ANCHETA EPIDEMIOLOGICA

totalitatea investigatiilor efectuate in diferite grupuri de persoane

in scopul depistarii cauzelor aparitiei si evolutiei bolilor (transmisible sau netransmisibile)

pentru elaborarea masurilor de preventie si combatere a acestora

OBIECTIVE

1. rezolvarea urgentelor in epidemiologie

2. cunoasterea FR implicati in producerea unor maladii netransmisibile

Exemplu: H. pylori → ulcerul gastro-duodenal                     Chlamydia → boala ateromatoasa

3. elucidarea etiologiei multifactoriale a BNT cu extindere in populatie

Exemple: fumatul, HTA, dislipidemiile, obezitatea, stressul - pentru BCV

4. realizarea de prognoze asupra evolutiei naturale a bolilor transmisibile

OBIECTIVE

5. evitarea "importului" si "exportului" unor boli transmisibile

Exemple:

"import" pentru Romania

→ malaria adusa din Turcia

- "export" pentru Romania

→ TBC in cazul persoanelor ce provin din zone unde boala este tinuta sub control (tarile din Vestul Europei) si care calatoresc in Romania

6. orientarea productiei de materiale biologice

7. imbunatatirea programelor nationale si internationale de preventie si combatere

8. evaluarea eficacitatii masurilor de preventie si combatere aplicate in populatie

METODE DE REALIZARE A A.E.

1.     anamneza cu bolnavul si/sau cu anturajul acestuia

2. observatia epidemiologica → semnalarea unui fenomen in populatie

3. metoda descriptiva → prezentarea detaliata a unui fenomen

4. metoda analitica → identificarea, diferentierea si studierea partilor componente ale unei probleme de sanatate cu scopul de a realiza caracterizarea ei, a populatiei in care a aparut si a factorilor care au concurat la declansarea fenomenului morbid

5. metoda analitica + biostatistica → meta-analiza = procedeu sistematic de combinare a rezultatelor unor cercetari diferite asupra aceluiasi subiect

METODE DE REALIZARE A A.E.

5. experimentul epidemiologic → verificarea ipotezelor privind aparitia si evolutia unui proces epidemiologic

6. comparatia (istorica, geografica, populationala - dupa varsta, sex, profesie) → cunoasterea istoriei naturale a unei boli, particularitatilor temporale si spatiale ale PE si ale manifestarilor clinice

7. screeningul (triajul epidemiologic) → depisteaza intr-o populatie aparent in stare buna de sanatate persoanele probabil afectate de boala pentru a fi supuse unor investigatii suplimentare sau pentru aplicarea precoce a masurilor preventionale

8. biostatistica → asociata cu oricare dintre metodele enumerate anterior, le creste eficienta in sintetizarea si interpretarea informatiilor obtinute

9. metoda matematica → presupune transpunerea in ecuatii matematice a parametrilor biologici, medicali si sociali, cu ajutorul modelelor matematico-epidemiologice

Tipuri de ancheta epidemiologica

A. Ancheta epidemiologica operationala

preventionala

de combatere (de urgenta)

B. Anchete epidemiologice speciale (de cercetare)

1. descriptive (observationale transversale) - lansarea ipotezelor

- cazuri raportate

- serii de cazuri

- studii ecologice (de corelatie)

- studii de prevalenta

2. analitice - demonstrarea ipotezelor

a) observationale etiologice:

- caz-martor

- de cohorta

b) interventionale - trialuri clinice

3. metaanaliza - verificarea ipotezelor

4. studii de analiza deciziei - aplicarea in practica

A. Anchete epidemiologice operationale

I. Ancheta epidemiologica preventionala

evalueaza starea de sanatate a populatiei si riscurile la care aceasta este expusa

starea de sanatate → indici care se refera la:

- populatia de (aparent) sanatosi (ex. la angajare etc.)

- dezvoltarea fizica si neuropsihica a copiilor si adolescentilor

- durata medie a vietii (F=75,8 ani; B=68,7 ani)

se poate efectua unic sau repetat ~ pentru aceeasi persoana, la intreaga populatie sau numai la un esantion

A.E. de tip transversal

A.E. de tip longitudinal

II. Ancheta epidemiologica de combatere (de urgenta)

stoparea evolutiei si lichidarea unui proces epidemiologic

utilitate practica in bolile transmisibile

realizata de catre medicul de familie din teritoriul urban sau rural

se adreseaza tuturor categoriilor de persoane din focarul epidemic:

