Contributii la studiul evolutiei sociale romanesti - revolutia agrara si evolutia clasei taranesti

Agrarianism, Capitalism, Imperialism

V.M.Madgearu isi propune, prin aceasta lucrare, sa contribuie la studiul evolutiei sociale romanesti din al trei-lea deceniu al secolului XX.

Cartea contine mai multe studii si prelegeri elaborate intre 1922-1927; de aceea nu are o structura discursiva, cele sase parti ale lucrarii neputand fi asimilate cu capitolele distincte ale unui roman.

Ceea ce le uneste este insasi tematica generala a cartii, studiul evolutiei sociale romanesti, contextualizat mai intai, pe analiza procesului de zamislire a vietii agrare si a clasei taranesti("Revolutia agrara si evolutia clasei taranesti", "Teoria economiei taranesti) iar ulterior, in urmatoarele trei studii pe realizarea unei imaginii despre evolutia specifica a economiei si societatii romanesti in era capitalismului("Formarea si evolutia burgheziei romanesti", "Orasul economic", "Capitalismul in Rasaritul Europei"). Numai ultimul capitol, aparent,pare sa iasa din contextul general al cartii("Imperialismul economic si Liga Natiunilor"), dar, dupa cum explica Madgearu, structura societatii romanesti este adanc influentata de manifestarile imperialismului economic.

I.            Revolutia agrara si evolutia clasei taranesti

Madgearu surprinde procesul prin care sistemul agricol feudal e inlocuit cu cel capitalist, aratand factirii caere au stat la baza acestei transformari: crearea dreptului de proprietate privata asupra pamantului si libertate deplina a taranului prin nemai-identificarea lui cu mijloacele de productie.

Contrazice ideea potrivit careia agricultura de tip capitalist determina o pauperizare masiva a taranimii(Zeletin), folosindu-se de argumente economice si statistice, valabile in tarile cu o astfel de agricultura, din care reiese exat opusul: gospodariile taranesti infloresc.

E de acord sa considere taranimea o clasa intermediara intre cea a capitalistilor si a proletarilor, dar numai in definitia data de E.Varga taranimii: "Taranul tipic nu e nici exploatator, nici direct exploatat". Fenomenul manifestarii taranimii ca patura intermediara se deruleaza dupa emanciparea lor, mai intai in tarile Europei Occidentale, iar mai apoi in zone tot mai extinse, majoritatea massei rurale fiind formata din tarani care-si lucreaza pamantul cu mijloace proprii de productie si exclusiv cu munca lor si afamiliei.Dar, alaturi de acesti tarani independenti, se intalnesc atat tarani mari, care stapanesc mari suprafete de pamant, pentru a carui exploatare inchiriaza forta de lucru, cat si tarani mici, ce au suprafete reduse de pamant.Pe langa aceste trei categorii, Madgearu identifica o a patra clasa: muncitorii agricoli propriu-zisi, care-si pun intreaga forta de munca in slujba altora, contra unui salariu.

II.Teoria economiei taranesti

Principala dezbatere a perioadei se axa pe solutionarea problemei: care dintre cele doua tipuri de proprietate(mare sau mica) aduce mai multe avantaje. Ciajnov, cecetator rus, pune altfel accentul:analiza calitativa a capacitatii de viata a doua forme economice de natura deosebita:cea capitalista si cea fara salariati, demers insusit si de Madgearu.

Vede economia rurala ca o categorie social economica.In analiza ei pleaca de la intrebarea: "cum se alcatuieste din diferitele organizatii economice individuale, masa sociala a economiei taranesti". Cu alte cuvinte, cum se manifesta dinamica compozitiei structurii taranesti.

Prima constatare e aceea ca in masa rurala au loc fenomene demografice extrem de complexe, care tind spre consolidarea gospodariilor mici in defavoarea suprafetelor intinse.

In mare, Madgearu, identifica doua tipuri de diferentieri in massa rurala:a) demografica (cantitativa) ce vizeaza marimea familiei si b)sociala(calitativa), vizand situatia taranului si forma de exploatare.

E de acord ca in economia mondiala, contemporana lui, elementul capitalist e dominant. Dar afirma ca, alaturi de acesta, agricultura traieste intr-o masura foarte mare in modul de productie al economiei familiare, fara salariati, cu o conceptie speciala despre profit si o organizare de exploatare specifica.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

III.Formarea si evolutia burgheziei romane

In analiza acestui subiect, Madgearu aduce in discutie viziunile mai multor curente: junimist, poporanist, social-democrat, oprindu-se in cele din urma asupra argumentelor sociologiei miderne.Aceasta decreteaza drept normala evolutia burgheziei. Conform ei, burghezia e intr-un mars triumfator, singurul lucru ce o impiedica fiind sufletul natiunii romane, potrivnica acestei dezvoltari.De aici indemnul de reformulare a scolii, care sa sileasca sufletul sa se adapteze materiei.

Madgearu prefera sa foloseasca o alta metoda, cea istoric- comparativa.Ea stabileste ca exista anumite deosebiri intre diferitele procese istorice dupa momentul istoric si dupa mediul social-economic care are loc.De aici prima concluzie:procesul formarii burgheziei n-a avut acelasi sens, n-a urmat aceeasi linie si n-a avut aceleasi urmari sociale ca procesul revolutiei burgheze din tarile cu evolutie capitalista normala.De aceea, Madgearu, cerceteaza initial etapele lichidarii feudalismului agrar si abia la urma etapele formarii burgheziei.

