Razvan si Vidra -
comentariu
A aparut in 1867 punand
bazele dramaturgiei nat de inspiratie istorica fiind impartita de autor in 5
parti numite de el canturi. Fiecare cant are cate un motto semnifcativ care
sintetizeaza continutul :1 Un rob pt un galben,2
Razbunarea,3 Nepoata lu' Motoc,4Inca un pas,5Marirea.in fata dramei Hasdeu a
pus cateva cuvinte luate din cazania lui Teofan,in care se arata ca iubirea de
arginti si marire sunt niste neputinti iuti ale sufletului. Actiunea 1 cant se
petrece intr-o piata din Iasi unde cersetorul Tanase cerea sa fie miluit cu un
galben des boierul Zbierea. Acesta refuza insa trecand prin piata isi pierde
punga cu galbeni de la brau ce va fi gasita de Razvan,un
tigan de curand eliberat,care dand dovada de generozitate i-o ofera lu Tanase.
Acesta initial refuza precizand ca nu primeste pomana de la un tigan,in cele din urma accepta un galben spunand ca mai sunt si
alti saraci ca el. Ramas singur in piata Razvan afiseaza pe un stalp niste
versuri satirice la adresa stapanirii,versuri ce vor
fi citite de catre un dascal dupa terminarea stlujbei de la biserica spre
amuzamentul targovetilor. Apare vataful Basota care vrea sa-l aresteze pe
dascal convins ca acesta este autorul versurilor insa Razvan dand dovada de
curaj recunoaste ca el a scris versurile. Reapare boierul Zbierea ca isi
recunoaste punga cu galbeni dfe la braul lui Razvan si constatand lisa unuia il
cere pe acesta rob vatafului Basota. Intre Basota si Zbierea are loc o
intelegere,boierul p[romitand ajutarea intr-un proces
pe care Basota il avea cu niste tarani si astfel Razvan e luat rob pt galbenul
lipsa. Actiunea cantului al 2 lea se petrece in codrii Orheiului unde il
intalnim pe Razvan in calitate de capitan de haiduci reusind sa scape dupa 5
ani de robie si facand apologia vietii in libertate. O parte din oamenii lui
Razvan prind in codru pe boierul Ganea care venea la Razvan sa-i ceara ajutorul
spre a o rapi pe vidra,nepoata lui Motoc pt ca acesta
intentiona sa o calugareasca pt a pune mana pe averea acestuia,acelas scop il
urmare si Ganea insa prin casatorie. Razvan impreuna cu oamenii sai reusesc sa
o rapeasca pe vidra pe care o aduc in codru. Intre timp oamenii lui Razvan
prind in codru pe zbierea aducandu-l in fata lui Razvan convins ca acesta se va
razbuna pt anii petrecuti in robie. Spre surprinderea haiducilor razvan il
elibereaza pe zbiere precizand ce raszbunarea ccea mai crunta este ca dusmanul
tau e suilit arecunoaste ca este bun si dansul rau. Acest gest al lui razvan o
va determina pe vidra sa raman incodru cu acesta propunandu-si sa-i speculeze
calitatiile ia neutand nici o clipa ca descinde din neam de boier. Actiunea
canturilor 3 si 4 se petrece in polonia unde il intalnim pe razvan inrolat cu p
parte a haiducuiiklor sai in armata poloneza si urcand treptele ierarhiei
militare. Cum polonezii pregateau o lupta impotriva moldovenilor ii cer lui
razvan sa-i ajute intrucat acesta cunostea foarte bine pe moldoveni insa razvan
dand dovada de patriotism refuza precizand « fie painea cat de rea tot mai
buna-n tara mea ». cum in moldova se schimbase
domnitorul iar nioul domnitoril trimite in polonia la razvan pe vataful basota
propunandu-i lui razvan functa de mare logofat. Acesta refuza si revenind in
moldova vre sa devina domnitorul tarii. Idea de marire ii fusese inpculate
treptat lui razvan de catre vidra iar acuma aceasta desi il atentionase sa isi
amne hotararea este prea tarziu. Razvan il detrneaza pe domnitor urcand in
tronul moldovei fiind tradat de acelas basota care deschide portiile cetarii
soldatiilor polonezi, iar in lupta inegala ce se dew intre oamenii lui razvan
si armata poloneza el este ucis iar trupul sau neinsufletit cade peste acela al
lui zbierea subliniindinca o data motoul general al dramei acela ca iubirea de
marire si arginti sunt niste neputinti iuti ale sufletului. O parte a criticii
literare au condamnato pe vidraconsiderand ca es se face vinovat de moartea lui
razvan. Vidra este asa cum a numito eugen lovinescu moler impotens una din
figurile fenminineal literaturii noastre
ea face parte din aceasi familie spiritula cu D-na Chiasna Eroina lui Al
Odobescu din drama lcu acelas titlu.
