Llr - ilbr - grile

LLR - ILBR - GRILE

MULTIPLE CHOICE

Validat Nevalidat Dedus Adevarat Fals Manual/Sinteza Forum

1. Sistemul vocalic al latinei dunarene simplifica pe cel al latinei clasice. Romana dezvolta acest sistem prin :

a. aparitia vocalelor mediale a si mai tarziu i S p.13 a1

b. aparitia vocalei a

c. aparitia vocalei i

2. Confuzia in pronuntare a lui b si v , consoane care au in comun articulatia bilabiala si sonoritatea , se numeste:

a. rotacism

b. betacism S p.7 a1

c. geminare

3. Rotacismul este:

a. trecerea lui l simplu intervocalic la r. S p.12 a3

b. confuzia in pronuntare a lui b si v

c. reducerea consoanelor duble.

4. La baza limbilor romanice si, deci, a limbii romane , se afla :

a. latina vulgara S p.4 a 4

b. latina clasica

c. o alta limba

5. Unitatile lexicale mostenite din latina in romana sunt :

a. in jur de 1500 de unitati

b. cca. 2000 de unitati S p.18 a5

c. in jur de 2500 de unitati

6. Dintre unitatile lexicale mostenite in romana, un anume numar este comun in toate limbile romanice:

a. aproape 500 S p.18 a5

b. cca. 400

c. in jur de 600

7. Exista cuvinte mostenite din latina numai de cate o singura limba romanica. Numai in romana s-au pastrat:

a. aproximativ 200

b. cca. 100 S p.18 a5

c. in jur de 600

8. In romana ca si in latina , compunerea , ca procedeu de formare a cuvintelor este:

a. foarte slab reprezentata

b. bine reprezentata

c. foarte bine reprezentata

9. Cuvantul lubenita se foloseste in :

a. Moldova

b. Banat

c. Oltenia

10. O conditie esentiala a romanizarii provinciei Dacia a fost:

a. dezvoltarea agriculturii

b. urbanizarea provinciei S p.3 a4 M p10

c. casatoriile intre femeile dace si soldatii romani

11. Consecinta cea mai importanta a romanizarii Daciei a fost:

a. colonizarea masiva a noii provincii

b. intemeierea unui mare numar de orase

c. insusirea limbii latine de catre populatiile autohtone

12. Legaturile dintre cele doua zone romane de la nordul si sudul Dunarii:

a. s-au intrerupt dupa retragerea aureliana

b. nu au fost intrerupte dupa retragerea aureliana

c. nu au avut o mare importanta

13. A doua romanizare a dacilor se refera la :

a. asimilarea lingvistica ( in masa deja romanizata a) a dacilor liberi

b. incercarile de recucerire a Daciei din sec. IV

c. Incercarile de recucerire a Daciei din sec VI

14. Edictul dat de Constantin cel Mare in anul 313:

a. nu a avut mare importanta pentru lumea romanica din Dacia

b. a fost important pentru ca a contribuit la raspandirea crestinismului in Dacia

c. a fost mai important pentru Imperiul Roman

15. Latina dunareana a fost influentata de:

a. invazia gotilor si hunilor

b. invazia longobarzilor si avarilor

c. nu a fost influentata de invaziile semnalate la a si b

16. Elementul latin mostenit s-a conservat cel mai bine in:

a. Moldova

b. Muntenia

c. Transilvania

17. Latina dunareana evolueaza izolata de latina occidentala incepand cu secolul :

a. IV

b. VI

c. VII

18. Evolutia izolata a latinei dunarene de latina occidentala :

a. nu are consecinte remarcabile

b. accentueaza caracterul sau rustic si conservatorismul (in comparatie cu celelalte limbi romanice)

