Afectiuni mamare - cancerul mamar, nodulul mamar

^{Afectiuni mamare}

Orice nodul la nivelul sanilor trebuie luat in serios si investigat rapid. Totusi, marea majoritate nu sunt cancere (sunt benigni) si pot fi in legatura cu ciclul menstrual lunar al femeii.

Un chist mamar (vezi mai sus) este o capsula plina cu lichid care tinde sa-si mareasca volumul spre sfarsitul ciclului menstrual al femeii respective, cand organismul retine mai multe lichide. Unele chisturi sunt mici, dar altele pot fi de marimea unui ou.

Ganglionul santinela este primul ganglion limfatic prin care trece drenajul limfatic al unei tumori. Izoland acest ganglion santinela inaintea interventiei chirurgicale, medicii il pot scoale pentru a-l studia in timpul operatiei. Daca ganglionul santinela nu contine celule canceroase, este putin probabil ca tumora sa fi diseminat.

Cancerul de san in stadiul precoce este limitat la duet,

Cancerul mamar invaziv a disemi­nat de la nivelul duetului in tesutul adiacent, cuprin­zand si ganglionul santinela din

In timpul rezectiei unui nodul mamar, tumora este scoasa impreuna cu cativa ganglioni limfatici. in cadrul unei mastectomii radicale modificate, este scos sanul si, eventual, si unii ganglioni limfatici axilari. Muschii pectorali raman intacti.

Folosiji-va ochii si mainile pentru a va examina sanii pentru modificari ale pielii, noduli, zone ingrosate sau tumefiate. Palpati-va sanii pentru nodul i in pozitia in picioare si, din nou, intinsa pe spate si efectuarea unei mamografii sau ecografii.

Ecografia poate fi utilizata si pentru analiza initiala a nodu-lului. Efectuata de un medic cu experienta, ecografia poate fi folosita cu incredere in exami­narea chistului. Confirmat de ultrasunete, un chist nu necesita neaparat aspirare daca nu aveti simptome. insa, cand chistul este dureros, aspirarea poate usura disconfortul.

Daca aspirarea nu indica lichid, medicul poate recomanda o mamografie. Daca aceasta indica un nodul, iar ecografia arata mai degraba o zona solida decat un chist plin cu lichid, atunci urmatorul pas este efectuarea unei biopsii care permite examinarea microscopica a tumorii.

Numeroase tipuri de biopsii pe ac, incluzand aspiratia cu ac subtire (FNA), biopsia centrala si biopsia stereo ta etica, pot fi utilizate pentru analiza nodulilor. FNA tinde sa fie cea mai putin exacta pentru ca de obicei nu este insotita de o vizualizare adecvata; de aceea, prezinta riscul de a nu oferi o proba exacta din chist. in plus, aceasta tehnica analizeaza celulele si nu indica structura tesutului.

Biopsia centrala, realizata de un radiolog sub ghidaj ecografic, este considerata foarte exacta. Aceasta procedura este facuta sub anes­tezie locala. Biopsie stereotactica este, realizata de asemenea de un radiolog, sub anestezie locala, si implica utilizarea unei mamo­grafii speciale pentru orientare.

Biopsia chirurgicala (biopsia excizionala sau nodulectomia), care presupune excizia intregii tumori, este o alta modalitate de determinare a cauzei nodulului. Acest tip de biopsie se efectueaza in spital sub anestezie locala sau generala.

Cat de grav este nodulul mamar?

Majoritatea nu sunt maligni. De obicei, nodulii benigni nu sunt periculosi exceptand faptul ca produc un disconfort ocazional.

Totusi, trebuie tratati cu seriozi­tate pana cand varianta cancerului este exclusa.

Anumiti noduli mamari, cum sunt adenofibroamele, sunt aso­ciati cu un risc ridicat de cancer mamar. Conform unor studii recente, majoritatea modificarilor fibrochistice nu cresc riscul apa­ritiei cancerului mamar. Oricum, femeile cu noduli mamari intam­pina dificultati in detectarea unei tumori canceroase, daca aceasta exista. Verificati anumitele modi­ficari sau ingrosari ale sanilor Ia autoexaminarile lunare. Daca aveti o cat de mica suspiciune, consultati medicul.

Tratament

in functie de tipul de nodul mamar pe care il aveti, acesta poate fi tratat medicamentos sau chirurgical. Autoingrijirea se poate dovedi si ea folositoare.

