Alimentatia gravidei
Dieta sau alimentatia gravidelor trebuie sa difere fata de dieta standard in
sensul ca trebuie sa fim atente ce alimente sa mancam ca sa nu ne ingrasam prea
mult peste greutatea standard. Femeile gravide trebuie sa fie constiente de
faptul dieta in perioada de sarcina afecteaza atat sanatatea lor cat si
dezvoltarea si starea copilului.
In timpul sarcinii femeile au nevoie de mai multi nutrienti dar asta nu
inseamna ca in dieta zilnica trebuie sa includa de doua ori mai multa mancare.
Este fals ca trebuie sa mancam meniu dublu la sarcina si asta din mai multe
motive:
Copilasul nu trebuie sa "manance" cat
un adult;
In perioada sarcinii corpul este mai
eficient in procesul de absorbtie al nutrientilor;
Organismul nu se dezbara de nutrienti
ci, dimpotriva, "construieste depozite" de vitamine si minerale;
Este foarte important sa va alimentati
foarte bine calitativ si nu cantitativ.
Dieta zilnica a gravidei trebuie sa fie una echilibrata si variata care sa
includa alimente precum:
Carbohidrati complecsi, paine din
faina integrala, orez brun, paste, cereale integrale fara adaos de zahar,
cartofi
Fructe si legume cat mai multe - pana
la 5 portii pe zi
Foarte multe lactate, iaurt, branza -
de preferat pe baza de lapte pasteurizat
Foarte putin zahar si derivate
Foarte multe lichide - circa 8 pahare
pe zi.
Sarcina necesita un consum ridicat atat de energie cat si de substante
nutritive, pentru formarea organismului fetal si pentru modificarile organelor
sexuale materne (uter, placenta, glande mamare etc.). Aportul alimentar este
reglat in functie de necesitatile organismului prin senzatia de foame, aceasta
reglare fiind coordonata de doi centrii nervosi aflati in hipotalamus. Cu toate
ca nu se cunosc inca foarte bine mecanismele reglarii apetitului, se stie ca
acesta este reglat si prin consecintele metabolice ale substantelor nutritive
absorbite (nivelul de proteine, glucoza, lipide, starea depozitelor lipidice
etc.); de asemenea, la om mai intervin in reglarea aportului alimentar si o serie
de factori specifici sociali, culturali, preferinte pentru un anumit gust,
miros, aspect al hranei.
La peste jumatate din gravide, se constata o stimulare accentuata a apetitului
care debuteaza de obicei la inceputul trimestrului al doilea si se mentine pana
la sfarsitul sarcinii, uneori diminuand in ultimele luni. De asemenea se
constata frecvent modificari ale gusturilor gravidei, cel mai des manifestate
prin preferinte pentru fructe, muraturi, mancaruri sarate, condimentate; aceste
preferinte sau pofte, sunt explicate de catre unii autori ca fiind determinate
de o necesitate de stimulare gustativa ca urmare a diminuarii sensibilitatii
gustative ce apare in timpul sarcinii. Aversiunea pentru anumite alimente care
inainte de sarcina erau consumate cu placere, se poate explica prin aparitia
pirozisului sau a greturilor dupa consumarea lor; in rare cazuri apar si
pervertiri ale gustului, gravidele consumand substante necomestibile (sapun,
var, carbune, pasta de dinti etc.).
Fiecare nutrient este
important in cazul gravidei pentru buna crestere si dezvoltare a fatului. De
aceea cheia unei alimentatii corespunzatoare pe parcursul sarcinii este
echilibrul si varietatea. Alimentatia trebuie sa cuprinda alimente sanatoase,
din toate grupele alimentare: fructe, legume, cereale, carne, lactate.
Nu inseamna ca gravida trebuie sa calculeze caloriile sau cate grame de
proteine consuma la o masa, ci trebuie sa manance sanatos, variat, cu moderatie
si sa tina cont de necesitatile speciale ale sarcinii. Astfel, in timp ce
necesarul de lipide in timpul sarcinii este putin modificat, creste necesarul
de proteine si glucide; de asemenea sunt necesare in cantitati crescute fierul,
calciul, acidul folic si vitamina D. Se prefera mese in cantitati mici dar in
numar mai mare pe zi, decat mese putine si bogate, deoarece in acest fel se
amelioreaza si greturile caracteristice perioadei de inceput a sarcinii si se
evita supraalimentatia.