Momentul de inceput al cristalizarii burgheziei e stabilit atunci cand Romania intra in orbita tarilor capitaliste, mai precis la inceputul secolului XIX.Regulamentul Organic, da semnalul luptei intre boieri si tarani, prin introducerea notiunii de proprietate. Tot acum sosesc reprezentantii capitalismului apusean:comerciantii de cereale si camatarii. Ei declanseaza cea dintai etapa a formarii burgheziei.Primul rezultat:crearea unui regim burghez in cadrul unei structuri neoiobage, situatie perpetuata pana in pragul Primului Razboi Mondial.

Duoa Razboi, dezvoltarea hburgheziei va sta sub doi factori:a)intregirea teritoriala cu teritorii care au avut o dezvoltare istorica deosebita. Astfel s-au schimbat conditiile naturale si s-au deschis piete noi pentru existenta industriei romanest;b) desfiintarea regimului agrar feudal si crearea regimului agrar taranesc.

Madgearu incheie aceasta a treia prelegere prin a atrage atentia asupra pericolului la care se expune Romania din cauza dezechilibrului social si politic al trecerii bruste de la feudalismul agrar la cel financiar ce provoaca o criza de civilizatie.

IV.Orasul economic

Madgearu pleaca de la definitia orasului economic, preluand varianta lui Werner Sombart: "Un oras in inteles economic este o asezare mai mare de oameni care, pentru intretinerea lor depind de produsele muncii agricole ale altora".

Pentru a expilca formarea oraselor in Romania Madgearu, incearca sa raspunda la doua intrebari:a) de unde au venit oamenii care populeaza orasele;b) ce i-a determinat sa plece din sate pentru a crea noi asezari.

La prima intrbare nominalizeaza cateva categirii ce se pot dispensa de cultivarea pamantului pentru procurare produselor necesare vietii deoarece le pot cumpara direct de la tarani:comerciani, mestesugari, medici cu clientela la sat, studenti cu parintii la sat. Exista insa, si alte categorii care nu au nici o legatura cu locuitorii satelor(liber profesionistii).

In legatura cu originea oraselor, aduce in discutie trei ipoteze diferite, respinse pe rand: 1.orasele sunt de origine straina; 2.au origine intr-o cetate; 3.orasul targ. El considera ca in realitate, originea orasului este satul deoarece unele asezari aveau la dispozitie anumite mijloace pentru a-si procura cele necesare vietii din mediul satesc inconjurator, precum diverse drepturi, fie fiscale, ale Domnului, fie drepturi care constituiau fondul de renta al manastirilor sau boierilor. "Domnii cu curtile lor, cu oamenii Curtii, cu servitorii acestora, cu osrasii lor, manastirile si bisericile cu preotii, calugarii si diecii lor, boierii cu oamenii lor de casa, acestia au format centrele in care s-au format orasele".

V.Capitalismul in Rasaritul Europei

Madgearu identifica doua premise ale unei societati capitaliste:1. existenta unei ordini economice individualiste(dreptul la proprietate privata, libertate economica) 2. intrarea vietii economice in etapa productiei de marfuri..Capitalismul nu apare, subliniaza Madgearu, decat in momentul cand se dezvolta exploatarea mare industriala si intreprinderea devine forma tipica de activitate economica.

Face o ampla analiza a cresterii si evolutiei(atata cat s-a putut)a capitalismului in Rusia. Denumeste regimul din aceasta tara drept unul al mercantilismului monopolist si al protectionismului industrial exagerat, care a produs o foamete cronica.

Rasaritul Europei , afirma Madgearu, este alcatuit din tari a caror rganizare sociala este dominata de economiile rurale taranesti.In final, conchide ca ordinea economica social- agrara, necapitalista, e corespunzatoare regimurilor cooperatiste, iar capitalismul nu poate avea nici o inraurire asupra modului de productie al economiei familiare.

VI.Imperialismul economic si Liga Natiunilor

Considera ca la originea razboaielor(mai ales a celor de proportii) stau doua tipuri de cauze: economice si spirituale.Cele economice sunt sintetizate in ceea ce el numeste "imperialismul economic".Societatea Natiunilor e privita ca produs al ideologiei rezumata in formula "razboi razboaielor", iar intrebarea la care incearca sa raspunda in ultima sa prelegere este daca aceasta Liga a insemnat cel putin o paralizare a actiunilor producatoare de razboi ale imperialismului economic.

Dar, pentru a putea formula un raspuns, explica intial, esenta imperialismului, folosindu-se de trei categorii de teorii:a) filosofica, reprezentata de Ernest Seillier. Acesta considera a fi descoperit cateva tipuri reprezentative ale imperialismului:rasial, individualist, plebeu, de clasa; b)socialista, reprezentata de scoala neomarxista; c)sociologica istorica.Porneste de la analiza devenirii imperialismului prin exemple istorice tipice si incearca a uni imperialismul tuturor epocilor intr-o viziune sociologica.

Madgearu, observa ca faza contemporana a capitalismului este caracterizata de predominanta industriei metalurgice in defavoarea celei textile.Primul tip de industrie, considera sociologul roman, , este dusmana pacii, fiind una de tip militar, avand ca rezultat firesc rzboiul. Dupa marele cataclism dintre 1914-1917 s-a impus infiintarea unei Ligi a Natiunilor pentru combaterea cauzelor generatoare de conflict.De la inceput insa, s-a constituit ca o hegemonie a invingatorilor asupra invinsilor.Atat structura sa interna, ce excludea sau marginaliza tarile invinse cat si actele legiuitoare erau surse pentru noi neintelegeri.