Controlul functiei de reproductie la suine

Controlul functiei de reproductie la suine

REPRODUCTIA ASISTATA LA ANIMALE)

CUPRINS

INTRODUCERE

1.1 Aplicarea insamantarilor artificiale la suine

1.2 Particularitati fiziologice ale functiei de reproductie la scroafa

1.3 Terapia PMSG si a HCG in obtinerea rezultatelor dorite

4 Programul de managememt al diferitelor stari fiziologice plin aplicarea tratamentelor cu PG 600

Controlul functiei de reproductie

INTRODUCERE

Cercetarea stiintifica in domeniul biotehnologiilor si aplicatiile acestora in practica agricola au demonstrat pe deplin legatura reciproca si indisolubila dintre reproductia si productia zootehnica, in conditiile cresterii si dirijarii fertilitatii, natalitatii si prolificitatii animalelor, ceea ce influenteaza direct calitatea vietii oamenilor, prin satisfacerea necesitatilor mereu crescande de proteine animale. Progresele realizate in cresterea animalelor au fost posibile in urma cunoasterii fenomenelor intime ale reproductiei.

Reproducerea animalelor prezinta numeroase aspecte biologice, tehnologice si economice, care influenteaza direct nivelul cantitativ si calitativ al productiilor animaliere.

Biotehnologia reproductiei aduce o contributia deosebita prin continutul sau teoretic si practic, la sporirea continua si imbunatatirea calitativa a efectivelor in zootehnia moderna, de inalt randament si eficienta economica.
Cantitatea si mai ales calitatea productiei de material seminal reprezinta un mijloc principal de intensivizare biotehnologica a reproductiei.

Fertilitatea unui reproducator este strict legata de calitatea materialului seminal. Controlul materialului seminal scoate in evidenta activitatea germinativa a testiculului, activitatea endocrina a sa, precum si a axului hipotalamo-hipofizo-testicular. In urma progreselor realizate in domeniul reproductiei, rezulta ca, circuitul principal hipotalamus-hipofiza-testicul nu este de sine statator, ci se integreaza in sistemul endocrin, in care echilibrul general se mentine prin coordonarea functionala intre glande. Dezorganizarea functionala, la orice nivel, a acestui circuit general va avea implicatii tranzitorii sau definitive asupra sferei genitale a masculului si mai precis asupra fertilitatii acestuia.
Modificarea dirijata a structurii genetice a populatiilor de animale in directia utila omului, reprezinta un proces dinamic si hotarator al progresului in productia animala.

Nu pot fi ignorate efectele economice benefice ale aplicarii unora dintre metode in sensul cresterii productiei de lapte, oua, lana, cresterii in greutate a animalelor, diminuarii perioadei neproductive, introducerii rezistentei la o serie de boli. Cele mai optimiste ganduri ale geneticienilor se indreapta deja catre crearea cirezilor de vaci transgenice clonate, in laptele carora sa se gaseasca din abundenta medicamente de interes extrem.

Tehnologiile reproducerii animale au potentialitatea de a dezvolta o mare varietate de noi soiuri pe de o parte, iar pe de alta parte pot creste productivitatea in zootehnie. Unele biotehnologii au trecut chiar de la animal la om, ceea ce a condus poate la progrese, dar in multe cazuri au aparut insa tot mai multe probleme de etica. De aceea accesul la anumite tehnici de acest gen trebuie sa fie limitat pentru a nu se declansa viitoare mutatii greu de depasit pentru specia umana.

Eficienta productiva este adesea un factor limitator al productivitatii si eficacitatilor fermelor de porcine.

La specia porcine intervalul dinte fatari (c v ) difera cu tehnologia de intarcare aplicata de crescator. Se recomanda un interval optim intre fatari de 142 de zile pentru a obtine eficienta mare in exploatatie.

Calving interval la specia suina este un indicator de productie efficient ce aduce informatii plauzibile despre modul de desfasurare a functiei de reproductie. Monitorizarea permanenta a parametrului si mentinerea lui in standarde determina succesul activitatii, satiscactia fermierului.

Intervalul dintre fatari este un parametru productiv ce se afla in permanenta sub influienta factorilor fiziologici, genetici,si de mediu.

Analiza: Ruptura musculara - ce trebuie facut? Referat: Gastritele

1.1 Aplicarea insamantarilor artificiale la suine

La obtinerea performantelor in crestere porcilor a contribuit in prima instanta aplicarea insamantarii artificiale.

