Analiza Sangelui

Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange) Analizele hematologice analize ale sangelui Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa, din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii, globule albe si trombocite). In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se coaguleaza dupa cateva minute. Apoi acesta se separa intr-un strat lichid, superior, care se numeste ser si intr-un strat inferior, solid care este cheagul. Daca in eprubeta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza, dar se separa tot in doua straturi: stratul superior, lichid constituit din plasma si stratul inferior, solid, constituit din elementele celuare necoagulate. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medicale biochimice si serologice. Din elementele celulare sanguine se realizeaza analizele hematologice. Analizele hematologice cerceteaza numarul, forma, caracteristicile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Procedeul consta in recoltarea sangelui dintr-o vena, apoi acesta se combina cu o substanta antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust, care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. In urma acestei operatii se observa separarea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior, format din globule rosii, care constituie hematocritul. Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. Valori normale ale hematocritului: - la barbati = 40-48% - la femei = 36-42% - la copii 2-15 ani = 36-39%. Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). Scaderea hematocritului se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Hematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei, ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie. Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui, respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier, numit hemoglobina. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nivelul plamanilor, pe care apoi de a-l transporta in tot organismul, la celule. Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie reducerii continutului globulelor rosii in hemoglobina, fie scaderii numarului de globule rosii. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii, dar acestea contin hemoglobina putina, situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. Exista si cazuri de anemii hipercrome, in care cu toate ca sangele contine hemoglobina in limitele normale, anemia se datoreaza scaderii numarului de globule rosii (hematii). Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sange, fie in grame la 100 ml sange. Valori normale ale hemoglobinei: - la barbati = 13-16 g la 100 ml sange - la femei = 11-15 g la 100 ml sange. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) Globulele rosii pot fi numarate la microscop. Pentru aceasta este nevoie de o picatura de sange recoltata de la un deget sau din vena. Numaratoarea se face pe un volum foarte mic de sange, iar rezultatul se

raporteaza la 1 mm cub de sange. Valori normale ale numarului

de globule rosii: - barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub - femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub - copii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub. O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o anemie, care trebuie tratata. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii), boli infectioase acute si cronice, boli produse de paraziti, intoxicatii cu diferite substante chimice, lipsa de fier si de vitamine, subalimentatie etc. Cresterea numarului de globule rosii peste 5,5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza), boala rara. Numaratoarea globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii, dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic. Valori normale ale numarului de globule albe: - la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub - la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub. Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar mare de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene, organismul lupta impotriva infectiilor. Un numar foarte crescut de leucocite peste 20.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii, etc. Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri, in anemii, organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor, in imbolnavirea maduvei osoase structura responsabila cu producerea acestora. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma, structura si functii. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descris mai multe tipuri de globule albe, fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie.

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica

Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

Este recomandata pentru reducerea colesterolului si trigliceridelor, tratamentul artritei reumatoide, acnee, maladiei Alzheimer. Ficatul, rinichii, drojdia de bere, galbenusul, pestele gras, laptele, ciupercile, spanacul, mazarea, fasolea, contin vitamina B5, dar apar probleme pentru ca este foarte perisabila datorita prepararii acestor produse. Si alimentele conservate sau congelate isi reduc continutul de vitamine. Carenta de vitamina B5 apare la alcoolici si femeile care iau anticonceptionale cu concentratie mare de estrogen si progesteron. Apar insomnii. Dureri de cap, oboseala, tulburari intestinale, furnicaturi, ficatul nu mai face fata la eliminarea toxinelor, tulburari ale glandelor suprarenale. Se suplimenteaza cu complexul B.

Vitamina B6; esentiala in formarea si functionarea celulelor rosii, in metabolism. Este catalizatorul reactiilor chimice ce au loc in organism, proceseaza aminoacizii, necesari dezvoltarii, mentinerii si repararii tesutului. La nivelul sistemului nervos sintetizeaza substante, prin care se realizeaza transmiterea impulsului nervos. Favorizeaza sau inhiba formarea hormonilor steroizi - estrogen si testosteron. Cea mai buna sursa de vitamine sunt cartofii, bananele, ficatul, carnea de pui, curcan, somonul, tonul, spanacul, lintea, alunele, nucile, cerealele integrale. Nu trebuie depasita o doza de 200 mg.