Tratament medicamentos

Unele femei iau analgezice usoare, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul (Advil, Motrin etc.), pentru calma­rea durerilor generate de noduli si de modificarile fibrochistice ma-mare. Danazolul (Danocrine) si bromocriptina (Apo-Bromocrip-tine, Parlodel) amelioreaza de obicei durerea, dar au efecte adverse neplacute si sunt foarte scumpe.

Anumite femei folosesc vitami­na E pentru aceste simptome, dar nu exista nici o dovada ca aceasta este eficienta. S-a demonstrat ca uleiul de primula amelioreaza durerea la unele femei cu dureri mamare determinate de ciclul menstrual.

Autoingrijire

Suporturile adecvate pentru sani, ; sutienele corespunzatoare, purtate chiar si noaptea, pot fi eficiente in ameliorarea disconfortului mamar. Daca fumati, atunci nodulii mamari reprezinta un motiv in plus pentru a renunta. Daca obisnuiti sa consumati bauturi cu cofeina atunci ar trebui sa renuntati sau sa le inlocuiti cu cele decofeinizate. Desi dovezile nu sunt concludente, anumite femei raporteaza ca nodulii s-au redus atunci cand au renuntat la fumat si la cofeina.

Tratament chirurgical

Medicul poate aspira lichidul din chist pentru a reduce durerea. De altfel, aceste chisturi nu trebuie scoase sau tratate decat daca sunt pline cu sange, reapar sau necesita aspir are continua.

Un chist aparent solid, chiar daca ecografia si mamografia arata ca este benign, trebuie supus unei biopsii pentru a exclude cancerul. Un nodul care a fost confirmat de biopsie ca fiind adenofibrom este lasat in pace, doar daca nu produce disconfort. Medicul poate verifica la intervale regulate de timp daca acesta creste sau nu.

Un adenofibrom care continua sa creasca este excizat chirurgical datorita unui risc mic de cancer.

Cancerul mamar

Semne si simptome

Noduli sau ingrosari ale sanului, care pot sa nu fie dureroase

Scurgeri mamelonare clare sau de culoarea sangelui

Un mamelon retractat, daca nu este in mod normal asa

Modificari ale conturului unui san

O depresiune sau pliu al tegumentului sanului

inrosirea pielii sanului Aproximativ  175 000 de noi

cazuri de cancer mamar sunt diagnosticate anual in SUA. O femeie adulta din SUA cu speranta de viata de 85 de ani are sansa de 1 la 8 sa dezvolte cancer mamar pe parcursul vietii.

Printre femeile americane, cancerul mamar este cea mai frecvent diagnosticata forma de cancer vindecabil si a doua importanta cauza de deces prin cancer, dupa cancerul pulmonar. Varsta este si ea un factor -aproximativ 78% din cazurile de cancer mamar sunt depistate la femeile peste 50 de ani.

Cancerul mamar poate ucide prin metastazare, pe cale limfatica si sangvina in alte parti ale corpului. Cand cancerul este depistat si tratat la timp - daca este limitat in canalele lactifere, cand tumora este mica si inainte ca celulele maligne sa se raspandeasca spre ganglionii limfatici vecini - sansele de tratare cu succes sunt de 90-95%.

Cu ajutorul mamografiei si al altor metode de examinare, medicii pot detecta adesea can­cerul mamar in faza incipienta.

Astazi, 75% dintre femeile cu cancer mamar incipient se recu­pereaza complet.

Factorii de risc

Oamenii de stiinta, in general, nu cunosc cauza cancerului mamar. Oricum, studiile au identificat anumiti factori care sunt asociati cu cresterea riscului de aparitie a acestei boli.

Aveti un risc mult mai mare decat majoritatea femeilor daca mama sau sora dumneavoastra au avut cancer mamar, mai ales dupa varsta de 50 de ani sau daca au avut cancer la ambii sani. Riscul este oarecum crescut daca nu ati avut niciodata copii sau aveati peste 35 de ani cand ati avut primul copil.

Aparitia cancerului la un san creste sansa aparitiei si la celalalt san. Riscul aparitiei cancerului mamar creste, de asemenea, cu varsta. in majoritatea cazurilor, cancerul mamar apare la femeile Ia care nu s-a identificat nici un factor de risc.

