America de Sud si elemente in legatura cu America de Nord, post-1945

Presedintii USA: Truman, Eisenhower (eroul din razboi), Kennedy (asasinat, 1963) Johnson, Nixon (debarcat prin impeachement de afacerea Watergate, 1975, moment fara precedent), Carter (relansarea in forta a principiilor drepturile omului si consilierul sau de origine poloneza Zbignew Brzezinski), Reagan etc. Canada si problema separatismului din Quebec: francofoni si anglofoni: René Levesque, fondator al Partidului quebequez (1968) si Bourassa, referendumurile esuate: 1981 si 1995.

Cuba si Fidel Castro - rastoarna pe dictatorul Fugencio Batista, 1 ian. 1959, se apropie de URSS, criza rachetelor (1962), lumea in pragul razboiului nuclear. Regimul comunist monopartid, nationalizari (doar numele de "R. P." Cuba lipseste, si uniformele de tip sovietic!).

Chile, cea mai serioasa si mai "europeana" tara sud-americana. Presedintele marxist Salvator Allende, ales democratic, dar cu o guvernare in criza alimentara si sociala, tot mai aproape de Cuba si URSS (1970-73) si lovitura de stat singeroasa a lui Pinochet. Dictatura: 1973-90. Democratia post 1990 si alternantele la putere.

Problema Nicaragua si guvernul sandinist (1979-90: iulie, 1979, caderea dictaturii dinastiei Somoza, la putere din 1933 - Anastasio Somoza - tatal, sef al Garzii Nationale, in 1934 il ucide pe Augusto Cesar Sandino, erou al guerrillei anti USA in timpul ocupatiei 1912-33. Somoza, din 1937, presedinte, asasinat 1956, urmat de doi fii, Luis si Anastasio; 1979 - conducerea sandinista, in frunte cu Daniel Ortega (n. 1945), poetul preot Ernesto Cardenal, cu fratele acestuia, etc. intra in capitala Managua cu ajutor USA si Cuba; Frontul Sandinist de Eliberare Nationala (FSLN), creat in 1961, condus de Ortega din 1965. Curind, cu Reagan, USA nu mai sprijina FSLN, care se radicalizeaza. Familia antisomozista burgheza Chamorro, patronii cotidianului principal, La Prensa. Fratii Chamorro cu mama lor Violeta, unii la drepta, altii, la stinga (un Chamorro conduce ziarul sandinist Barricada), cu La Prensa, au un rol central in salvgardarea pluralismului si a libertatii de expresie. Pastrarea unei margini de libertate politica, poate tocmai datorita La Prensa. Guerrilla "contra" sprijinita de USA; revolta minoritatii indigene "misquito", anglofona, protestanta (Biserica fratilor moravi) din coasta de Est, caraibica - orasul Bluefields - condusa de Valclav Fagoth Nelson.. Violeta Chamorro (n. 1929), vaduva editorului La Prensa Chamorro, asasinat de Somoza (1978), liberala, a condus opozitia legala antisandinista (coalitia heterogena UNO). E aleasa sef al statului, 1990. De atunci sandinistii si liberalii se alterneaza la putere. 2007 - Daniel Ortega, din nou presedinte (fusese si-n 1985-90) ales democratic). Problema razboiului civil din El Salvador - 21000km2, 6 mil. loc. cea mai prospera tara central-americana- ("razboiul fotbalului" cu Honduras, 1969, razboi civil mocnit din 1972, fatis din 1980, dupa asasinarea arhiepiscopului Romero, de San Salvador; presedintele democrat-crestin Jose Napoleon Duarte, caruia militarii i-au furat victoria in 1972, este impus cu ajutorul USA in 1980. Frontul marxist Farabundo Marti contesta violent. Alegerile legislative din 1982, cu spectaculara fervoare democratica, in pofida opozitiei guerillei de stinga ce trage in alegatori; Prezidentialele din 1984 il confirma pe Duarte.. Reconcilierea din 1987-89. Revenirea dreptei (Alianta republicana nationala - "ARENA") prin alegerea presedintelui Cesarini, contra extremistului d'Aubouisson). Paraguaz dictatura lui Alfredo Stroessner (1954-1989, ca Jivkov in Bulgaria!).

