie Soc fluide I.V. Traumatismele toracice Traumatismele abdominale Traumatismele pelviene
Traumatismele uro-genitale Traumatismele cranio-cerebrale Traumatismele maduvei spinarii Traumatismele extremitatilor Arsuri Electrocutarea Hipotermia si degeraturile Traumatismele pediatrice Traumatismele la gravide Muscaturile animale, tetanusul, rabia Traumatismele faciale Plagile impuscate Sutura plagilor Inecul Muscaturile de sarpe Managementul traumatizatului in prespital Transferul interspitalicesc CUPRINSUL CURSULUI DE ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA IN TRAUMA: MANEVRE SI PROCEDEE Managementul cailor aeriene intubatia Imobilizarea fracturilor si a coloanei vertebrale Evaluarea primara - simulare Interpretarea radiografiilor Linia intraosoasa intravenoasa Anestezia locala Sutura plagilor Procedee chirurgicale (optional) Teste scrise si practice SECTIUNEA 2: Obiective Identificarea si tratarea imediata a leziunilor respectand prioritatile Stabilirea necesitatii efectuarii manevrelor de reanimare dupa care se va efectua evaluarea secundara Triaj corespunzator in cazurile cu multiple victime SECVENTA CORECTA DE ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA A TRAUMATIZATULUI Evaluarea initiala - examinarea primara rapida Se incep manevrele de reanimare Examinarea secundara detaliata Teste paraclinice pentru stabilirea diagnosticului Reevaluarea cat mai frecventa a pacientului Masurile de ingrijire definitiva PRINCIPIILE DE BAZA ALE EVALUARII INITIALE Corectarea situatiilor care pun viata in pericol imediat (reanimarea) trebuie facuta simultan cu examinarea primara Inceperea tratamentului inaintea stabilirii diagnosticului definitiv COMUNICAREA DINTRE DEPARTAMENTUL DE URGENTA SI ECHIPA MEDICALA DIN PRESPITAL Asistenta pacientului este mult imbunatatita cand exista o comunicare corespunzatoare intre spital si prespital Raportul radio sau telefonic in ceea ce priveste pacientul traumatizat trebuie sa fie scurt (sub 45 de secunde) si trebuie sa fie dat cat mai precoce posibil inaintea sosirii la spital CE INFORMATII TREBUIE SA CONTINA RAPORTUL DIN PRESPITAL Numarul victimelor, varsta si sexul lor Mecanismul leziunilor Leziunile suspectate Semnele vitale Manevrele de tratament efectuate Timpul aproximativ pana la sosirea la spital Precautii speciale de care trebuie sa tina cont personalul din spital: contaminare cu materiale periculoase pacient sau apartinator violent PREGATIRILE CARE TREBUIE EFECTUATE IN DEPARTAMENTUL DE URGENTA INAINTEA SOSIRII UNEI VICTIME CU TRAUMA MAJORA Alertarea unui personal special instruit Eliberarea unui pat pentru victima Aranjarea: echipamentului pentru sustinerea cailor aeriene, linii i.v. si solutii perfuzabile, bandaje, catetere de pleurostomie si recipiente de colectare, sange 0 negativ Alertarea personalului de la: radiologie, laborator, clinica ATI, unitatile speciale de nursing si paza PREGATIRILE CARE TREBUIE EFECTUATE IN DEPARTAMENTUL DE URGENTA INAINTEA SOSIRII UNEI VICTIME CU TRAUMA MAJORA (CONT.) Ideala ar fi, daca resursele permit, "luarea de precautii universale" pentru protejarea personalului din departamentul de urgenta impotriva produselor biologice provenite de la pacient: sange sau alte fluide Acest lucru implica: protejarea ochilor (ochelari) manusi halate impermeabile materiale protectoare pentru incaltaminte Personalul de la radiologie va fi protejat suplimentar prin utilizarea unor halate armate cu plumb EXAMINAREA PRIMARA A - eliberarea cailor aeriene (atentie la coloana cervicala) B - respiratia C - circulatia (controlul hemoragiilor) D - statusul neurologic ("mini-examen" neurologic) E - expunerea la factorii de mediu (D si E fac parte in mai mare masura din examinarea secundara) CUM SE FACE EXAMINAREA PRIMARA? Pacientul va fi examinat vizual imediat ce intra in sala de consultatie respira ? vorbeste ? ce culoare are tegumentul sangereaza ? este corect imobilizat ? Se va obtine o anamneza scurta: mecanismul leziunilor cand a avut loc incidentul CUM SE FACE EXAMINAREA PRIMARA? Eliberarea cailor aeriene daca este necesara (atentie la coloana cervicala) se va introduce o cale orofaringiana daca pacientul este inconstient Se va asista respiratia: se va asculta cu stetoscopul toracele pulsoximetrie ventilatie asistata pe balon si masca la nevoie oxigenare cu debit crescut pe masca la toti pacientii Protejarea precoce