In sensul strict al cuvantului, prin insamantare artificiala se intelege recoltarea si introducerea materialului seminal, folosind un instrumentar adecvat specificului anatomic si fiziologic al fiecarei specii in organele genitale femele, fara ca sa aiba loc actul de copulare intre mascul si femela.Din punct de vedere zootehnic, insamantarea artificiala constituie o metoda biotehnica moderna de control si dirijare a functiei de reproductie, in scopul optimizarii procesului de multiplicare si ameliorare a populatiilor de animale, la nivelul capacitatii lor potentiale reproductive, ce se afla in permanent sub incidenta integritatii morfo-functionale a aparatului genital si a "conditiei de reproductie".Folosirea denumirii de fecundatie artificiala in loc de insamantare artificiala este considerata improprie, deoarece prin metoda respectiva nu se intervine in mecanismul fecundatiei, iar produsii obtinuti prin insamantare artificiala nu se deosebesc de cei obtinuti prin monta naturala.

Inca din secolul al IV-lea, crescatorii si oamenii de stiinta au incercat sa fie preocupati de problematica insamantarilor artificiale. Depasirea stadiului experimental se realizeaza abia in a II-a jumatate a secolului al XIX-lea, cand s-au dezvoltat metode fiabile si reproductibile de conservare a materialului seminal, in special prin criogenie in N lichid, pe baza carora insamantarea artificiala si-a gasit o larga aplicare in tarile cu zootehnie dezvoltata, devenind conditie tehnica de baza in procesul de ameliorare si metoda sigura de eradicare a bolilor transmisibile prin actul montei.

Importanta si avantaje din punct de vedere zootehnic:

obiectivul major al practicarii insamantarii artificiale il constituie ameliorarea genetica a populatiilor active, prin folosirea intensiva si rationala a reproducatorilor masculi de mare valoare zootehnica pe un efectiv foarte mare de femele, comparativ cu cel care poate fi cuprins prin folosirea reproducatorilor respectivi la monta.

aprecierea valorii zootehnice a reproducatorilor se face dupa un complex de criterii, pe baza carora se acorda clase partiale de bonitate

reducerea considerabila a numarului de tati folositi la reproductie, determina posibilitatea aplicarii unei selectii riguroase, dupa capacitatea lor genetica. In acest scop, atat pe plan mondial cat si in tara noastra, aprecierea vierilor se face prin metoda "progeny-test" (testarea dupa descendenti), fiind admisi la reproductie numai aceia care se dovedesc buni amelioratori, asigurandu-se astfel progresul genetic de la o generatie la alta (ameliorarea pe verticala)

sperma congelata ofera posibilitatea schimbului international de valori genetice, accesul la performantele mondiale in domeniu, companii specializate in domeniu activand cu efecte remarcabile in mai multe tari cu zootehnie avansata, printre care se remarca cele din Germania, SUA, Austria, Franta si altele;.

trebuie subliniat si implicatiile benefice in protectia si mentinerea starii de sanatate a efectivelor, masculul neavand contact direct cu femela, se evita in primul rand difuzarea bolilor transmisibile prin actul montei (bruceloza, vibrioza, trichomonoza etc.).

De asemenea exista o corelatie intre intervalul dintre fatari si servis- period. Factorii implicati in activitatea reproductiva sunt reprezentati de depistarea estrului, si intervalul pana la prima I.A dupa fatare.

O cauza majora in pierderea animalelor valoroase si cresterea procentului de reforma nedorit o reprezinta anestru postpartum prelungit, calduri sterse si slaba depistare a estrului ce depinde de profesionalismul resurselor umane.

Factorii de risc din perioada fatarii, distociile, bolile clinice, pot influienta negative ciclicitatea sexuala.

1.2 Particularitati fiziologice ale functiei de reproductie la scroafa

Scroafa este un animal poliestric nesezonier adica manifesta calduri tot timpul anului. Durata manifestarii caldurilor este de 3 zile proestrul, 2-3 zile estru, 7 zile metestrul si 8 zile diestrul. Ovulatia nu este simultana, ci se produce esalonat incepand cu a doua zi de calduri. De aceste particularitati se tine seama la alegerea momentului optim al montei. Se apreciaza ca cel mai favorabil moment pentru IA ar fi a doua si a treia zi de calduri.

