Estetica frumosului si a uratului in arta

In toate veacurile filozofi și artiști au produs definiții ale Frumosului, grație marturiilor lor se poate reconstitui o istorie a idealurilor estetice de-a lungul timpului.

Uritul a fost definit in opoziție cu Frumosul, presupunind ca gustul persoanelor de rind corespunde intr-o oarecare masura cu gustul artiștilor vremurilor lor. Pentru occidental o masa rituala ar putea parea oripilanta in timp ce pentru oamenii locului ar reprezenta o zeitate binevoitoare, așa cum imaginea unui Crist biciuit și insingerat, batjocorit ar putea fi perceputa ca neplacuta. In timp ce pentru crestin trupul aparent urit inspira pioșenie și induioșare.

Culturile bogate in texte poetice și filozofice ca cea indiana, japoneza sau chineza, vedem imagini și forme, dar prin traducerea unor pagini de beletristica, sau filozofie reiese cit de greu se pot identifica cu conceptele noastre, chiar daca tradiția ne-a obișnuit sa le traducem in termeni occidentali de "Frumos și Urit". Proporția și armonia și-au schimbat intelesul de-a lungul istoriei Occidentului. Comparind afirmațiile teoretice cu un tablou sau o construcție arhitectonica a epocii ne putem da seama ca ceea ce era considerat proporționat intr-un secol, nu mai pare astfel intr-un altul. Conceptele de Frumos și Urat variaza in funcție de perioadele istorice și de diferitele culturi In Evul mediu, Jacques de Vitry in preamarirea Frumuseții intregii creații a lui Dumnezeu admitea ca "probabil ciclopii, care au un singur ochi se minuneaza de cei care au doi ochi, așa cum noi ne minunam de fapturile care au trei ochi Noi ii consideram uriți pe negrii din ținuturile Etiopiei , dar printre ei tocmai cel mai negru este considerat cel mai frumos" Secole mai triziu Voltaire relua aceeași idee in Dictionarul filozofic "intrebați o broasca riioasa ce este frumusețea, Frumosul adevarat, acel Kalon. Va va raspunde ca o veți gasi in femela lui, cu ochii ei uriași și rotunzi ce se bulbuca din capșoru-i mititel; cu gușa-i larga și turtita, cu burta galbuie și spinarea bruna. Intrebați un negru din Guineea: pentru el Frumusețea inseamna piele neagra și uleioasa, ochii infundați in orbite, nas turtit. Intrebați diavolul: va va raspunde ca Frumusețea inseamna o pereche de coarne, patru labe cu unghii ascuțite și-o coada. Eticheta de Frumusețe sau Urițenie a fost atribuita nu pe criterii estetice, ci pe criterii politice și sociale. Un pasaj din Manuscrise economico-filozofice din 1944 scris de Marx , amintește cum posesia banilor poate compensa Urițenia: "Banul, intrucit are propietatea de a cumpara orice, de a intra in posesia oricarui obiect, este așadar obiectul prin excelența Cu atit mai mare este puterea mea, cu cit e mai mare forța banilor Ceea ce sunt și pot eu nu e așadar deloc determinat de individualitatea mea. Eu sunt urit dar pot cumpara pe cea mai frumoasa dintre femei. Cu alte cuvinte, nu sunt urit, intrucit efectul descurajant al urițeniei este anulat de prezenta banilor. Ca persoana sunt hid și schilod, dar banii ma fac sa am douazeci și patru de picioare, așa incit nu mai sunt schilod. Oare banii mei nu preschimba toate deficiențele mele in contrariul lor?"

