ANATOMIA GATULUI LA CAINE

1.1. Scheletul gatului

Baza osoasa pentru regiunea gatului la toate speciile de mamifere este reprezentata de cele 7 vertebre cervicale articulate succesiv. (1, 2, 7, 8, 11, 12, 16, 18-20, 24). Se formeaza astfel un "lant" osos de lungime variabila, in functie de specie, lant care permite mobilizarea capului prin actiunea muschilor ce isi au insertiile la acest nivel.

Fig. 1. Scheletul axial la caine

(dupa BUDRAS) (6)

1 - Vertebra cervicala C1 = Atlasul; 2 - Vertebra cervicala C2 = Axisul; 3 - Vertebra cervicala C7; 4 - vertebrele toracale; 5 - vertebrele lombare, 6 - vertebrele sacrale, 7 - verebrele caudale; 8 - coastele sternale, 9 - coastele asternale; 10 - coasta flotanta.

Vertebra cervicala C1, numita si "Atlas", se articuleaza cranial cu osul occipital, din cadrul scheletului capului, realizand articulatia atlanto-occipitala. La extremitatea caudala, atlasul se articuleaza cu vertebra cervicala C2, numita si "Axis", formand articulatia atlanto-axiala. Aceste doua articulatii sunt cele mai mobile dintre toate articulatiile vertebrelor cervicale.(3, 12). Ele sunt cele care permit in principal miscarile capului in plan vertical (flexie-extensie) si in plan orizontal (rotatie stanga, dreapta).

1.2. Articulatiile gatului

Primele doua vertebre cervicale realizeaza articulatii mai deosebite cu oasele invecinate, fata de celelalte vertebre care se articuleaza in mod asemanator. Articulatiile atlanto-occipitala si atlanto-axiala la caine sunt prezentate in fig. 2.

Fig. 2. Articulatia atlanto-occipitala si articulatia atlanto-axiala, la caine,

(dupa BUDRAS) (6)

1 - Condilul occipitalului; 2 - Lig. apical al dintelui axisului; 3 - Lig. transvers al atlasului; 4 - extremitatea caudala a Axisului; 5 - Lig. longitudinal dorsal; 6 - capsula articulara a art. atlanto-axiale; 7 - Ligg. Inelare; 8 - Lig. lateral; 9 - capsula articulara a art. atlanto-occipitale.

Articulatia atlanto-occipitala este o articulatie sinoviala de tip condilian, realizata intre condilii osului occipital si fosele articulare craniale ale atlasului. Articulatia este consolidata de capsula articulara si de ligamentele laterale, ea fiind cea care permite in principal miscarile de flexie / extensie ale capului, dar si usoare miscari de rotatie. (3, 8, 21, 24)

Articulatia atlanto-axiala este de asemenea o articulatie sinoviala, dar de tip trochoid sau pivotanta, realizata intre extremitatea caudala a atlasului, pe de o parte, dintele axisului si procesele articulare care il flancheaza, pe de alta parte. Ea este intarita de capsula articulara, ligamentul apical al dintelui axisului, ligamentele inelare si ligamentul transvers al atlasului. Aceasta articulatie este cea care permite miscarile de rotatie ale capului. (3, 8, 21, 24)

Alaturi de capsula articulara si de ligamentele enumerate mai sus un rol important in consolidarea acestor articulatii il au si muschii numerosi care se insera in aceasta zona.

Celelalte vertebre cervicale se articuleaza succesiv de la C3 la C7, ultima realizand la extremitatea caudala, o articulatie compusa cu prima vertebra toracala (T1) si cu prima pereche de coaste. (3, 8, 21, 24)

Articulatiile intervertebrale cervicale, la caine, sunt prezentate in fig. 3.

Lucrare: Gonoreea, chlamydia, sida Lucrare: Igiena pielii si a pielii capului

Fig. 3. Articulatia intervertebrala C4 - C5, la caine,

(dupa BUDRAS) (6)

A - Lig. longitudinal dorsal; B - procesele articulare craniale; C - Nucleul pulpos al discului intervertebral; D - Inelul fibros al discului intervertebral; E - Capsula articulara; F - Lig. galben.

VC4 - vertebra cervicala 4; vC5 - vertebra cervicala 5.