Scroafa este un mamifer ce prezinta anestru de lactatie adica nu poate manifesta calduri ca la celelalte specii in plina lactatie acest fapt este datorat secretiei sporite de LTH hormone antagonic FSH-ului. Tinand seama ca durata alaptarii purceilor variaza in functie de tehnologia de crestere si tipul de intarcare adoptat (precoce, obisnuit, tardiv ) si dupa 7-10 zile reapar caldurile se poate exprima ca postpartum estrul revine la un interval de 35 -52 zile.

Anestrul de lactatie este o particularitate a speciei foarte importanta deoarece influienteaza viata productiva in special numarul de purcei obtinuti pe an.

Pentru un mai bun management al fermelor de porci functia de reproductie trebuie intensivizata pentru a obtine un maxim de eficienta. Acesta intensivizare se realizeaza cu ajutorul hormonilor sexuali inplicati in functia endocrina de reproductie.

Avantajele asigurate de folosirea preparatelor hormonale in managementul fermelor : - salvarea animalelor valoroase din punt de vedere productiv

- mentinerea progresului genetic

- asigurarea unui plus de animale in atingerea targhetelor de productie

- posibilitati rapide de conceptie

- posibilitati de sincronizare a animalelor

1.3 Terapia PMSG si a HCG in obtinerea rezultatelor dorite

Patologia reproductiei este diversa dar toate problemele de fertilitate deriva din particularicularitatile functiei de reproductie ca raspuns la factorii de mediu.

Principalele tulburari sunt anestru prin chistizarea corpului luteal, si caldurile silentioase.

Inducerea caldurilor la scrofite nu da rezultate mutumitoare, dar aparitia primelor calduri poate fi grabita prin administrarea gonadotropinelor, precum si prin folosirea vIerului incercator, a schimbarii adapostului, a folosirii feromonilir sau a transportului animalelor.

Scroafele itarcate pot fi sincronizate prin administrarea, la itarcare a 10-20 g/ kcorp benzoate de estradiol sau a unei asociatii de 400 U.I. PSMG si 200 U.I. HCG. Asocierea PMSG si a HCG in sincronizarea estrului mareste prolificitatea scroafelor prin stimularea poliovulatiei.

Rezultate bune s-au obtinut si cu Metalibur si derivatii acestuia, singuri sau in asociatie cu PMSG si HCG. Metalibur-ul actioneaza la nivelul axului hipotalamo-hipofizar, diminuind secretia hormonilor gonadotropi si mai a FSH-ului. Dupa incetarea administrarii, la interval de 24-48 de ore incepe sa se elibereze FSH iar caldurile apar la 4-6 ore.

Diferite preparate hormonale pe baza PGFα, PMSG si a HCG sunt utilizate in practica zilelor noastre, dintre care unul dintre cele mai intalnite este preparatul PG 600.

Prin administrarea unei doze de 6 ml la un animal adult, va determina in decurs de 4-5 zile intrarea acestuie in calduri. In urma aplicarii tratamentului hormonal scroafele neproductive vor fi reformate si eliminate din nucleul reproductiv.

Tratamentul se poate aplica tuturor starilor fiziologice ce prezinta probleme in manifestarea caldurilor.

Starile fiziologice intalnite la scroafe sunt:

intarcata normala (in functie de tehnologia de intarcare ) la 21, 28, 35, 42 zile

intarcata timpuriu (inainte de 14 zile)

intarcata tarziu (a 8 zi de la intarcare )

negestanta la 24, 28, 35 zile de la monta

negestanta la 58 de zile

avortata inainte de 35 zile si dupa 35 zile

Pe baza posibilitatilor hormonale de refacere a activitatii reproductive firmele de profil si-au creat programe de eficientizare a activitatilor.

Datorita faptului ca postpartum estrul revine la un interval de 35 -52 zile managerii de gestiune a starilor fiziologice existente in efectivele de scroafe au creat si controlat programe de management in scopul eficientizarii.

Mai jos va fi prezentat un program de management al diferitelor stari fiziologice.aplicarea programului PG 600 pe o durata de 10 zile

4 Programul de managememt al diferitelor stari fiziologice plin aplicarea tratamentelor cu PG 600

BIBLIOGRAFIE

.DUMITRU TANASE, NACU GHERASIM -BITEHNICI SI     BIOTEHNOLOGII DE REPRODUCTIE EDITURA" ION IONESCU DE LA BRAD"-IASI