Astfel vom ințelege de ce portretele monarhilor din veacurile trecute, imortalizați cu devoțiune de catre pictorii de curte, nedorind sa le scoata in evidența defectele, faceau tot posibilul sa le indulceasca trasaturile. Nietzsche in Amurgul Zeilor sugera ca " in Frumos omul se pune pe sine ca norma a perfecțiunii "și "in aceasta se preamarește omul in fond se oglindește in lucruri și considera frumos tot ce-i rasfringe chipul Uritul este inteles ca un semn sau ca un simptom al degenerescenței Orice simptom al istovirii, al ingreunarii, al imbatrinirii, al oboselii, orice forma a non-libertații, cum ar fi convulsia sau paralizia, dar mai cu seama mirosul, culoarea, forma disoluției, a putrefacției, toate astea stirnesc acelasi tip de reactie: "urit" ca judecata de valoare Ce uraște omul? Fara indoiala, uraște amurgul propriului sau model" . Argumentul lui Nietzsche este in chip narcisist antropomorf, dar ne invața ca Frumusețea și Urițenia se definesc in funcție de un model "specific", "care ține de specie", iar noțiunea de specie se poate extinde de la oameni la toate celelalte entitați. Așa facea și Platon in Republica, acceptind sa defineasca drept frumoasa chiar și o ulcica, daca era meșteșugita dupa toate regulile artizanale. Uritul ar putea fi definit pur și simplu ca opus al Frumosului, chiar daca este un concept ce se schimba odata cu evolutia contrariului sau.

Eseu: China Document online: Informatia in invelisul geografic - geoinformatia ontologica, geoinformatia gnoseologica

Atitudinea reformatorilor fata de conceptia traditionala referitoare la persoana si lucrarile lui Hristos era una conservatoare .Insistand asupra motivelor religioase si politice care ii faceau sa nu se indeparteze de linia dreapta a credintei ei au schimbat foarte putin dogma cristologica .Luther si Calvin au dat un nou inteles dogmei,atunci cand au pus-o in legatura cu doctrina justificarii prin gratia datorata credintei.Multumita interpretarii pe care o dadea pacatului cu un prizonierat al vointei ,Luther a revigorat metafora patristica a ispasirii ca victoria lui Iisus; un lucru caracteristic pentru el este faptul ca a scris imnuri atat pentru Craciun cat si pentru Pasti , insa nu pentru postul mare . Noua atentie de care a inceput sa se bucure Biblia odata cu reforma a trezit interesul pentru primele momente ale vietii lui Iisus,iar idea reformei despre "gratia unica"si suveranitatea lui Dumnezeu chiar si in actele sale de gratie a facut din dumnezeirea lui Hristos o problema de vesnica importanta.

Paradoxal ,sfarsitul crestinismului oficial a dus la cea mai rapida si mai globala raspndire a crestinismului si a Evangheliilor din toata istoria bisericii.

Starea actuala a crestinismului poate fi edificat prin o harta a religiilor lumii la sfarsitul secolului xx care arata ca religia cea mai raspandita este crestinismul.Aproape nici o natiune nu a ramas neatinsa de misiunile crestine,chair daca in unele tari crestinii reprezinta doar o mica parte din populatia totala.in majoritatea tarilor din Asia si Africa exista minoritati crestine ,unele din ele ca in India ajungand la cateva milioane de adepti.totusi harta respective continua sa arate concentrarea crestinilor mai ales in cultura Europeana sau Occidentala . Iar in interiorul acestora numarul total al romano-catolicilor il depaseste pe cale al tuturor confesiunilor crestine, luate la un loc . Intelegerea pe care o are despre sine romano-catolicismul,interpretarea pe care o da acesta relatiilor corecte dintre biserica si stat .

Bisericile din crestinismul rasaritean-aproape 214 milioane de crestin apartin confesiunii crestine rasaritene .Despartite de apus ,bisericile orientale din rasarit si-au dezvoltata propriile cai timp de aproape jumatate din istoria crestinismului.