Panama: Nasterea artificiala a statului, in 1903, desprins de Columbia, cu ajutor USA, de inginerul Canalului, francezul Philippe Bunau-Varilla, ce a organizat o revolta separatista. Canalul Panama (1914) si chestiunea retrocedarii acestuia ("Canal Zone" - 81 pe 32 km.), , negociata sub Carter (1977), realizata la 31 dec.1999. Presedentia Omar Torrijos, mai echilibrata, aduce o oarecare prosperitate (1970-81). Invazia din Dec. 1989, paralela cu Rev. Romana, contra dictatorului Noriega, zis "Ananas".

Argentina: o tara instabila: populismul lui Juan Domingo Peron + a II-a sotie, Evita (partidul justitialist: 1946-1955: nationalizari, votul femeilor, etc. rasturnat de militari, revine in 1973-74, dupa scurta paranteza Hector Campora (mai-sept. 1973) ce-i deschide calea; a III-a sotie, Isabel Peron ii succede, 1974-76. Terorismul gruparii tupamaros si Alianta Anticomunista Argentiniana (AAA) in instabilitatea anilor '60.. Junta militara Leopoldo Galtieri +Jorje Rafael Videla (1976-1983) o rastoarna. Razboiul din Falkland-Malvine, provocat de Junta ca o diversiune nationalista. Infringerea in fata englezilor prabuseste junta. Revenirea la democratie: Presedintia relaxata Raul Alfonsin, din partidul radical (liberal) 1983-1989, judecarea Juntei dar si inflatie galopanta si colaps economic. 1989: Populistii justitialisti (peronisti) revin prin Carlos Menem (1989-1999), ce infringe inflatia.

Satele ridicate aveau 40-50 de case cladite din pamant batut cu cate una sau doua camere, acoperite cu paie ori cu trestie, nepastrand nici un fel de ordine in asezarea cladirilor sau in dispozitia generala a strazilor.

Imparateasa Maria Tereza introduce noi schimbari in organizarea interna a Banatului. La 1751, un decret inlocuieste administratia militara cu una civila, avand sediul la Timisoara. Decretele imparatesti au hotarat ca fiecarui colonist sa i se ridice o casa, agricultorii sa fie scutiti timp de sase ani de orice impozit, iar industriasii 10 ani.

Situatia colonizarilor in Banat se schimba aproape radical odata cu anul 1765, cand Iosif II ajunge pe tronul Austriei. Diploma de colonizare de la 1763 da un puternic avant emigrarilor. Ea prevede intre altele multe favoruri, nu numai pentru colonistii veniti in Banat de pe alte meleaguri, ci si pentru ostasii demobilizati, carora le fagaduia ca administratia le va zidi case, si ca vor fi scutiti de dari daca se vor aseza pe mosiile erariului. Germanii asezati in Banat intre 1766-1777 sunt originari din Franconia, Suabia, Tirol, Pfalz, Luxemburg, Lotaringia si Alsacia.

Imparatul Iosif al II-lea urmarea colonizarea regiuni

Haiti, sfirsitul familiei dictatorilor Duvalier ("Papa Doc", 1957 - 1979, "Bebe doc" - 1986; alegerile din 1990, cu ajutor USA - este ales presedinte preotul Jean Bernard Aristide). Invazia din Grenada (1983) arata femitatea lui Reagan contra unui guvern marxist. Democratizarea Americii de Sud in timpul lui Reagan. (Peru, Uruguay, 1984 (presedinte Edoardo Sanguinetti), Columbia, Bolivia, Brazilia, etc.).