Nu trebuie uitat de fibrele alimentare, atat de importante in combaterea
constipatiei, care este frecventa in timpul sarcinii atat datorita
modificarilor caracteristice graviditatii cat si datorita suplimentelor
vitaminice recomandate adeseori.
Ce ar putea include baza alimentatiei
pe o zi:
Cereale: 8 portii, cum ar fi o felie de paine din grau integral, o ceasca de
cereale; o jumatate de cana de paste sau orez. (Incercati sa alegeti cerealele
care au cel mai ridicat procent de fibre pentru a evita constipatia din
sarcina.)
Legume: 4 sau mai multe portii cum ar fi doua legaturi medii de morcovi, o ceasca
de verdeturi macinate; o ceasca de brocoli sau conopida gatita.
Fructe: 2-4 portii, cum ar fi un mar mic, portocala, para ori banana sau o
ceasca de stafide.
Lactate: 3 portii, cum ar fi 250-300 ml de lapte sau iaurt ori o 50 g de
branza.
Carne de porc, de vita, de pui sau de peste, oua, alune sau seminte: 2-3
portii, cum ar fi 100g de carne de vita porc sau de pasare gatita ori fructe de
mare.
Grasimi, uleiuri sau dulciuri: foarte putin. Trebuie consumate cu prudenta sau
evitate in timpul sarcinii:
Carnea de porc, vita, pui, sau peste si ouale insuficient gatita sau crude.
(incluzand ouale din coca de prajituri sau cremele din prajituri). Mancarea ce
contine carne insuficient preparata poate contine o varietate de bacterii si
virusuri. Folositi termometre speciale pentru gatit in vederea determinarii
gradului de preparare al carnii.
Produsele fast food ce contin carne, deoarece deseori sunt reincalzite de mai
multe ori. Acest tip de alimentatie pot produce infectia cu Listeria
monocytogenes, o bacterie ce cauzeaza listerioza, boala care poate determina
avortul femeilor insarcinate sau nasterea prematura ori alte probleme serioase
de sanatate. De asemenea, mezelurile se vor consuma cu prudenta, datorita
faptului ca de obicei contin in cantitati crescute sare, lipide si aditivi
alimentari.
Peste spada, rechin, somn, macrou, ton. Acesti pesti contin metilmercur, un
metal daunator cresteri creierului si al sistemului nervos al copilului;
femeile insarcinate cat si lauzele pot consuma pana la 200 grame de peste alb
ca parte inglobata in maxim 400 grame, amestecat cu fructe de mare sarace in
mercur; de asemenea se poate consuma somon, creveti, ton conservat si somn.
Pestele prins in rauri, lacuri, ape curgatoare sau in orice tip de apa.
Pescuitul recreational (amator) poate avea ca rezultat consumul de peste
contaminat bacterian sau cu chimicale. Verificati de aceea calitatea pestelui
pescuit la departamentul local de verificare a calitati produselor alimentare.
Produse lactate nepasteurizate, incluzand cateva tipuri de lapte si branzeturi
(branza feta, brie, roquefort etc.; pateuri sau conserve de carne recongelate).
Acest tip de hrana poate contine nivele ridicate de Listeria. Mancarea din
conserve este mai sigura daca a fost deja preparata.
Sucuri nepasteurizate, sucurile procurate de la comercianti ambulanti pot
contine germeni incluzand Escherichia Coli. Este bine sa intrebati inainte daca
sucurile sunt pasteurizate.
Legumele culese verzi si coapte ulterior artificial. Legumele verzi, necoapte
nu sunt recomandate nimanui nu numai femeilor gravide care sunt intr-adevar mai
susceptibile sa faca infectii datorate germenilor continuti in aceste produse.
Suplimentele nutritive pe baza de plante. De cele mai multe ori contin numai
componente naturale insa sunt insuficient studiate pentru a putea fi
recomandate in sarcina.
Apa nepotabila sau neverificata. Este recomandat sa se consume numai apa de la
surse ce au fost verificate anterior; in nici un caz nu se va consuma apa de la
fantana sau izvoare (nici macar de la izvoare cunoscute pentru diferite efecte
curative) fara a se fierbe in prealabil.