c. o face mai putin fidela latinitatii

19. Latina dunareana prin tendinta de deschidere a vocalelor e si o a determinat:

a. aparitia diftongilor ea si oa

b. disparitia diftongilor

c. aparitia vocalei a

20. Consoanele geminate( duble ) care prezinta o evolutie bogata si specifica in latina dunareana sunt:

a. nn

b. tt

c. ll

21. In latina dunareana diftongul latin au :

a. nu s-a pastrat

b. s-a mentinut dar il regasim si contras in o sau a S p.13 a3

c. s-a contras la u

22. In latina dunareana semivocala i :

a. se consonantizeaza la dz sau g M p22

b. se pastreaza neschimbata

c. dispare

23. In latina dunareana semivocala u :

a. se pastreaza neschimbata

b. disparuse deja in latina populara

c. se consonantizeaza la v sau dispare intervocalic M p22

24. Laringala h din latina:

a. s-a mostenit in toate limbile romanice

b. exista in romana datorita substratului traco-dac

c. exista in romana dar schimbata

25. Reducerea flexiunii nominale in latina dunareana a fost consecinta

a. disparitiei consoanelor finale (desinentele cazuale)

b. simplificarii paradigmelor

c. reorganizarii paradigmelor

26. Reducerea si simplificarea paradigmelor nominale a fost compensata in latina dunareana de :

a. evolutia particulara a unor sunete

b. dezvoltarea constructiilor analitice , cu prepozitii

c. conservarea anumitor forme cazuale

27. In privinta flexiunii nominale , romana este mai conservatoare decat celelalte limbi romanice ( in raport cu latina ) deoarece:

a. pastreaza formele de genitiv si dativ ale substantivelor feminine

b. pastreaza formele de genitiv si dativ ale substantivelor masculine

c. pastreaza forma cazului vocativ la substantivele feminine

28. In latina dunareana s-au mostenit:

a. toate cele 5 clase flexionare(declinari)

b. numai primele trei clase flexionare S p.14 a4

c. sporadic anumite paradigme nominale

29. In latina dunareana se constata tendinta de imbogatire a :

a. declinarii a -III-a

b. declinarilor I si a-II-a M p27

c. declinarii substantivelor neutre

30. In latina dunareana cele mai productive adjective au fost:

a. cu trei terminatii din prima clasa de flexiune

b. cele vocalice din prima clasa de flexiune

c. cele din a doua clasa de flexiune

31. Latina dunareana a preferat redarea comparatiei adjectivale prin:

a. modalitati sintetice, de sufixare si prefixare

b. supletivism

c. modalitati analitice, de utilizare a adverbelor

32. Cele mai frecvente adverbe utilizate de latina dunareana pentru redarea comparatiei adjectivale erau:

a. bene, plus

b. valde

c. magis, forte

33. La baza formarii in romana a pronumelor personale la persoana a - III-a s-au aflat:

a. pronumele posesive

b. pronumele reflexive

c. demonstrativele ille si ipse

34. Linqua franca este :

a. un mijloc de comunicare, indispensabil unei populatii constituite din etnii diferite.

b. o varianta a limbii franceze.

c. o vairanta culta a unei limbi.

35. Limba romana s-a format :

a. la nord de Dunare

b. la sud de Dunare

c. pe ambele maluri dunarene

36. Unitatea latinei vulgare incepe sa se destrame :

a. catre inceputul sec. al IV-lea

b. catre inceputul sec. al VI-lea

c. catre inceputul sec. al VII-lea

37. Derivarea cu prefixe in limba romana este:

a. bogata

b. bine reprezentata

c. relativ saraca

38. Derivarea cu sufixe in limba romana este un procedeu:

a. foarte productiv

b. sarac

c. bogat

39. Consoanele geminate in latina aveau valoare:

a. fonologica

b. morfologica

c. sinatctica

40. Influenta autohtona care participa la geneza limbii romane se numeste:

a. strat

b. adstrat(superstrat)

c. substrat

41. In formele latine corupte: calda, tristus, socra, oricla, modificarile sunt:

a. fonetice

b. morfologice

c. semantice

42. Toponimele Bistrita, Cozia, Craiova, Ialomita, sunt de origine:

a. slava

b. latina

c. greaca

43. Antroponimele: Dan, Aldea, Dragomir, Manea sunt:

a. de origine turca

b. de origine greaca

c. de origine slava

44. Prefixele ne-, pre-, din cuvintele nebun, preface, sunt de origine:

a. latina

b. slava

c. greaca

45. Cuvintele : aerisi, irosi, lipsi, catadicsi sunt :

a. de origine greaca

b. de origine latina

c. de origine turca

46. Cuvintele : boier, rob, voievod, maica, sunt de origine:

a. latina

b. slava

c. maghiara

47. O particula productiva de exprimare si formare a pronumelor demonstrative a fost in latina dunareana

Lucrare: Sunetul - caracteristici Lucrare: Ereditatea si variabilitatea organismelor

a. -ne

b. -te

c. -eccum (ecce)