Articularea vertebrelor C3 - C7 intre ele, se realizeaza la nivelul corpurilor vertebrelor, prin extremitati, dar si la nivelul arcurilor vertebrale, prin procesele articulare caudale si craniale, de pe acestea. Articularea corpurilor vertebrelor este realizata prin interpunerea discurilor intervertebrale si este consolidata de ligamentul longitudinal dorsal, respectiv de muschiul lung al gatului, plasat ventral. Articularea dintre procesele articulare de pe arcurile vertebrale este consolidata de capsula articulara si de ligamentul galben. (3, 8, 21, 24)

Muschii multifizi si muschii intertransversari, care sunt plasati in planul cel mai profund la nivelul coloanei vertebrale, participa si ei la consolidarea acestor articulatii si la mobilizarea capului si gatului.

Miscarile pe care aceste articulatii le permit sunt multiple, atat in plan vertical cat si in plan orizontal, de asemenea miscari de rotatie a capului.

1. 3. Muschii gatului

Pentru mobilizarea capului sau gatului animalului interactioneaza sinergic mai multe grupe de muschi, in functie de miscarea pe care vor sa o induca, muschi care sunt plasati de o parte si de alta a vertebrelor cervicale. Insertiile de origine si cele de terminatie ale acestora sunt diferit plasate, iar din punct de vedere topografic ei sunt grupati in muschi cervicali dorsali si muschi cervicali ventrali. Fiecare dintre aceste doua grupe este sistematizata la randul ei in mai multe subgrupe continand un anumit numar de muschi.

In continuare, in fig. 4 - 7, sunt prezentati muschii gatului la caine, pe straturi.

Fig. 4. Muschii gatului si ai toracelui la caine

(dupa BUDRAS) (6)

1 - Mm. ridicatori ai coastelor; 2 - M. dintat dorsal, p. caudala (sectionat), 3 - M. dintat dorsal, p. craniala; 4 - Mm. intercostali externi; 5 - Mm. intercostali interni; 6 - M. drept toracal; 16 - M. splenius; 17 - M. spinal si semispinal toracal; 18 - M. longisim al capului; 19 - M. longisim al gatului; 20 - M. longisim toracal; 21 - Mm. intertransversari; 22 - M. lung al capului; 23 - M. scalen dorsal; 24 - M. scalen mijlociu; 25 - M. dintat ventral; 26 - M. iliocostal torcal; 27. M. oblic abdominal extern; 28 - M. derpt abdominal.

In figura 4 sunt prezentati muschii gatului: M. splenius, M. longisim al capului, M. longisim al gatului; Mm. intertransversari, M. lung al capului, M. scalen dorsal, M. scalen mijlociu si M. dintat ventral, care au fost pusi in evidenta dupa ridicarea muschilor din stratul superficial.

In figura 5 sunt prezentati muschii gatului dupa ce a fost ridicat muschiului dintat dorsal, portiunea toracala. S-au putut evidentia astfel si muschii longisim toracal si iliocostal toracal.

Fig. 5. Muschii gatului si ai toracelui la caine, stratul II,

(dupa BUDRAS) (6)

1 - M. splenius; 2 - M. longisim al capului; 3 - Mm. intertransversari; 4 - M. lung al capului; 5 - M. longisim al gatului; 6 - M. scalen dorsal; 7 - M. longisim toracal; 8 - M. iliocosatal toracal; 9 - Mm. intercostali externi; 10 - M. dintat ventral. 11 - M. dintat dorsal, p. craniala.

Fig. 6. Muschii gatului si ai toracelui la caine, stratul III,

(dupa BUDRAS) (6)

1 - M. splenius; 2 - M. semispinal al capului (p. complexa); 3 - M. semispinal al capului (p. poligastrica); 4 - M. longisim al capului; 5 - Mm. intertransversari; 6 - M. lung al capului; 7 - M. longisim al gatului; 8 - M. longisim toracal; 9 - M. iliocostal toracal; 10 - M. dintat ventral; 11 - M. scalen dorsal.

In figura 6, este evidentiat si muschiul semispinal cervical, cu cele doua portiuni ale sale, dupa ridicarea muschiului splenius.

Fig. 7. Muschii gatului si ai toracelui la caine, stratul III,

(dupa BUDRAS) (6)

1 - M. longisim al capului; 2 - M. oblic cranial al capului; 3 - M. omotransversar; 4 - M. marele drept dorsal al capului; 5 - M. oblic caudal al capului; 6 - Mm. intertransversari; 7 - M. lung al capului; 8 - M. multifid cervical; 9 - Ligamentul nucal; 10 - M. longisim al gatului; 11 - M. scalen mijlociu; 12 - M. scalen dorsal; 13 - M. spinal si semispinal toracal si cervical; 14 - M. longisim toracal; 15 - M. iliocostal toracal; 16 - M. dintat ventral; 17 - prima coasta.

