Simion Mehedinti (1869-1962)

Simion Mehedinti s-a nascut la 18 octombrie 1869, in localitatea Soveja, in judetul Vrancea, intr-o familie cu 11 copii, el fiind cel mai mic. Tatal, Neculai Mehedinti, dascal de biserica, se tragea dintr-o familie de preoti. In 1875 incepe scoala primara la Soveja, pe care o continua din 1878 la Vidra. In 1879 este admis la Seminarul de la Roman, iar in 1883 se transfera la Seminarul Central din Bucuresti. Liceul, inceput la Focsani in 1884, il termina la Bucuresti in 1888. In acelasi an se inscrie la Universitatea din Bucuresti, unde va urma cursurile Facultatii de litere si unde profesorul Titu Maiorescu va exercita asupra lui o puternica influenta, nu numai filosofica, dar si istorica. In 1892 sustine teza de licenta cu lucrarea Ideile lui J.-J.Rousseau asupra educatiei. In acelasi an isi incepe si cariera didactica la catedra de istorie a liceului din Focsani. In 1893 primeste o bursa de studii de un an la Paris din partea Societatii Geografice Romane, unde il va avea profesor pe Paul Vidal de la Blache. In acelasi an publica in Buletinul Societatii Geografice Romane un articol cu specific istoric: Insula Serpilor. O scrisoare pe care la 134 d.Chr.Adrian, guvernatorul Bytiniei, o adreseaza imparatului Adrian. De la Paris, la indemnul lui Vidal de la Blache, pleaca la Berlin, unde urmeaza, in 1894, cursurile eminentului geograf Ferdinand von Richthofen. Tot aici urmeaza si cursurile de etnografie ale profesorului Adolf Bastian, care vor determina atasamentul permanent al lui Mehedinti fata de aceasta disciplina. In 1895 pleaca la Leipzig, pentru a studia sub indrumarea marelui geograf Friedrich Ratzel. In urma unui puternic surmenaj intelectual abandoneaza studiile in Germania si se intoarce in tara in 1986. In 1897 ocupa ca suplinitor catedra de limba germana la Liceul Internat din Iasi. In 1898 se intoarce la Leipzig, unde isi reia pregatirea tezei de doctorat cu titlui Über die Kartographische Induktion, sub indrumarea lui Ratzel, sustinuta si publicata in 1899. In 1900, la intoarcerea in tara este numit profesor la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. In 1901 se casatoreste cu Maria Cicei, alaturi de care va avea doi copii, Maria-Simona si Emil (d.1981). La 8 martie 1905, Mehedinti  este ales membru al Societatii Geografice Romane, iar in 1915 devine membru al Academiei Romane. In 1938, dupa 38 de ani de prodigioasa activitate didactica si stiintifica, se retrage de la catedra. Continua activitatea stiintifica si publicistica atat in cadrul Societatii de Geografie, cat si a Academiei Romane. La 14 decembrie 1962 se stinge din viata la 93 de ani.

Mehedinti, Simion, 1904 Antropogeografia si intemeetorul ei Fr.Ratzel, Bucuresti

Mehedinti, Simion, 1930, Terra. Introducere in geografie ca stiinta, Bucuresti

Mehedinti, Simion, 1937, Geografia umana si politica, Bucuresti

Mehedinti, Simion, 1938, Antropogeografia, Bucuresti

Mehedinti, Simion, 1940, Fazele geografice ale istoriei Observari geopolitice, in Revista Geografica Romana, an III, fasc. II-III, Bucuresti

Mehedinti, Simion, 1941, Die Geopolitische Lage Rümaniens, Bukarest

Mehedinti, Simion, 1942, La Roumanie a la frontiére orientale de l'Europe, Bucuresti

Mehedinti, Simion, 1943, Die geopolitischen Folgen des wiener Schiedsspruchs, Bukarest