48. Latina dunareana dezvolta doua noi paradigme verbale prin proliferarea sufixelor :

a. -ire

b. -are

c. -sc-  si -iz -

49. Tendinta generala manifestata de latina populara de a dezvolta constructiile analitice a determinat aparitia in limba romana a :

a. formelor timpului viitor cu verbele : volere, habere

b. diatezei pasive

c. diatezei reflexive

50. Aparitia in latina dunareana a perfectului compus cu verbul habere reprezinta:

a. consecinta tendintei generale a latinei populare de a dezvolta constructiile analitice

b. conturarea unei noi subclase a perfectului

c. o modalitate de reorganizare a paradigmelor verbale

51. In latina dunareana verbele deponente si cele semideponente:

a. capata si sens pasiv

b. se reorganizeaza

c. dispar

52. In latina dunareana diateza pasiva:

a. se transforma in diateza reflexiva

b. se reorganizeaza prin generalizarea utilizarii verbului esse la toate modurile si timpurile personale

c. se exprima sporadic

53. Conjunctia sa ca element marcator al modului conjunctiv provine din latinescul:

a. si

b. sine

c. sic

54. Dezvoltarea si aparitia in latina dunareana de noi adverbe s-a realizat prin:

a. sufixare

b. prefixare

c. compunere

55. Procedeul compunerii se utilizeaza frecvent in latina dunareana in crearea de :

a. noi verbe

b. noi substantive

c. noi prepozitii si conjunctii

56. Terminatiile (desinentele) nominale e si uri care caracterizeaza in romana genul neutru la plural , provin din terminatiile latinesti:

a. -a , - ora

b. -e, -ure

c. -ae, -uri

57. Aparitia superlativului relativ in romana comuna are la baza ( ca de altfel toate limbile romanice) :

a. comparativul analitic si pronumele demonstrativ ille

b. superlativul analitic

c. superlativul sintetic

58. Romana comuna a mostenit din latina:

a. toate numeralele cardinale

b. cardinalele de la unu la zece

c. cardinalele nume de sute

59. Cardinalele de la 11 la 19 sunt:

a. mostenite din latina

b. create in romana comuna din materialul lingvistic latin existent

c. mostenire de substrat

60. Multe din particularitatile limbii romane pot fi atribuite :

a. substratului traco-dac

b. limbilor romanice

c. limbilor balcanice

61. Particularitatile gramaticale ale limbii romane atribuite substratului traco-dac se disting prin comparatie cu:

a. limba latina

b. limba albaneza

c. limbile slave

62. In latina dunareana simplificarea flexiunii nominale a determinat :

a. o ordine mai fixa a cuvintelor in cadrul enuntului

b. pastrarea ordinii libere a cuvintelor in cadrul enuntului

c. exprimarea predicatului verbal la sfarsitul enuntului

63. In latina dunareana ordinea preferata a cuvintelor in cadrul enuntului era :

a. Subiect -predicat -obiect

b. Predicat -subiect -obiect

c. Subiect -predicat -obiect ! !!!!! asa a fost validat

64. Prin specializarea prepozitiei pe pentru exprimarea obiectului direct, latina dunareana:

a. tinde sa dezvolte libertatea topicii

b. impune o topica stricta

c. accentueaza obiectul direct

65. Existenta sau absenta anumitor cuvinte de origine latina din romana a fost determinata de :

a. factori specifici lingvistici si extralingvistici

b. arhaismul limbii romane

c. conservatorismul limbii romane

66. Unul dintre factorii extralingvistici care au contribuit la conturarea trasaturilor particulare ale romanei a fost:

a. izolarea relativ timpurie a romanitatii in spatiul carpato - danubiano -pontic