a coloanei vertebrale cervicale: imoblizati gatul la orice suspiciune de leziune a acestuia guler cervical rigid blocati capul bilateral si imobilizati fruntea PACIENTII LA CARE ESTE NECESARA IMOBILIZAREA PRECOCE A COLOANEI VERTEBRALE CERVICALE Stabilirea mecansimului leziunii: cadere accident de circulatie lovitura cu un obiect dur la nivelul capului sau gatului Stare de inconstienta Dureri la nivelul gatului Crepitatii sau deformitati ale partii posterioare a gatului Alterarea starii de constienta (alcool, etc.) CUM SE FACE EXAMINAREA PRIMARA? Circulatia: verificarea pulsului, tensiunii arteriale, frecventei respiratiilor temperatura daca se poate masura rapid se va verifica daca pacientul prezinta hemoragii externe si se va face hemostaza prin compresiune locala se va monitoriza pacientul determinandu-i-se ritmul cardiac MASURILE DE REANIMARE CARE TREBUIE EFECTUATE IN TIMPUL EXAMINARII PRIMARE Caile aeriene manevre de deschidere a cailor aeriene daca este inconstient - cale orofaringiana Respiratia ventilatie pe masca si balon daca este necesara, manevra Heimlich IOT daca ventilatia pe masca si balon este ineficienta INTUBATIA ENDOTRAHEALA DE URGENTA IOT efectuata cu capul pacientului sustinut de un asistent si cu gatul in ax este cea mai indicata Se poate efectua intubatie nazo-traheala daca: se exclud fracturile nazale si faciale se exclud coagulopatiile Cricotiroidotomie daca nu se poate efectua IOT MASURILE DE REANIMARE CARE TREBUIE EFECTUATE IN TIMPUL EXAMINARII PRIMARE In tulburarile circulatorii sau daca se suspecteaza pierderi masive de sange: se va monta cel putin o linie i.v. Utilizand o canula groasa (cel putin 18G, se prefera 16-14G) se administreaza de preferinta Ringer Lactat sau Ser Fiziologic lsolutiile vor fi administrate lent daca pacientul prezinta TCC izolat inchis lsolutiile vor fi administrate foarte rapid daca pacientul este hipotensiv ltransfuzie rapida cu sange 0 negativ (doua sau mai multe unitati daca exista o pierdere masiva evidenta de sange sau hipotensiune severa) RECOLTAREA DE PROBE BIOLOGICE Grup sanguin si Rh Amilaze, glicemie, electroliti, trombocite, tabolu sangvin, creatinina, CPK, nivelele sangvine de medicamente, testul de sarcina Nivelul de toxine, in special alcoolemia MASURILE
DE REANIMARE CARE TREBUIE
EFECTUATE IN TIMPUL EXAMINARII PRIMARE In cazul in care exista o sangerare masiva externa: presiune directa pe plaga cu un bandaj rareori este necesara clamparea directa a unor artere lezate vizibile pansamente sterile cu care se acopera orice fractura deschisa sau viscer expus garoul nu este aproape niciodata indicat MASURILE
DE REANIMARE CARE TREBUIE
EFECTUATE IN TIMPUL EXAMINARII PRIMARE Dupa examinarea toracelui: daca se suspecteaza pneumotorace sufocant - toracostomie imediata cu ac urmata de drenaj toracic in caz de volet costal - stabilizarea lui folosind un leucoplast lat penumotorace cu supapa - se va inchide supapa cu pansament si se va efectua drenaj toarcic suspiciune de tamponada cardiaca cu stop cardiac iminent - pericardiocenteza (rar indicata) gaze arteriale COMPLETAREA EXAMENULUI PRIMAR lDupa ce examenul primar (ABC si masurile de resuscitare) a fost completat trecem la examinarea secundara PRIORITATILE EXAMINARII SECUNDARE lDezbracarea completa a pacientului pentru a permite examinarea amanuntita a acestuia - acest lucru poate presupune taierea hainelor daca miscarile sunt dureroase pentru pacient lSe vor folosi surse de caldura (radiatoare, paturi) pentru a proteja pacientul de hipotermie lSe reevalueaza semnele vitale - se va masura temperatura daca aceasta nu s-a efectuat in prealabil PRIORITATILE EXAMINARII SECUNDARE lExaminare completa "din cap pana in picioare" lSonda nazogastrica si/sau urinara (daca nu exista contraindicatii) lRadiografii - cele uzuale sunt radiografiile de torace, coloana cervicala laterala, bazin lSe va decide daca sunt necesare si alte teste de laborator EXAMINAREA SECUNDARA lIn primul rand se stabileste istoricul traumatismului lAnamneza ampla: alergii medicatie antecedente patologice ultima masa (la ce ora) evenimente care au precedat traumatismul lSe stabileste mecanismul traumatismului lSe evalueaza prezenta altor factori nocivi hipoglicemie, expunere la toxine, fum, CO EXAMENUL "DIN CAP PANA IN PICIOARE" lSe evalueaza starea de constienta - GCS lSe palpeaza scalpul (manusi) lSe examineaza