Testarea screening

Pentru a creste sansa depistarii cancerului mamar intr-o faza incipienta, cand sansele de tratare cu succes sunt ridicate, este foarte

Celulele canceroase mamare pot metastaza prin sistemul limfatic si prin vasale sangvine.      

Terapia conservatoare a sanului

Mastectomia radicala

modificatei

Reconstructia sanului

Terapia conservatoare a sanului va pastreaza sanul dupa o nodulectomie si prelevarea unui ganglion limfatic axilar prin iradierea tesutului mamar restant.

dar fara efectuarea exciziei gan­glionilor limfatici axilari. Inter­ventia este mai indicata atunci cand cancerul se afla in locuri multiple in san, dar este limitat la canalele galactofore (cancer in situ). in acest caz, riscul de raspandire a cancerului la gan­glionii limfatici este neglijabil.

Mamografia nu este necesara dupa o mastectomie simpla, deoa­rece nu ramane prea mult tesut mamar de scanat. Auto exami­narea sanului si examenul fizic al acestuia sunt importante.

Terapia de conservare a sanului

Investigatiile mai recente au aratat ca rata de succes pentru chirurgia conservatoare a sanului este com­parabila cu aceea a mastectomiei radicale modificate. Terapia de conservare a sanului presupune excizia tumorii si a unei zone mici din tesutul mamar normal - o nodulectomie cu o excizie locala larga - urmata de 6 saptamani de radioterapie a tesutului mamar restant si a locului nodulectomiei. in timpul acestei proceduri, chirur­gul va preleva unul sau mai multi ganglioni limfatici axilari, prin incizii separate in axila, utilizand daca este posibil tehnica biopsiei ganglionului limfatic santinela.

Mastectomia subcutanata

in aceasta procedura, chirurgul excizeaza doar tesut mamar,

In mastectomia radicala modi­ficata, intregul dumneavoas­tra san este excizot, impreuna cu unul sau mai mutyi gan­glioni limfatici axilari. Muschii peretelui toracic sunt pastrati.

pastrand tegumentul, mame­lonul, areola, muschii perete­lui toracic si ganglionii limfatici. Este una dintre numeroasele proceduri de chirurgie estetica, ce este efectuata ca masura profi­lactica la pacientele cu risc crescut de cancer mamar. Este mai putin utilizata astazi deoarece inde­parteaza mai mult tesut mamar ca o mastectomie simpla.

Frecvent, chirurgii cupleaza aceasta interventie cu un implant mamar pentru restabilirea contu­rului sanului. Din cauza tesutului mamar rezidual, este indicat sa faceti anual mamografie.

Reconstructia sanului Majoritatea femeilor care au suferit o mastectomie au beneficiat de operatii de reconstructie a sanului. Cu toate ca inca exista controverse asupra sigurantei implanturilor pro­tetice cu silicon, majoritatea studiilor nu au gasit o legatura intre acestea si bolile sistemice. Food and Drug Admmistration (din SUA) a aprobat utilizarea implanturilor siliconice umplute cu ser fiziologic pentru reconstructia postmastectomie. Zeci de mii de femei au avut rezultate excelente dupa aceasta procedura.

Daca nu doriti sa aveti un ase­menea implant mamar, chirurgul dumneavoastra va poate recon­strui sanul din tegument, tesut adipos si muschi prelevati din peretele abdominal sau toracic.

In reconstructia sanului, poate fi inserat un implant mamar prin muschii peretelui toracic. Chirurgul pocite, de asemenea, reconstrui mamelonul si areola.

Dar aceasta este o interventie mult mai complexa si nu reprezinta o optiune pentru oricine.

Reconstructia sanului vi se poate face in acelasi timp cu mastectomia sau ca procedura separata dupa un timp, in functie de preferintele dumneavoastra si ale chirurgului. in orice caz, nu este o idee buna sa folositi propriul mamelon Ia recon­structia sanului dupa o mastectomie pentru cancer, deoarece cancerul poate reaparea in mamelon.

Chirurgii esteticieni pot recon­strui si pigmenta un nou mamelon si o noua areola. Reconstructia nu interfereaza cu chim io- sau hormo-noterapia, nici nu ascunde un can­cer recidivant si nici nu mareste probabilitatea ca acesta sa apara.

Tratament chirurgical paliativ Daca aveti cancer metastazat cu originea in san si zona axilara, localizat in oase, creier sau ficat, vi se poate efectua o procedura