Mehedinti, Simion, 1945, Opere complete, Bucuresti

Daca Simion Mehedinti poate fi considerat precursorul acestui curent  in gandirea stiintifica romaneasca, Ion Conea (1902-1974) poate fi evidentiat, prin scrierile sale, drept cel mai de seama reprezentant al acestui domeniu. Ion Conea trebuie considerat, de asemenea, primul teoretician al geopoliticii romanesti, cu preocupari acoperind tot spectrul teoretic al acestei noi discipline, de la istorie la cadrul conceptual si metodologic. Temele predilecte asupra carora se opreste autorul sunt atat cele teoretice, vizand statutul epistemologic al geopoliticii, cat si cele din zona aplicabilitatii concrete, precum: etnogeneza, continuitatea si unitatea poporului roman, coordonatele geografice si geopolitice ale pamantului romanesc, caracteristicile spatiului romanesc, frontierele nationale s.a. Desi perioada in care Ion Conea a activat in acest domeniu a fost scurta, schimbarile petrecute in Romania postbelica ducand la interzicerea geopoliticii, opera acestuia ramane un model incontestabil pentru geopolitica contemporana romaneasca. O aplecare mai atenta asupra scrierilor sale ar putea oferi numeroase repere in cercetarea geopolitica. In studiul Geopolitica - o stiinta noua, aparut in 1937, Conea defineste geopolitica drept "stiinta a zilei", care isi propune ca obiect de studiu "mediul politic planetar", adica "jocul politic intre state", exprimat prin raporturi de forta, care creeaza "presiuni". Totodata, el leaga aparitia  geopoliticii de procesul denumit astazi mondializare sau globalizare.

"Geopolitica este viata politica explicata prin geografie. In acest sens ea distinge regiuni geopolitice, strategice, economice, de mare convergenta comerciala." Principiile teoretice stabilite in domeniul geopoliticii isi vor gasi aplicabilitatea in amplul studiu O pozitie geopolitica, aparut in 1944. Pornind de la constatarea ca Romania face parte dintr-un vast teritoriutampon, avand o pozitie centrala intre cele doua Europe, una vestica, germanica si romanica, si alta estica, slava, Conea decripteaza toate consecintele ce decurg din aceasta asezare, prin tendinta de expansiune a celor doua blocuri, operand cu un vast material documentar.

Printre multe teme abordate de Ion Conea in studiile sale a fost si aceea a frontierelor naturale, considerate drept frontiere politice de catre geopolitica maghiara, care a lansat conceptul de bazin carpatic. Acestui subiect, Conea ii consacra trei studii: Destinul istoric al Carpatilor Carpatii, hotar natural? (1942) si Spatiul geografic romanesc Ion Conea argumenteaza convingator ca muntii nu despart, ci unesc

oameni, acestia sunt coloana vertebrala a pamantului si poporului romanesc.

Impreuna cu M. Popa-Veres si A. Golopentia, Conea publica in 1940 un amplu studiu teoretic intitulat Geopolitica, in care autorii vor reuni si interpreta o mare parte a conceptiilor anterioare ale  cercetatorilor romani si straini, alaturi de care sunt prezentate coordonatele teoretice ale noii discipline.

Tot in aceasta perioada, un moment de referinta in evolutia geopoliticii romanesti il constituie aparitia revistei Geopolitica si Geoistoria - Revista Romana pentru sud-estul european (1941), la initiativa unui grup de sociologi, istorici si geografi - Gh.I. Bratianu, A. Golopentia, S. Manuila, Mircea Vulcanescu, Ion Conea.

Dupa momentul Geopolitica si Geoistoria, care timp de trei ani s-a bucurat de colaborarea a numerosi istorici, sociologi si geografi, marcand o perioada de maxima inflorire in geopolitica romaneasca, consemnam aparitia, in 1943, sub egida Societatii Romane Regale de Geografie, a lucrarii colective Unitatea si functiunile pamantului si poporului romanesc, reunind contributiile lui C. Bratescu, V. Mihailescu, N.Al. Radulescu si V. Tufescu. Spre deosebire de Ion Conea, pentru care geopolitica era o stiinta geografica, ce isi indreapta atentia spre zarea planetara sociologul Anton Golopentia (1909-1951), pentru care geopolitica era o stiinta sociala atrage atentia asupra faptului ca argumentele geopolitice intereseaza orice stat, fie el mare sau mic.Printre numeroase lucrari publicate de Golopentia, doua atrag in mod deosebit atentia in directia geopoliticii teoretice: Contributia stiintelor sociale la conducerea politicii externe (1937) si Insemnare cu privire la definirea preocuparilor geopoliticii (1938). In viziunea lui Golopentia, geopolitica trebuie sa studieze potentialul statului sau puterea reala a unui stat, cuprinzand: teritoriul, populatia, forta economica, structurile industriale si agricole, marile axe de  circulatie, structura sociala, cultura, modul de guvernare, mediul politic. Deci, analiza geopolitica trebuie sa fie: geografica, demografica, economica, sociala, culturala si politica. Ea trebuie sa fie informativa si continua, tinzand sa devina un adevarat buletin meteorologic, rezultatele ei fiind nationale