timpanul lSe examineaza nasul si gura lSe palpeaza fata si mandibula lSe verifica reactia pupilara si miscarile oculare lEventual se va efectua un fund de ochi, care nu intotdeauna este de folos EXAMENUL "DIN CAP PANA IN PICIOARE" lSe imobilizeaza capul si gatul: se indeparteaza gulerul cervical, se examineaza partea anterioara a gatului si se verifica pozitia traheei se palpeaza partea posterioara a gatului se aplica din nou gulerul cervical lSe examineaza peretele toracic si claviculele prin percutie si palpare lAuscultatie pulmonara si cardiaca lPalparea portiunii superioare a spatelui EXAMENUL "DIN CAP PANA IN PICIOARE" lSe asculta, se palpeaza si se percuta abdomenul lSe palpeaza spatele unghiurile costo-vertebrale, procesele spinoase, muschii paraspinosi lSe palpeaza bazinul lSe intoarce pacientul in decubit lateral mentinand coloana vertebrala in ax lSe palpeaza organele genitale lSe face un examen vaginal si rectal: se vor evalua eventualele leziuni de prostata analiza scaunului cu tintura de guaiac EXAMENUL "DIN CAP PANA IN PICIOARE" lSe palpeaza membrele lSe evalueaza articulatiile lSe palpeaza pulsul periferic si se masoara reumplerea capilara lSe evalueaza functia tendoanelor EXAMENUL "DIN CAP PANA IN PICIOARE" lSe evalueaza statusul neurologic - GCS lStatusul mental/orientare (recunoasterea unor persoane, orientare in spatiu si timp) lExaminarea nervilor cranieni II-XII lExaminarea motorie, senzoriala si a reflexelor a tuturor celor patru membre lCoordonarea miscarilor EXAMINAREA SECUNDARA CONSIDERATII ADITIONALE lImobilizarea si pansamentul plagilor lCuratirea plagilor pentru o apreciere mai buna a profunzimii si extinderii lor lCorpurile penetrante adanci nu se extrag decat in sala de operatie (extragerea prematura poate da exsangvinare, daca corpul penetrant tampona un vas sangvin important) EXAMINAREA SECUNDARA CONSIDERATII FINALE lTrebuie avut in vedere efectuarea unei ECG pe 12 derivatii (in caz de hipotensiune, traumatism toracic major, dureri toracice) lRadiografiile minime necesare (pentru un traumatism major al trunchiului) sunt: coloana cervicala laterala, craniana, bazin (se cer la efectuarea examenului secundar) lRadiografii ale tuturor partilor suspicionate de fractura lTeste aditionale la nevoie: lavaj peritoneal, CT, angiografie, ECO lSonda nazogastrica si urinara, daca nu sunt contraindicatii CONTRAINDICATIILE SONDEI NAZOGASTRICE SI URINARE lSonda nazogastrica: fracturi nazale, mediofaciale, coagulopatii severe in asemenea cazuri se introduce sonda orogastrica lSonda urinara suspiciunea leziunilor urtrale anterioare - sange in meatul urinar, prostata nepalpabila, hematom perineal DUPA EFECTUAREA EXAMINARII SECUNDARE lSe va decide daca pacientul necesita transferul in alta clinica si se vor face aranjamentele in timp ce pacientul se afla la radiologie lSe va discuta cu apartinatorii explicandu-le starea pacientului si leziunile descoperite lDaca pacientul este in continuare instabil sau necesita resuscitare in continuare nu se va parasi patul acestuia lSe administreaza analgetice dupa ce pacientul a fost examinat complet lSe vor reevalua cat mai frecvent functiile vitale lSe vor monitoriza: urina si orice alte fluide care se dreneaza REZUMATUL EXAMINARII INITIALE I.Examinarea primara/resuscitare lA, B, C, D, E II.Examinarea secundara lradiografii, laborator, sonda nazogastrica si urinara III.Reevaluare ldiagnostic final loptiuni: lasare la domiciliu, internare intr-o sectie, internare la ATI, intrare in sala de operatie, trasnfer la o alta clinica DECIZII DE TRIAJ IN ACCIDENTELE CU MULTIPLE VICTIME TRAUMATIZATE lCapacitatea de asigurare a asistentei medicale este depasita de situatie: se vor trata intai pacientii cu cele mai mari sanse de supravietuire se vor trata intai pacientii care necesita timpul cel mai scurt, personalul si echipamentul cel mai putin lCapacitatea de asigurarea a asistentei medicale nu este depasita de situatie: se vor trata intai pacientii avand functiile vitale amenintate si cei cu multiple leziuni CONSIDERATII CU PRIVIRE LA IMPLICATIA MEDICO-LEGALA lDaca leziunea este datorata unei intentii suspectat criminale: se vor anunta organele de politie si judiciare se vor pastra toata imbracamintea si obicetele apartinand victimei hainele se vor taia evitand zonele strapunse de cutit, gloante, etc. se vor separa presupusul agresor de victima
|