Dacii la Roma

Dacii la Roma

Dacii s-au aflat la Roma, impreuna cu alte popoare aflate in regiunea cunoscuta azi sub numele de Balcani, cum ar fi ilirii, inca din perioada cuprinsa intre anul 44 i.Hr. (moartea lui Iulius Caesar si anul 31 i.Ch., corespunzator instaurarii principatului lui Augustus. Ei aveau mai multe preocupari, insa, in principal, erau gladiatori, si li se potrivea destul de bine, tinand seama de caracterul dacilor care preferau lupta individuala. Gladiatorii se antrenau in mici arene numite 'ludus'. Se cunosc patru denumiri ale acestor arene: Dacicus, Gallicus, Magnus, Matutinus. Existenta arenei Dacicus arata ca erau un numar mare de daci care luptau ca gladiatori. Mai tarziu cand Dacia a devenit provincie romana, ei si-au indreptat atentia mai mult catre activitatea militara, devenind membri ai garzii imperiale - pretorieni, si in garda calare - equites singulares. Inscriptiile pietrelor funerare ale soldatilor ce au apartinut garzii imperiale tin, in mod deosebit, sa aminteasca locul de origine al defunctilor; de exemplu: natione Tharx - pentru traci.

Astfel, se remarca cea a lui Lucius Avilius Dacus, al carui nume e sculptat in marmura, in anul 70 d.Ch., deci anterior cuceririi Daciei. O alta inscriptie a fost descoperita pe Via Flaminia, si este dedicata memoriei reginei Zia, vaduvei regelui costobocilor, Dieporus, pusa de nepotii ei Natoporus si Driglisa. Se pare ca pe Via Flaminia erau gazduiti ostateci de origine regala si nobila. Prezenta dacilor la Roma, in garda imperiala, este relevata si de multele inscriptii in marmura, dedicate imparatilor, si pe care se aflau si numele soldatilor si unde erau precizate si locurile de origine: Aurelius Valerianus Drubeta, Antonius Bassinass Zermizegetusa, Titus Lempronius Augustus Apulum. S-a constatat ca aproape 120 de nume sunt dacice, dintre care 15, proveneau din Sarmizegetusa. Printre acestia se remarca Claudiano, centurion din cohorta a VI-a. Mai trebuie amintit cazul lui Iulius Secondinus, natione Dacus, pretorian rechemat in serviciu, care a ajuns la varsta de 85 de ani, in conditiile in care in acea vreme rar se ajungea la varsta de 50 de ani.

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

Puterea legislativa. Elementul cheie al constructiei institutionale il constituia bicameralismul. Senatul in cele din urma acceptat de legiuitori avea drept caracteristici:

doua colegii (mai ridicat ca si varsta eligibilitatii) - mandat mai lung si institutia senatorilor de drept (mostenitorul tronului, mitropolitul, episcopul)

senatul era asociat intregului proces legislativ.

Atributiile:

drept de initiativasi sanctiune a legilor.

Drept de interpelare.

Acorda sau retrage increderea sa guvernului.

Adunarea Deputatilor discuta si voteaza bugetul.

In fine, constitutia definea statutul puterii judecatoresti care se exercita prin:

Curti de judecata.

Tribunale.

Instanta Suprema este Inalta Curte de Casatie.

Prin constitutie registratorilor li se garanta inamovibilitatea, constituirea juriului (pentru crime, delicte politice si de presa) si interdictia organizarii oricaror comisii sau tribunale exceptionale.

Pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial, constitutia din 1866 a fost revizuita de mai multe ori.

Sistemul electoral era bazat pe vot cenzitar, pentru Adunarea Deputatilor 4 colegii iar pentru Senat 2 colegii.

Importanta Constitutiei din 1866, a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne, a reglementat statutul monarhiei in Romania. Nu in ultimul rand, Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independentei, prin ereditatea domniei si atributiile unui domn suveran, depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele

internationale. In Constitutie nu se amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia electiva a puterilor europene.

Constitutia din 1923

Constitutia Romaniei Mari, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, a creat un nou cadru teritorial, demografic si social - economic care necesita adoptarea unui nou act constitutional.

Principiile constitutiei din 1923:

Principiul suveranitatii nationale. Regatul Romaniei era declarat stat national unitar si indivizibil, teritoriul sau fiind inalienabil. De asemenea puterea in statul roman apartinea natiunii.

Principiul separarii puterilor in stat: Puterea executiva, Puterea legislativa si Puterea judecatoreasca.

Puterea executiva

---

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|