Medicina veterinara
Gestatia si fatareaGESTATIA SI FATAREA Chinchilele gestante se pun in evidenta prin cresterea in greutate in timp, modificarea abdomenului si a glandelor mamare. Femelele gestante de chinchila consuma cantitati mari de hrana si de apa. Daca nu au fost supuse la batai, sau muscaturi din partea masculului in timpul montei, ele devin linistite si se odihnesc foarte mult. Daca din contra au avut parte de rele tratamente din partea masculului in timpul montei, chinchilele pot pierde puii. Dupa monta, cand femela a ramas gestanta si pana la formarea embrionului trec 4 zile, timp in care femela se odihneste. Femela bine hranita si ingrijita, ia in greutate cu cate 50 grame in fiecare luna. Ea se alimenteaza cu deosebire seara, de aceea masuratorile de greutate aplicate chinchilelor pentru a vedea cat au crescut in perioada de gestatie se aplica inainte de a li se da de mancare. Existenta puilor poate fi pusa in evidenta, pe langa cresterea in greutate si de operatia de palpare a abdomenului, aplicata animalului. Spre sfarsitul perioadei de gestatie nu se mai cantareste chinchila nici nu se mai palpeaza. Starea de gestatie se manifesta si dupa marimea si forma glandelor mamare. Se stie ca chinchila poseda trei perechi de glande, dar pe cele amplasate in zona membrelor posterioare puii nu le folosesc. La femelele gestante mamelele secreta lapte slab, la doua luni dupa fecundare. Gestatia dureaza aproximativ 111 zile, dupa care femela poate da nastere pana la 4 pui. Fatarea are loc de regula dimineata iar perioada de fatare poate dura cateva ore in cazul in care femela naste mai mult de un pui. In momentul fatarii, puii sunt acoperiti cu niste invelitori pe care femela le rupe cu dintii, la fel cum procedeaza si cu cordonul ombilical. In momentul fatarii pot aparea si situatii limita, si anume: femela isi mananca puii, odata cu placenta. Daca acest lucru se repeta la mai multe generatii de pui, femela se sacrifica; puii sunt prea mari. Se extrag din corpul mamei dupa aparitia capului, dar ei sunt sacrificati, deoarece se salveaza numai mama; puii sunt morti, ceea ce duce si la decesul mamei; puii nu sunt asezati corect in corpul mamei. Se intervine prin repozitionarea puiului, prin asezarea femelei in pozitia sezand; femela este prea obosita, caz in care femela este injectata cu oxitocina, pentru reluarea contractiilor; puii sunt neanimati, caz in care trebuie animati si nu declarati morti. Aceasta se realizeaza prin masarea toracelui puiului, dupa ce a fost scos din cusca, pana cand bataile inimii si respiratia revin la normal; puii nu deschid ochii din cauza ca au pleoapele lipite. Se intervine asupra acestora prin spalare cu ceai de musetel si eventual se poate folosi si alifie oftalmica; Dupa fatare femelei i se inlocuieste asternutul, i se numara puii si li se verifica starea de sanatate. Apoi i se aduce femelei baia de nisip ce este lasata timp de jumatate de ora in cusca, pentru ca aceasta sa se usuce. Dupa o perioada de 4 ore de la fatare, femelei i se administreaza hrana, ce poate fi sub forma nutret verde sau fan. Pe podea i se administreaza suc de legume sau alta hrana lichida, deoarece femela se deshidrateaza in timpul fatarii. IMPORTANT! In cazul nasterii puilor morti, li se stabilesc cauzele mortii, ce sunt trecute in registrul de observatii pentru a fi evitate pe viitor dupa care sunt indepartati. Femela de chinchila ingrijeste puii, nelasandu-i prea mult timp singuri. Daca femela are mai multi pui si nu-i poate ingriji singura, i se ia un pui care este trecut unei mama - doica. Daca mama moare la nastere, puii sunt trecuti la o mama-doica, ce in prealabil a fost scoasa din cusca, pentru ca acestia sa se obisnuiasca cu noua locuinta, iar mama-doica sa nu-i respinga. IMPORTANT! Se poate preintampina fenomenul de respingere prin stropirea atat a femelei - doica cat si puilor cu apa de colonie, astfel incat toti au acelasi miros.