Produse alimentare cunoscute datorita potentialului alergen. Depinzand si de
istoricul familial copilul poate mosteni un anumit risc de a dezvolta anumite
alergii alimentare. Evitand produsele alimentare ce contin alune, capsuni etc.
in timpul perioadei de graviditate se poate reduce riscul alergen la copiii
susceptibili sa dezvolte astfel de manifestari alergice. Inainte de a face vreo
modificare in dieta personala este bine sa se ceara parerea unui nutritionist
specializat in alimentatia pe perioada sarcinii si lauziei referitor la
posibilele preparate cu risc alergen crescut.
a. Colposcopia: metoda de explorare a colului uterin cu ajutorul
unui sistem optic ce permite o marire a campului examinat de 10-60 ori sub
o puternica lumina axiala; permite separarea unor leziuni
cervicale sigur benigne de leziunile "suspecte" numite displazii. Variante:
colposcopia in lumina fluorescenta dupa badijonajul colului cu
acridinorange, rodamin, sulfat de chinidina; fotocolposcopia
(fotografierea imaginilor); examinarea in infrarosu (vapori de Hg si
Na). Testul Lahm Schiller: dupa badijonarea colului cu solutie
slaba de Lugol zonele patologice nu se coloreaza (celulele patologice
nu contin glicogen).
b. Colpomicroscopia: imaginile sunt marite de 100-300 ori permitand
studierea morfologiei celulelor epiteliale (fara informatii
asupra arhitectonicii epiteliului si a membranei bazale).
c. Histeroscopia diagnostica: metoda de vizualizare a
cavitatii uterine.
Histeroscopia panoramica: vizualizarea globala, de
ansamblu a cavitatii uterine dupa o prealabila "balonizare"
prin introducerea intrauterina de fluide care transforma cavitatea
virtuala in "spatiu real de manevra" accesibil explorarii
panoramice.
Histeroscopia de contact: este mai simpla deoarece nu mai
necesita insuflatorul de gaz, sistemul de perfuzie sau generatorul de
lumina rece.
Microhisteroscopia: explorarea endocolului si a cavitatii
uterine, concomitent in ambele moduri, panoramic / conventional
(macroscopic) si de contact microscopic); histeroscopia de contact
microscopica permite examinarea microscopica in detaliu a aceleiasi
leziuni.
d. Tuboscopia (salpingoscopia transcervicala): explorarea
endoluminala a trompelor mijlocita de histeroscopie (calea
transcervico‑histeroscopica).
e. Celioscopia abdominala (laparoscopia - scoala
americana; pelviscopia - scoala germena): vizualizarea
cavitatii pelvi-abdominale dupa realizarea unui pneumoperitoneu
cu CO ; se descopera aspectele macroscopice ale viscerelor
pelvine: ovare, trompe, uter, peritoneu parietal si visceral, ligamente;
poate fi extinsa si la spatiile extraperitoneale, pre sau
retroperitoneale.
Variante: laparoscopia deschisa: practicarea unei
butoniere la peretele abdominal in scopul vizualizarii zonei
intraperitoneale subparietale.
f. Culdoscopia pelvina (celioscopia transvaginala):
explorarea endoscopica a uterului, trompelor, ovarelor si
peritoneului, aparatul fiind introdus in fundul de sac Douglas pe cale
vaginala.
Explorari hormonale.
a. Estrogenii: se dozeaza in urina din 24 ore sau in sange in
zilele 7, 14 si 21 ale ciclului menstrual; se dozeaza fie global, fie
separat cele trei fractiuni adica estrona (E ), estradiolul (E ) si estriolul (E ). Determinarea
estrogenilor totali (fenolsteroizii) se face prin metode chimice (reactia
Kober) iar determinarea separata se face prin metode cromatografice.
Valorile medii ale estrogenilor urinari / 24 ore sunt: in ziua a 7‑a a ciclului
15-20 µg, in perioada ovulatorie 50 µg, in ziua a 21‑a 20-45 µg. In ceea
ce priveste valorile normale plasmatice acestea sunt: in perioada
ovulatorie 282 pg / ml iar in faza luteala 251 pg / ml.
b. Progesteronul: se dozeaza metabolitii urinari (complexul
pregnandiol); valorile normale sunt: in faza estrogenica 0,5-1 mg / 24 ore
iar in faza luteala 5 mg / 24 ore.