Statul de drept in romania interbelica. democratia si limitele sale. situatia constitutionala a tarii: constitutia romaniei din 1923

STATUL DE DREPT IN ROMANIA INTERBELICA. DEMOCRATIA SI LIMITELE SALE. SITUATIA CONSTITUTIONALA A TARII: CONSTITUTIA ROMANIEI DIN 1923

Noul cadru de dezvoltare al Romaniei de dupa anul 1918 a impus si modificarea sistemului constitutional al tarii. Partidul National Liberal, principala forta politica a vremii, si-a asumat programatic misiunea de "a da Romaniei Constitutia asteptata". Astfel, se trece imediat la alegerea Constituantei, netinandu-se cont de normele inca in vigoare, ceea ce a atras protestele Partidului National si Partidului Taranesc.

26 martie 1923 a fost votata si adoptata noua Constitutie de catre Adunarea Nationala Constituanta a Deputatilor cu 247 voturi pentru, 2 contra, 2 abtineri din totalul de 369 deputati,

27 martie  1923 a fost votata si adoptata noua Constitutie de catre Adunarea Nationala Constituanta a Senatului cu 137 voturi pentru, 2 contra si 2 abtineri din totalul de 194 senatori

28 martie 1923 regele Ferdinand a primit raportul pentru sanctionarea Constitutiei

29 martie 1923 noua Constitutie a fost publicata in "Monitorul Oficial".

Constitutia Romaniei din anul 1923

138 articole (cea din 1866 a avut 128 articole),

au fost modificate radical 21 articole

au fost incluse 24 articole noi

20 articole au fost suprimate

87 articole vechi au ramas intacte sau nesemnificativ schimbate

Titlul I: Despre teritoriul Romaniei

Art. 1. Regatul Romaniei este un stat national unitar si indivizibil

Art. 2 Teritoriul Romaniei este nealineabil

Titlul II: Despre drepturile romanilor

Art. 5 Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi.

Titlul III: Despre puterile statului

Art. 33 Toate puterile statului emana de la natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.

Art. 34. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentanta Nationala ()

Art. 39. Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul regulat prin Constitutie

Art. 40. Puterea judecatoreasca se exercita de catre organele ei.

Art. 92. Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui, in modul stabilit prin Constitutie

Art. 93. Ministrii intruniti alcatuiesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost insarcinat de Rege cu formarea guvernului (art. 87. Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori. Nici un act al regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act).

Titlul IV: Despre finante

Titlul V: Despre puterea armata

Titlul VI: Dispozitiuni generale

Titlul VII: Despre revizuirea Constitutiei

Titlul VIII: Dispozitiuni tranzitorii si suplimentare

Se poate spune ca noua Constitutie adoptata in Romania anului 1923 a fost, in fapt, o revizuire a Constitutiei din anul 1866, o adaptare la noile realitati politici, economice si sociale ale vremii.

Constitutia din anul 1923 a formulat cu mai multa claritate principiul suveranitatii nationale prin declararea statului roman ca stat national unitar si indivizibil, al carui teritoriu este inalienabil dar si prin interdictia colonizarii teritoriului national cu populatii sau grupuri etnice straine. De asemenea, aceeasi idee a principiului suveranitatii nationale reiesea si din declaratia ca puterea politica apartine natiunii, care o exercita prin reprezentanti alesi de corpul electoral prin vot universal, direct, egal, obligatoriu si secret.

s-a preluat, dar au fost precizate drepturile si libertatile democratice stabilite anterior

dreptul de proprietate nu mai este un drept absolut, asa cum era el trecut in Constitutia de la 1866, dreptul de proprietate capata o functie de utilitate sociala; astfel statul avea drept de proprietate asupra zacamintelor miniere si bogatiilor subsolului

a fost mentinut principiul democratic al separarii puterilor in stat, fiind integrate Constitutiei si modificarile din anul 1917 privind corpul electoral si Adunarile legislative

s-au introdus: controlul preventiv al legilor prin infiintarea Consiliului Legislativ, dar si controlul represiv prin Curtea de Casatie si Justitie, singura care avea dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a le declara inaplicabile pe cele contrare legii fundamentale in vigoare.