- bolnavi cu forme tipice sau atipice de boala

suspecti (persoane presupuse a prezenta forme atipice sau inaparente de boala)

purtatori cunoscuti de agenti patogeni

- fosti bolnavi aflati in stadiul de convalescenta si la care diagnosticul s-a stabilit retrospectiv

- contacti directi si indirecti cu cazul sau cazurile index

Etapele A.E. de urgenta

a) Etapa de orientare (preliminara)

→ realizata de catre medicul de familie

- depistarea si diagnosticarea precoce a cazurilor de boala

- stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic

- elaborarea si aplicarea masurilor antiepidemice de urgenta

→ izolarea bolnavilor, a suspectilor si a posibililor contacti

- decontaminare, dezinsectie, deratizare

- intensificarea masurilor de educatie pentru sanatate a populatiei

- informarea operativa a unitatilor sanitare ierarhic superioare, privind situatia epidemiolgica aparuta si masurile preliminare adoptate (declarare)

- fisa de ancheta epidemiologica de urgenta (de raportare)

b) Etapa de aprofundare (definitiva)

→ medici de familie + epidemiologi + alti specialisti → se realizeaza A.E. definitiva si se completeaza fisa de ancheta epidemiologica

modul de izolare si tratamentul bolnavului pe toata durata bolii

diagnosticul definitiv al bolii si al formei evolutive

situatia epidemiologica a bolnavului vindecat clinic si externat → purtator

dispensarizarea dupa revenirea in teritoriu

modurile si caile de transmitere a agentilor patogeni si eficienta masurilor de neutralizare a acestora → metodelor de DDD

supravegherea epidemiologica si clinica a contactilor

→ pe durata maxima a perioadei de incubatie a bolii respective

evaluarea receptivitatii populatiei (fondul imunitar etc.)

evaluarea masurilor de preventie aplicate in focar si perifocar

masuri de educatie pentru sanatate

Metodologia desfasurarii A.E.

Cunoasterea particularitatilor factorilor PE prin culegerea, prelucrarea si interpretarea datelor epidemiologice

Elaborarea masurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic si evitarea reaparitiei lui

Metodologia desfasurarii A.E.

III. Verificarea aplicarii corecte a masurilor igienico-sanitare si anti-epidemice si

urmarirea eficientei lor

IV. Intocmirea fisei de ancheta epidemiologica

I. Cunoasterea particularitatilor factorilor PE prin culegerea, prelucrarea si interpretarea datelor epidemiologice

1. Culegerea datelor

→ se realizeaza prin:

convorbire (anamneza sau interviu)

observatie epidemiologica

investigatii de laborator

informatii speciale

Convorbirea (anamneza, interviul)

→ obtinerea de informatii referitoare la factorii epidemiologici ~ de la bolnav si/sau de la anturaj

data probabila si circumstantele contaminarii

data debutului real al bolii

→ permit stabilirea perioadei de incubatie a bolii (retrospectiv)

precizarea momentului infectant

identificarea unui singur moment infectant

uneori mai multe momente posibil infectant

asocieri posibile intre primele simptome si consumul de alimente, apa

Convorbirea (anamneza, interviul)

relatiile cu anumite persoane din familie, rude, colectivitate, loc de munca, mijloace de transport in comun

→ printre contacti se poate afla sursa de agent patogen

→ contactii receptivi - masuri de preventie (ATB, Ig)

calatorii efectuate

- antecedentele patologice de tip infectios si ce preparate imunizante a primit

→ informatii despre receptivitate

existenta in ambientul bolnavului a animalelor domestice, salbatice, rozatoare, pasari, artropode si relatiile stabilite continuu sau accidental cu acestea

→ informatii despre sursa sau despre MCT

Observatia epidemiologica

aprecierea conditiilor igienico-sanitare ale locuintei

calitatea igienei corporale si a alimentatiei

modul de indepartare a reziduurilor

situatia instalatiilor tehnico-sanitare

intretinerea animalelor

→ in focarul epidemic / la locul de munca / in intreaga colectivitate

Investigatiile de laborator

utile pentru:

depistarea surselor de agent patogen

cunoasterea receptivitatii populatiei

cunoasterea modurilor si cailor de transmitere

Informatiile speciale

situatia topografica a localitatii

natura solului, a surselor de apa

reteaua de comunicatii

conditii climatice si meteorologice

morbiditatea, mortalitatea

situatia bolilor transmisibile si a vaccinarilor

alimentatia, aprovizionarea cu apa potabila

2. Prelucrarea datelor

sistematizarea informatiile

includerea in variate documente

(FAE, tabele, grafice, schite, harti etc.)