Protestantismul -desi atat in catolicismul roamno-catolic cat si in ortodoxia rasariteana exista o varietate a gandirii si expresiei mult mai mare decat pot sa observe persoanele din afara ,ambele confesiuni par ca au o unitate de monolit,daca sunt comparate cu protestantismul. Formularea unei definitii care sa includa toate formele de protestantism a fost mult timp piatra de incercare pentru istoricii si teologii protestanti,caci diferentele sunt ami mari in cadrul acestei confesiuni decat intre anumite forme de protestantismsi crestinismul neprotestant.de exemplu,un prelate Anglican sau Luteran mai traditionalist are mai multe in comun cu un teolog ortodox decat cu unul Baptist.Totusi in ciuda acestei investitii ,protestantissmul poate fi definit in mod formal ca fiind un crestinism apusean necatolic si poate fi divizat in patru mari confesiuni sau familii confesionale-luterana,anglicana,reformata si biserica libera.

Luteranismul

Biserica luterana este cea mai intinsa dintre bisericile necatolice din occident ,numarand aproape 76 de milioane de membri.bisericile Luterane din Germania , din unele tari scandinave si din cele doua americi sunt diferite din punct de vedere al organizarii , insa aproape toate tin legatura prin diferite consilii nationale si internationale , cel mai cuprinzator dintre ele fiind Federatia Internationala Lutherana . Din punct de vedere doctrinar Lutheranismul isi exprima pozitia distincta in Cartea Concordiei si in principal in confesiune de la Augsburg.o traditie indelungata a invatamantului teologic a dus la impartirea acestei pozitii in multe si variate sisteme doctrinaire . Luther a fost conservator in ceeea ce priveste reforma liturghiei romano-catolice , iar biserica luterana a ramas o biserica traditionalista din punct de vedere liturgic , desi a schimbat multe dintre formele liturghiei . Majoritatea bisericilor Luterane din lume au luat parte la miscarea ecumenica si sunt membre ale Consiliului Mondial al Bisericilor , insa Luteranismul nu a incercat prea des sa iasa din granitele sale ,pentru a intra in totala comuniune cu alte grupuri.

Anglicanismul

Comunitatea anglicana care are probabil circa 64 de milioane de membrii , reprezinta nu numai biserica oficiala a Angliei , ci este si comunitatea crestina pentru multi credinciosi din toata lumea .Ca si Lutheranismul si Anglicanismul s-a straduit sa pastreze tot ce s-a putut din din liturghia si formele de veneratie traditionale catolice , insa dupa jumataeta secolului 19 renasterea catolica din cadrul Anglicanismului a mers mult mai departe in restaurarea vechilor forme liturgicesi a traditiei doctrinaire . Desi renasterea catolica a folosit in general si la reabilitarea autoritatii traditiei in teologia Anglicana , teologii din Biserica Anglicana continua sa fie caracterizati de o mare varietate . Anglicanismul se deosebeste de majoritatea celorlalte biserici necatolice apusene prin faptul ca a pastrat si insista asupra succesiunii apostolice in hirotonisirea episcopilor.deoarece a fost obligat sa nu se mai bazeze pe statul englez ,cum facuse timp de secole, anglicanismul a descoperit noi cai de a-si exercita influenta si de a-si exprima mesajul.

Biserici prezibiteriene si reformate

Grupurile protestante care isi datoreaza originile lucrarilor reformatoare ale lui Jean Calvin si ale adeptilor sai din diferite colturi ale Europei sunt numite adesea "reformate"in special in Germania ,Franta si Elvetia . In Marea Britanie si SUA si-au luat de obicei numele de la organizarea lor distinctive , purtand numele de prezbiterine . Au circa 40 de milioane de credinciosi si se deosebesc atat de Luteranism cat si de Anglicanism prin deplina separare de modelul romano-catolic in ce privete liurghia , pietate si chiar doctrina . Teologia reformata a incercat sa puna in evidenta autoritatea unica a Bibliei cu mult mai multa rigoare decat era characteristic pentru gandirea Anglicana sau Luterana si a privit cu o mai mare suspiciune la traditiile simbolice si sacramentale ale secolelor de catolicism.