In figura 7 sunt prezentati muschii gatului din stratul profund, dupa ridicarea muschilor semispinal cervical si longisim al capului. Au fost astfel pusi in evidenta muschii oblic cranial si oblic caudal ai capului, muschiul marele drept dorsal al capului, muschiul multifid cervical, muschiul semispinal cervical, precum si ligamentul nucal.

Datorita mobilitatii sale deosebite, regiunea gatului la caine este bogata in musculatura, fapt care face necesara si o bogata vascularizatie si inervatie a acestei regiuni. Vasele de sange si nervii care se gasesc in aceasta regiune sunt prezentate in continuare, in figurile 8 - 10.

(1, 4, 5, 9, 14, 15, 22, 23).

Fig. 8. Gatul la canide, vedere laterala, planul superficial,

(dupa BUDRAS) (6)

1 - M. sfincter superficial al gatului; 2 - Platisma; 3 - ramurile N. facial pentru Platisma; 4 - M. trapez cervical; 5 - M. trapez toracal; 6 - M. cutanat al trunchiului; 7 - M- stenocleidomastoidian; 8 - Sternul; 9 - M. cleidocervical; 10 - M. omotransvers; 11 - portiunea claviculara a M: deltoid (M. cleidobrahial); 12 - portiunea acromiala a M. deltoid; 13 - portiunea scapulara a M. deltoid; 14 - capul lung al M. triceps brahial; 15 - capul lateral al M. triceps brahial; 16 - M. brahial; 17 - M. extensor carporadial.

a - V. jugulara externa; b - V. omobrahiala; c - N. axilar accesoriu (C6); d - V. axilobrahiala; e - V. cefalica; f - ramura superficiala a N. brahial; g - A. si V. cervicala superficala (ramuri prescapulare); h - A. si V. toracodorsala (ramuri cutanate); i - N. axilar (ramuri cutanate); j - N. intercostobrahial.

Fig. 8. Gatul la canide, vedere laterala, planul superficial,

(dupa BUDRAS) (6)

1 - M. cleidocervical; 2 - M. trapez cervical; 3 - M. trapez toracal; 4 - M. romboid cervical; 5 - N. auricular mare; 6 - M. splenius; 7 - M. rombiud toracal; 8 - M. parotido- auricular; 9 - Mm. sternohioidian si sternotiroidian; 10 - M. dintat ventral cervical; 11 - M. supraspinos; 12 - M. infraspinos; 13 - N. transvers cervical; 14 - ramura dorsala a N. accesoriu (XI); 15 - M. omotransvers; 16 - rudimentul de clavicula; 17 - M. sterno-cleidomastoidian.

Fig. 8. Gatul la canide, vedere laterala, planul superficial,

(dupa BUDRAS) (6)

1 - Ln. retrofaringian medial; 2 - M. sternotiroidian; 3 - M. sternomastoidian; 4 - M. sternooccipital; 5 - M. cleidomastoidian; 3 - 5 - M- sternocleidomastoidian; 6 - Traheea; 7 - M. sternihioidian; 8 - V. jugulara externa; 9 - V. omobrahiala; 10 - V. cervicala superficiala; 11 - V. cefelica; 12 - N. axilar accesoriu (C6); 13 - portiunea claviculara a M. deltoid; 14 - M. pectoral transvers; 15 - M. pectoral descendent; 16 - V. linguo-faciala; 17 - V. maxilara; 18 - Glanda parotida; 19 - Glanda tiroida; 20 - V. jugulara interna; 21 - Trunchiul vago-simpatic; 22 - A. carotida comuna; 23 - Esofagul; 24 - M. lung al capului; 25 - N. laringian recurent; 27 - Lnn. cervicale superficiale; 28 - Trunchiul limfatic traheal stang; 29 - Canalul toracic; 30 - N. toracic lung; 31 - M. dintat ventral; 32 - M. tirohioidian; 33 - M. cricotiroidian; 34 - M. cleidocervical; 36 - rudimentul de clavicula; 37 - santul pectoral lateral.