Vitamina B12; vegetarienii prezinta un deficit major, fiind predispusi bolilor cardiovasculare. Amelioreaza starile depresive, anemia, previne leziunile pre-canceroase ale plamanului, mentine fertilitatea, dezvoltarea capacitatii intelectuale. Pestele, carnea ouale sunt principala sursa de vitamina B12. In sangele vegetarienilor se gaseste o substanta - homocisteina prezenta in exces, antrenata in metabolismul proteinelor. Nivelul ei este reglat de vitaminele B12, B9, B6, dar vegetarienii duc lipsa de aceste vitamine, substanta se acumuleaza in sange care devine toxic pentru multe celule. Totodata sunt dispusi la boli cardiovasculare. Suplimenteaza cu vitamina B12 asociata cu B9.

Vitamina C; un nivel ridicat reduce riscurile unui atac cerebral. Se gaseste in varza, mure, zmeura, conopida, cartofi, ardei. Este eficienta pentru persoanele hipertensive, consumatoare de alcool, fumatoare sau sedentare, expuse pericolului unui atac. Apara organismul de infectii, cancer si diabet. Are un rol important in timpul sarcinii. Globulele albe, ar trebui sa aiba un nivel ridicat de vitamina C, le accelereaza mobilitatea in cazul unui atac bacterian. Bariera impotriva virusilor, elimina excesul de colesterol, reduce intensitatea alergiilor. Contribuie la dezintoxicarea organismului de unele metale toxice, plumb, nichel.

Vitamina D; mentine nivelul ridicat al calciului in sange si pastreaza masa osoasa si dantura. Are rol de a mari absortia de calciu din alimente si sa diminueze pierderea lui prin urina. Antioxidant reducand riscul imbolnavirii de cancer, echilibreaza nivelul de insulina din sange. Un aliat impotriva osteoporozei si ca tratament si preventiv, pentru copii rahitici, fibroza cistica, depresie, diabet, vitiligo, cancer la san si colon, scleroza multipla, Parkinson. Pe timpul iernii pentru ca lumina solara este mai slaba se recomanda sa luam vitamina D. Cei mai multi dintre noi obtinem vitamina D prin expunerea la soare, fiind sintetizata de razele solare, din anumite substante din piele. Nu este suficient sa iesim afara, ci trebuie sa ne expunem toata pielea la soare. Daca stam cate 15 min. la soare, de 3 ori/saptamana este suficient. Cele mai bune surse sant untura de peste gras (ton, somon, macrou, sardine), produse de lapte, galbenusul, drojdia de bere.

Celulita; se face o salta din frunze de patrunjel, taiat foarte fin, cu suc de lamaie, putin ulei, o rosie taiata, se consuma cu 2 felii de paine prajita, inainte de masa de dimineata si de seara.

Chist pe burta; pe toata suprafata se pune slanina, taiata in felii subtiri (slanina de casa), se pune pe o burtiera , sa stea cat mai strans, timp de o saptamana. Daca chistul are puroi, slanina grabeste colectarea lui, facandu-i loc sa iasa. Se pune slanina inca 2 - 3 zile pana la vindecare. Daca nu are puroi, in 2 - 3 zile se micsoreaza, apoi dispare.

Climax; ceai de traista ciobanului, 1 cana dimineata si 1 cana seara, (regleaza tensiunea si un adjuvant in cazul tensiunii oscilante), ceai de paducel (echilibreaza sistemul neurovegetativ)

Colagenoza; siliciul continut de coada calului, este un mineral esential in producerea de colagen - un adeziv corporal ce mentine unite tesuturile musculare cu pielea - 4 g de pulbere/zi, sustinut de regim vegetarian duce la ameliorarea bolii.

Diabet; cercetatori americani au studiat pe 1 loturi de 200 voluntari, toti avand parinti diabetici, efectele inlocuirii totale a zaharului cu miere. Rezultatele au fost uluitoare, dupa 20 de ani, rata imbolnavirii de diabet este 0, pentru cei ce au consumat numai miere, in timp ce lotul martor 40% are diabet de diferite grade.

Cromul reduce pofta de dulce.

Dislipidemie; pentru reducerea colesterolului, se iau 2 mere mari si o felie de telina (100 - 150 g ), se rad, se consuma pe stomacul gol dimineata timp de 30 zile.

Guturai, gripa; vezi plaman, bronsite.

Hipercolesterolemie; cu 30 min. inainte de masa se inghite de 3 ori/zi 1 lingurita cu boabe de mustar auriu cu apa nemestecate, timp de 3 - 4 luni.

Hodghin; tratament naturist cu Culevit, stimulator al imnitatii pasive, Shark Aid - cartilagiu de rechin mặcinat in formặ purặ,, Coenzima Q10, Polinesian Noni - regele fructelor, sirop cu remarcabile propietặti de vindecare, cunoscute de reste 2000 de ani in Polinezia, China, India, anpreunặ cu cel cu citostatice.