Biserici libere

In secolul XIX , termenul de "Biserici Libere"a fost aplicat in Marea Britanie gruparilor protestante care nu se conformau organizarii oficiale ,precum si congregationalistii metodistii si baptistii,insa de atunci sintagma a inceput sa fie folosita si pentru echivalentelor acestor biserici din statele unite,unde fiecare dintre ele a devenit mai maredecat biserica-mama din Anglia . Dupa cum denumirile reformate depasesc atat Anglicanismul cat si Luteranismul , in ce priveste independenta lor de traditiile si de obiceiurilr catolice , tot astfel Bisericile Libere au avut tendinta sa respinga unele dintre vestigiile catolice care se gasesc in cultul si teologia Prezbitereana Clasica . Baptistii si Congregationalistii considera congregatiile locale ale credinciosilor adunati la un loc ca fiind reprezentarea vizibila aproape cea mai adecvata a poporului lui Hristos pe pamant . Faptul ca baptistii cer sa existe o decizie personala libera ,ca o conditie necesara pentru intrarea in congregatie ,duce la restrangerea acestei confesiuni , destinata doar celor care cred , si astfel la respingerea botezului nou nascutilor si pe cale de consecinta restrangerea acordarii impartasaniei doar celor botezati corespunzator . In metodismul accentuat pus pe angajamentul personal duce la o preocupare mai profunda fata de perfectionarea morala a indivizilor , pentru puritatea morala a congregatiei.discipolii lui Hristos , o Biserica Libera cu originea in statele unite au facut din Noul Testament unica autoritate doctrinara si de practica din biserica ,necerand nici o marturisire de credinta , o trasatura distinctiva a acestui cult este celebrarea saptamanala a comuniunii . Punand in evidenta nevoia de reformare continua a bisericii ,Bisericile Libere s-au implicat in majoritate in activiti de cooperare interbisericesti,sustinand si conducand miscarea ecumenica . Aceasta cooperare ca si cursul luat de dezvoltarea istorica , de la miscari spontane la institutii ecleziastice care poseda multe trasaturi pe care fondatorii bisericilor libere le considerau criticabile in organizarea oficiala , au facut din problema rolului pe care il vor juca pe viitor in crestinism o preocupare centrala a Bisericilor Libere de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Alte miscari

Pe langa aceste diviziuni majore ale protestantismului ,exista si alte biserici si miscari care nu se lasa la fel de usor clasificate :unele sunt foarte mici in timp ce altele numara milioane de adepti.printre respectivele miscari si si biserici se afla de exemplu societatea pritenilor ,celebra ata pentru cultivarea luminii interioare cat si pentru pacifismul sau ;grupurile Unitarian si Universalist care nu se considera crestini in mod consecvent ; bisericile penticostale si bisericile vindecarii divine ,care profeseaza intoarcerea la crestinismul primitive ; si multe alte grupuri si biserici independente ,majoritatea caracterizate de o liturghie libera si de o teologie fundamentalista.separat si impreuna toate aceste grupari ilustraza cat este de durabila tendinta din cadrul crestinismului ,inca de la inceputurile sale ,de a face sa prolifereze grupuri , secte , erezii si alte miscari.Ele arata si cat este de greu de facut o demarcatie neta a crestinatatii chiar si de catre observatorI care definesc foarte exact crestinismul normativ.