b. influenta antica a lumii balcanice

c. modificarile semantice ale cuvintelor de origine latina

67. Lipsa terminologiei latinesti referitoare la civilizatia urbana se explica prin:

a. inlocuirea cu termeni corespunzatori din substrat

b. parasirea oraselor din Dacia Romana in cursul invaziilor barbare

c. inlocuirea termenilor corespunzatori cu termeni slavi

68. Terminologia latinei dunarene reflecta acomodarea populatiei romanizate la

a. preocupari comerciale

b. preocupari administrative

c. viata rustica de pastori si agricultori

69. Tendinta latinei dunarene de a alege diferit de celelalte limbi romanice intre termeni sinonimici reprezinta:

a. un factor lingvistic de sporire a autenticitatii limbii romane

b. un fapt aleatoriu

c. o situatie rara

70. Inexistenta unor termeni de origine latina (care s-au pastrat in celelalte limbi romanice) in limba romana se explica prin:

a. inlocuirea cu termeni preluati din substrat

b. refuzul vorbitorilor de a-i folosi

c. incompatibilitati cu sistemul limbii romane

71. Contactul romanei cu limbile vecine poate explica :

a. disparitia prin inlocuire a unor termeni de origine latina existenti in latina dunareana

b. aparitia diferentierilor dialectale

c. modificari semantice evidente

72. Cuvantul latinesc gallina ( gaina) :

a. s-a mostenit in romana din latina

b. este un imprumut slav

c. nu s-a mostenit in romana

73. Cuvantul copil :

a. provine din greaca

b. provine din latina

c. provine din substratul traco-dac (autohton)

74. Cuvantul viclean:

a. este de origine greaca

b. provine din maghiara

c. este de origine latina

75. Cuvantul cioban :

a. este un termen latin

b. provine din limba maghiara

c. este de origine turca

76. Cuvantul arhanghel:

a. este un termen de substrat

b. provine din limba greaca

c. este de origine maghiara

77. Etimonul cuvantului ureche ( lat. auricula urechiusa) demonstreaza :

a. tendinta limbii romane de inlocuire a termenilor de baza cu derivati diminutivali

b. tendinta de evitarea omonimelor

c. tendinta de alegere diferita intre sinonime

78. Etimonul termenului faclie (lat. facula facliuta) demonstreaza :

a. evolutia semantica a cuvantului

b. pastrarea semnificatiei sale initiale

c. tendinta limbii romane de a folosi derivatele diminutivale in locul termenilor de baza

79. Cuvantul gura provine din latinescul gula (gatlej) , desi in latina exista termenul literar os(gura), fapt care se explica prin:

a. tendinta latinei dunarene de a selecta termenii latinesti mai expresivi

b. extinderea semantica suferita de cuvant

c. evitarea termenilor literari

80. Cuvantul cumnat ( lat. cognatus= ruda) este un exemplu de :

a. falsa mostenire din limba latina

b. evolutie semantica (prin restrangere de sens) de la latina la romana

c. evolutie semantica diferita de celelalte limbi romanice

81. Cuvantul pasare ( lat. passer= vrabie) este un exemplu de :

a. evolutie semantica (prin extindere de sens) de la latina la romana

b. schimbare semantica de la abstract la concret

c. evolutie semantica majora

82. Verbul a tergiversa (lat. tergiversari = a se intoarce cu spatele) este un exemplu de :

a. evolutie semantica inexplicabila

b. evolutie semantica de la concret la abstract

c. evolutie semantica majora

83. Cuvantul sat (lat. fossatum= sant umplut cu apa) ,este un exemplu de :

a. evolutie semantica a unui cuvant latin determinata de conditiile de viata ale stramosilor traco-daci

b. evolutie semantica intamplatoare

c. evolutie semantica inexplicabila

84. In stabilirea esentei latine a vocabularului limbii romane conteaza :

a. cuantumul cifric al cuvintelor de origine latina

b. puterea de circulatie si frecventa de folosire a cuvintelor de origine latina

c. numarul de cuvinte de origine latina in comparatie cu cele de origine slava, maghiara, turca