facilitarea aplicarii

masurilor de preventie si combatere

3. Interpretarea datelor

analiza datelor din tabelul cu persoanele diagnosticate:

- repetarea aceluiasi nume → existenta unui focar familial

- repetarea aceleiasi adrese → existenta probabila a sursei in locuinta sau in colectivitatea respectiva

- repetarea aceluiasi grup de varsta → indicatii asupra receptivitatii la boala

- mentionarea aceleiasi profesii → caracterul profesional al imbolnavirii

analiza schitelor (hartilor) localitatii sau a colectivitatii in care a aparut focarul epidemic

→ posibila grupare a imbolnavirilor in zona din apropierea sursei de apa potabila sau de-a lungul apei curgatoare

→ informatii asupra sursei de agent patogen, a modului si cailor de transmitere

datele prezentate grafic → concluzii referitoare la debut, modul de evolutie in timp, varful epidemiei, perioada de descrestere a acesteia etc.

II. Elaborarea masurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic si evitarea reaparitiei lui

1. Masurile igienico-sanitare
(comune, generale)

recomandate de legislatia de profil

- au ca scop imbunatatirea conditiilor de igiena individuala, de familie sau de colectivitate, a mediului ambiental natural sau ocupational

2. Masurile anti-epidemice (de combatere, de control)

a) Masuri fata de bolnavi

depistarea activa si precoce a cazurilor

izolarea bolnavilor in spital sau la domiciliu

declararea nominala sau numerica

masuri de decontaminare, dezinsectie, deratizare

Exemplu: bolnavul cu HVB cu evolutie favorabila

b) Masuri fata de suspecti

- aceleasi ca si fata de bolnavi pana la clarificarea diagnosticului.

c) Masuri fata de contacti

izolare in familie sau in colectivitate, carantinarea

supraveghere pe durata maxima a perioadei de incubatie a bolii

examen clinic, termometrizare

examene de laborator

chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino - preventie

masuri de D.D.D.

educatie pentru sanatate

Exemplu contactul cazului confirmat cu meningita meningococica

d) Masuri fata de purtatori

evidenta si dispensarizarea acestora

sterilizarea microbiologica prin diferite metode

supravegherea

educatie pentru sanatate

excludere temporara sau definitiva din diferite sectoare cu risc populational

Exemplu - purtatorul sanatos de streptococ betahemolitic grup A

e) Masuri fata de convalescenti

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

- dispensarizare (supraveghere)

Exemplu - convalescentul dupa hepatita virala B cu evolutie favorabila

1. supraveghere clinica si cu laboratorul timp de un an de zile:

-la 1 luna, la 3 luni, la 6 luni:

-examinarea dimensiunilor ficatului

-TGP, bilirubina

-la 1 an:

-TGP, bilirubina

-proteine totale

-antigen HBs

2. excluderea de la donarea de sange pentru toata viata

3) Alte masuri

- vaccinare, revaccinare in focare, perifocare sau in populatie

imunoglobulinopreventie si chimiopreventie

testari in populatie pentru stabilirea gradului de receptivitate (ex. IDR la tuberculina)

masuri speciale prin sistarea temporara a activitatii in unele unitati de interes public

- educatia pentru sanatate a populatiei

III. Verificarea aplicarii corecte si urmarirea eficientei masurilor igienico-sanitare si anti-epidemice

se controleaza modul in care fiecare cadru medico-sanitar executa anumite activitati (masurile propuse) - medicul de familie si personalul mediu

se stabileste durata supravegherii speciale in focar

→ durata maxima a perioadei de incubatie a bolii respective din momentul depistarii ultimului caz

data si persoana care va realiza declararea lichidarii focarului, odata cu analiza actiunilor desfasurate (programe preventionale).

IV. Intocmirea fisei de ancheta epidemiologica

fisa de ancheta epidemiologica (FAE) = documentul metodologic cel mai important elaborat la aparitia fiecarui caz de boala transmisibila

utilizata pentru culegerea informatiilor epidemiologice, dar si ca act medico-legal

sta la baza sistemului de raportare in cazul bolilor cu declarare obligatorie

in BT ~ are 7 capitole:

- date despre bolnav

- date despre sursa de agent patogen

- date despre modul si caile de transmitere

- date despre gradul de receptivitate

- date despre interventia factorilor favorizanti

- date despre masurile elaborate

- concluzii (sursa ~ nominal/neidentificata; MCT; masuri elaborate; durata supravegherii focarului).