Toate acestea ne determina ca primele rezultate obtinute sa le privim cu oarecare retinere si ingaduinta, dar obliga la continuarea cercetarilor in viitor pentru a corecta si perfectiona metoda examinarii RMN la animale. Chiar daca rezultatele obtinute nu ne multumesc pe deplin consideram ca este bine totusi ca inceputul a fost facut si avem speranta ca in viitor lucrurile vor evolua in directia dorita. Suntem convinsi ca o data cu acumularea de experienta si cu aparitia unor conditii mai facile de acces la acest tip de metoda de examinare, vor creste calitativ si rezultatele obtinute. CAP. 4 . MATERIALE SI METODES-au folosit caini din rasa Ciobanesc German si Brac maghiar (Vijla), avand varsta de 4 respectiv 11 ani. Anestezia Scanarile si investigatiile au fost efectuate pe indivizi sub neuroleptanalgezie, indusa de o combinatie de clorhidrat de xilazina 0,75 ml/10 kg (Narcoxil, Intervet®) si ketamina 10 mg/kg/mc (Ketamidor 10%, Richter Pharma®). Aparatura Scanarile au fost realizate la Centrul de Diagnostic Imagistic "NEUROMED" cu ajutorul unui aparat Siemens Harmony Magneton Maestro Class 1T, an de fabricatie 2005 (Foto. 1 si 2).
Foto. 1. Aparat Siemens Harmony Magneton Maestro Class 1T Aparatul folosit pentru scanarea subiectilor are urmatoarele caracteristici: - Regimul de scanare "Longitudinal" (sagital) asigura vizualizarea zonei investigate in modul radiografic; - Regimul de scanare "Transversal" (axial); - Regimul de scanare "Coronar" (cranio-audal); cu urmatoarele caracteristici: vederi ventro-dorsal, dorso-ventral, latero-lateral, orice inclinatie. - Pasul mesei identic cu pasul spiralei de scanare este 0,5-3 mm/rot; - Timpul maxim de scanare 8 minute; Animalele au fost anesteziate conform protocolului descris si plasate pe masa de examinare in decubit latero-lateral, pe partera dreapta, securizate bilateral pentru a evita rasucirea si modificarea planurilor de examinare. Pentru fiecare proba in parte s-a procedat la realizarea unui numar variabil de scanari, 50 - 126 "slice"-uri.
Foto.2. Animalul pregatit pentru scanare In cadrul investigatiei s-a urmarit punerea in evidenta a elementelor anatomice caracteristice regiunii gatului, cu scopul final de a constata cat de relevanta este aceasta metoda de investigatie. CAP. 5. REZULTATE SI DISCUTIIImaginile obtinute in urma examenului RMN reprezinta sectiuni succesive, ("slice"-uri), realizate pe toata lungimea gatului animalelor, incepand din regiunea gatlejului si pana la greban. Sectiunile sau realizat transversal, in plan vertical si longitudinal (sagital), atat in plan vertical cat si in plan orizontal. Din numarul total de slice-uri. obtinute au fost selectate cele care au fost considerate mai reprezentative pentru prezentare in capitolul de rezultate si discutii. Ele sunt prezentate in imaginile care urmeaza, fig. 9 - 17.
Fig. 9. Vedere de ansamblu a gatului la caine, in prezentare laterala, plan sagital 1 - Muschii cervicali dorsali; 2 - Coloana vertebrala cervicala; 3 - Muschii cervicali ventrali; 4 - Traheea. A - Maduva spinarii, segmentul cervical; B - Encefalul. In aceasta imagine animalul este pozitionat in decubit lateral pe partea dreapta, imaginea fiind preluata in plan sagital.
Fig. 10. Regiunea gatului la caine, vedere laterala, plan sagital 1 - M. semispinal al capului (p. poligastrica); 2 - M. oblic caudal al capului; 3 - M - longisim cervical; 4 - M. lung al capului; 5 - M. stenocleidomastoidian. a - vertebrele cervicale; b - vertebra toracala T1; c - discurile intervertebrale. A - Encefelul; B - Cerebelul ; C - maduva spinarii, segmentul cervical. Imaginea este preluata in aceeasi pozitionare ca si precedenta din fig. 9, dar in plan mai profund, in apropierea planului median. Sunt pusi in evidenta o mica parte din muschii cervicali dorsali, straturile profunde III si IV, de asemenea este bine evidentiata coloana vertebrala cervicala si segmentul cervical al maduvei spinarii.
|