85. Mostenirea verbului latin ambulare in romana este:

a. umbla

b. imbuca

c. invali

86. Cuvantul tare (adj,adv) provine din latinescul:

a. talem(talis,-e)

b. turris

c. talea,-ae

87. Evolutia in limba romana a termenului latin clavis,-is,(subst.) este:

a. calus

b. cheie

c. cras,a

88. Verbul din romana a stinge provine din termenul latin:

a. extendere

b. extensio

c. extinguere

89. Mostenirea in romana a termenului latin animosum ( adj.) este:

a. animat

b. inimos

c. animositate

90. Cuvantul cuscru din limba romana provine din termenul latin:

a. curtus

b. consocrum

c. custos

91. Mostenirea in romana a termenului latin suspendiolare ( vb.) este:

a. a suspenda

b. a pendula in sus

c. a spanzura

92. Cuvantul biserica din limba romana provine din termenul latin :

a. basilica

b. basiolum

c. basium

93. Mostenirea in romana a termenului latin percipere (vb.) este:

a. a percepe

b. a pricepe

c. perceptie

94. Cuvantul romanesc toamna provine din termenul latin:

a. tomentum

b. tonsa

c. autumna

95. Mostenirea in romana a termenului latin liberto ( vb.) este:

a. a elibera

b. a ierta (iert)

c. libertate

96. Cuvantul romanesc frumos provine din termenul latin

a. formosus

b. fruor

c. frumentum

97. Mostenire in romana a termenului latin avunculum(subst.) este:

a. avut(a)