Budismul

Budismul este o forma de filozofie si religie infiintata in NE Indiei ,in sec V inainte de Hristos , pe baza invataturilor lui Siddharta Guatama , numit Buddha . Fiind una din cele mai importante religii ale lumii , budismul are ca scop eludarea suferintei si a ciclului renasterii prin atingerea Nirvanei si pune accent pe meditatie si pe respectarea preceptelor morale . Invataturile lui Buddha au fost transmise oral de catre discipolii sai ;in timpul vietii a infiintat ordinul monastic budist (Sangha) .A adoptat unele idei din Hinduismul vremii sale , in special doctrina karmei respingand in acelasi timp multe din doctrinele acestei religii,precum si pe toti zeii acesteia . Principalele invataturi ale budismului sunt rezumate in cele patru adevaruri nobile , cel de-al patrulea fiind" calea celor opt pasi".Cele doua ramuri importante ale budismului Mahayana si Theravada ,si-au dezvoltat practice distincte . In sec III inainte de Hristos , imparatul Asoka a promovat budismul in India , insa in secolele urmatoare religia a cunoscut un declin , disparand aproape complet din aceasta regiune , pana in secolul XIII.s-a raspandit spre sud , dezvoltandu-se in Sri Lanka si sud estul Asiei , apoi a trecut prin Asia Centrala si Tibet pana in China , Coreea si Japonia . In secolul XIX budismul s-a raspandit in Europa si in SUA , devenind foarte popular in Occident in a doua jumatate a secolului XX.in present diferitele traditii ale budismului au circa 400 de milioane de adepti.

Budismul Nichiren este una din cele mai mari scoli de budism japonez infintata in Nichiren . Se crede ca esenta invataturilor lui Buddha este cuprinsa in Sutra Lotusului ,in timp ce credintele altor scoli budiste sunt eronate . In budismul nichiren , incantarea titlului Sutrei Lotusului poate aduce mantuire . Dupa moartea lui Nichiren scoala s-a impartit in subgrupari , printre care cele mai importante sunt Nichiren-Shu , la muntele Minobu si Nichiren-Sho-Shu care are centrul intr-un templu de la poalele muntelui Fuji . Ninchiren-Sho-Shu are adepti in SUA;in Japonia forma sa laica se numeste Soka-Gakkai.

Budismul Tibetan este o forma a budismului Mahayana , dezvoltata in Tibet incepand cu secolele 7 dupa hristos .Bazata pe filozofiile Madhayamika si Yogakara , incorporeaza ritualuri Vajrayana , disciplina monastica de la inceputul traditieie Theravada , si trasaturi

Prima si cea mai completa Estetica a Uritului, elaborata de Karl Rosenkrantz in 1853, trateaza analogic intre Uritul și raul moral. Așa precum raul și pacatul se opun binelui, fața de care reprezinta Infernul, tot așa și Uritul este "infernul frumosului". Rosenkrantz reia ideea tradiționala conform careia Uritul reprezinta opusul Frumosului sau mai bine zis un soi de posibila eroare, in calitatea ei de știința a Frumuseții, este obligata sa abordeze și conceptul de Urit.

Uritul contribuie la armonia universului, el este simplu antonim al Frumosului ințeles ca armonie, proporție sau integritate. Sensibilitatea vorbitorului comun demonstreaza ca, in timp ce fața de toate sinonimele adjectivului frumos exista o reacție de apreciere dezinteresat, aproape toate sinonimele adjectivului urit implica o reacție de dezgust, daca nu chiar de violența repulsie, oroare sau teama. Darwin arata in eseul sau despre Expresia sentimentelor la om și la animale ca nu tot ce provoaca dezgust intr-o cultura il provoaca neaparat și intr-o alta cultura, dar ca totuși "se pare ca diferitele mișcari descrise ca exprimind disprețul și dezgustul sunt identice pentru o mare parte a lumii". Legat de uratul artistic, aproape toate teoriile estetice sustin ca orice forma de urațenie poate fi mantuita printr-o fidela și eficace reprezentare artistica. Aristotel in Poetica vorbește despre posibilitatea reprezentarii Frumosului prin imitarea cu maestrie a ceea ce este respingator , iar Plurarh (in De audiendis poetis) susține ca in reprezentarea artistica Uratul imitat ramane ca atare, dar prin maestria artistului se incarca de reverberații ale Frumuseții. Am identificat așadar trei fenomene distincte: Uratul in sine, Uratul ca forma, și reprezentarea artistica a amandorura.