b. unchi

c. unghi

98. Cuvantul romanesc carbune provine din termenul latin:

a. calor

b. canalis

c. carbonem

99. Mostenirea in romana a termenului latin febrosum ( adj.) este:

a. fioros

b. febril

c. februar

100. Cuvantul romanesc cal provine din termenul latin

a. callis

b. caballus

c. callum

101. Evolutia in romana a termenului latin directus ( adj.) este:

a. direct

b. director

c. drept

102. Cuvantul romanesc minciuna provine din termenul latin:

a. mentionem

b. mentem

c. mentitionem

103. Mostenirea in romana a termenului latin catella ( subs.) este:

a. catea

b. cateva

c. carare

104. Cuvantul romanesc magiun este un termen:

a. de substrat

b. din limba turca

c. din limba maghiara

105. Mostenirea termenului latin foras ( adv.) in romana este:

a. fara

b. a fora

c. fiara

106. Cuvantul romanesc ( a) molipsi (vb.) este un termen

a. din limba greaca

b. de origine latina

c. de origine maghiara

107. Cuvantul romanesc hotar (subst.) provine din

a. substratul traco-dac

b. limba slava

c. limba maghiara

108. Selectati termenul lingvistic care provine din limba de substrat(traco-daca)

a. manz

b. caine

c. gasca

109. Selectati termenul lingvistic care provine din limba slava:

a. nevasta

b. frate

c. mester

110. Selectati termenul lingvistic care provine din limba latina:

a. morcov

b. floare

c. elesteu

111. Selectati termenul lingvistic care provine din limba maghiara:

a. hotar

b. paine

c. copil

112. Selectati termenul lingvistic care provine din limba greaca

a. morcov

b. floare

c. busuioc

113. Selectati termenul lingvistic care provine din limba turca:

a. gasca

b. paine

c. fistic

114. Cuvantul romanesc credinta (subst.) provine din limba:

a. maghiara

b. latina

c. traco-daca

115. Cuvantul romanesc politicos ( adj, adv) provine din limba:

a. latina

b. slava

c. greaca

116. Cuvantul romanesc branza(subst.) provine din limba

a. latina

b. turca

c. traco-daca

117. Cuvantul romanesc paine (subst.) provine din limba

a. latina

b. slava

c. traco-daca

118. Cuvantul romanesc veac (subst.) provine din limba:

a. latina

b. slava

c. turca

119. Cuvantul romanesc precupet (subst.) provine din limba :

a. slava

b. traco-daca

c. latina

120. Cuvantul romanesc logofat (subst.) provine din limba

a. greaca

b. turca

c. slava

121. Selectati termenul lingvistic de origine slava:

a. vifor

b. vant

c. ciorap

122. Selectati termenul lingvistic de origine latina:

a. taraf

b. ciulama

c. carne

123. Selectati termenul lingvistic de origine traco-daca:

a. ranza

b. genunchi

c. ureche

124. Selectati termenul lingvistic de origine latina:

a. nevasta

b. frumos

c. ifos

125. Selectati termenul lingvistic de origine slava:

a. trandafir

b. paine

c. logofat

126. Selectati termenul lingvistic de origine turca:

a. ciulama

b. inger

c. unchi

127. Selectati termenul lingvistic de origine greaca:

a. fereastra

b. inger

c. paine

128. Mostenirea termenului latin caelum (subst.) in romana este:

a. cer

b. cal

c. ger

129. Mostenirea termenului latin familia ( subst.) in romana este:

a. familie

b. femeie

c. familiar

130. Mostenirea termenului latin collocare (vb.) in limba romana este:

a. a (se) culca

b. colocata

c. (a) localiza

131. Structura latina a limbii romane este vizibila:

a. in toate compartimentele limbii

b. cu precadere la nivelul gramaticii si al vocabularului fundamental

c. la nivelul foneticii

132. Limba romana a rezultat din:

a. limba latina populara, usor imbogatita cu elemente de substrat traco-dac

b. din limba vorbita de vechi locuitori traco-daci

c. din osmoza limbii latine si a celei traco-dace.

133. Vocabularul limbii romane este in esenta:

a. heteroclit

c. predominant de origine slava

b. predominant de origine latina

134. Notiunile de baza ale vietii si activitatii umane se exprima in romana:

a. mai ales prin cuvinte mostenite din latina

b. prin cuvinte din limbile slave inconjuratoare

c. prin cuvinte mostenite din substratul traco-dacic

135. Latina populara din care a rezultat limba romana:

a. ne este bine cunoscuta

b. este partial cunoscuta

c. este putin cunoscuta (din inscriptii, un indreptar gramatical si ortoepic, etc.)

136. Starea de bilingvism a populatiei traco-dace dupa anul 106 este confirmata de:

a. adaptarea la pronuntia latina a hidronimelor traco-dace

b. terminologia latina utilizata exclusiv in denumirea notiunilor indispensabile

c. utilizarea partiala a termenilor latini

137. La baza reconstituirii vocabularului latinei dunarene se afla:

a. fondul lexical panromanic si vocabularul dialectelor romanesti

b. imprumuturile lexicale din limbile cu care latina a venit in contact

c. terminologia din substratul traco-dac

138. Lexicul latinei dunarene, in raport cu viitoarea limba romana era:

a. sarac si instabil

b. perfectionabil ulterior

c. bogat, deja cristalizat si destul de stabil

139. Lexicul latinei dunarene este axat pe:

a. exprimarea terminologiilor culturale

b. exprimarea terminologiilor rurale (agricultura si cresterea vitelor)

c. exprimarea terminologiilor urbane si administrative

140. Romana comuna reprezinta:

a. faza imediat urmatoare latinei dunarene, acel idiom al latinei balcanice vorbit atat la nord cat si la sud de Dunare, inainte de separatia etno-lingvistica

b. idiomul vorbit inainte de instalarea in Dacia a slavilor

c. idiomul vorbit dupa instalarea slavilor in Dacia

141. Vocabularul romanei comune prezinta in configuratia sa :

a. predominant termeni latinesti

b. termeni din limba albaneza

c. foarte multe cuvinte din limba de substrat

142. O marja de siguranta pentru stabilirea apartenentei unor termeni la substratul traco-dacic o reprezinta:

a. prezenta unor corespondente asemanatoare in albaneza

b. prezenta unor corespondente asemanatoare in limbile romanice

c. comparatia permanenta cu latina

143. Cei mai multi termeni slavi au imbogatit vocabularul limbii romane comune prin imprumuturi lexicale intre secolele:

a. VI-IX

b. XII-XV

c. IX-XII

144. Patrunderea cuvintelor slave in limba romana a determinat:

a. schimbarea fizionomiei limbii

b. nu a avut dimensiuni importante deoarece romana era deja o limba formata

c. nu a avut nicio relevanta

145. Atributul comuna atasat la limba romana, are in vedere:

a. caracterul unitar al limbii vorbite deopotriva de cele 4 grupuri etno-lingvistice aflate la nordul si sudul Dunarii

b. trasaturi care o distingeau deja de celelalte limbi romanice

c. statutul sau de limba latina incert conturata

146. Separatia celor 4 grupuri lingvistice aflate in arealul carpato-dunarean a fost determinata( printre altele) de:

a. neintelegerile etnice existente

b. invazia slavilor de la sudul Dunarii si a maghiarilor in vestul Daciei, in Transilvania

c. lipsa resurselor materiale

147. Derivarea cu sufixe(in sistemul derivativ al romanei)este analizabila:

a. prin prisma partilor de vorbire rezultate in urma derivarii

b. atat la nivelul partilor de vorbire rezultate cat si la cel de la care provin derivatele

c. mai frecvent in ceea ce priveste partile de vorbire care stau la baza derivarii

148. Substantivele deverbative au rezultat in romana in urma derivarii cu sufixele:

a. -(t)ura, - tor

b. -itas

c. -osus

149. Substantivele denominative sunt cele formate de la :

a. verbe

b. adverbe

c. substantive

150. Sufixele caracteristice substantivelor denominative sunt:

a. -idus,- osus

b. -aticus

c. -itas

151. Adjectivele deverbative sunt formate de la:

a. alte adjective

b. substantive

c. verbe

152. Sufixele caracteristice adjectivelor deverbative sunt:

a. - mentum

b. - ellus

c. - idus

153. Verbele deverbative sunt create:

a. de la adjectivele de origine verbala( foste participii)

b. de la alte forme verbale

c. sunt imposibile ca sistem de derivare

154. Absenta termenilor specifici civilizatiei urbane din vocabularul roman de origine latina se explica prin:

a. parasirea centrelor urbane de catre stramosii nostri in fata invaziilor popoarelor migratoare

b. comasarea locuitorilor Daciei mai ales in mediul rural

c. inlocuirea termenilor respectivi prin cuvinte din limbile altor popoare

155. Pentru desemnarea limbii de substrat a romanei se foloseste terminologia traco-daca deoarece:

a. dacii se mai numeau si traci

b. se presupune ca daca este un dialect al limbii trace, de vreme ce dacii faceau parte din marea ramura a neamului tracilor

c. tracii se mai numeau si daci

156. Celebrul edict Constitutio Antoniniana , emis in anul 212, atesta faptul ca in Dacia :

a. procesul de romanizare se desfasura dificil

b. procesul de romanizare se desavarsea iar limba latina devenise mijlocul de comunicare prevalent al populatiei autohtone.

c. Exista o situatie de bilingvism

157. Corpus Inscriptionum Latinarum (CIL) reprezinta :

a. o sursa de cunoastere a latinei literare realizata sub forma unei antologii de texte

b. o culegere de inscriptii provenita de pe intreg teritoriul romanitatii

c. un indreptar ortoepic si gramatical

158. Conservatorismul latinei dunarene are drept consecinta :

a. izolarea acesteia de celelalte provincii

b. fidelitatea viitoarei limbii romane fata de limba latina

c. evolutii si modificari specifice spatiului carpato-dunarean.

159. Printre argumentele capabile sa infirme ipoteza disparitiei in masa a populatiei dace dupa cucerirea romana se numara si:

a. urme arhelogice atestand convietuirea daco- romana care dateaza din secolele II-III. p.Chr.

b. a si b.

c. Scene de pe celebra "Columna a lui Traian «

160. Printre factorii care au determinat un proces de romanizare intens si rapid in Dacia se numara si :

a. puternica influenta a centrelor deja romanizate de la sudul Dunarii si din Scythia Minor.

b. a si b.

c. experienta dobandita de romani in procesul de romanizare desfasurat in celelalte provincii

161. Teoria imigrationista ( roesleriana) sfideaza adevarul istoric si stiintific deoarece :

a. refuza recunoasterea mentinerii poporului roman in teritoriile sale de bastina

b. acrediteaza ideea disparitiei populatiei dace dupa anul 106

c. dezvolta ipoteza exterminarii in masa a populatiei dace dupa anul 106.

162. Existenta unui fond de cuvinte latinesti , specific crestine, in sec. al IV-lea p. Chr. reprezinta dovada :

a. acceptarii crestinismului de catre populatiile daco-romane

b. atitudinii reticente fata de noua religie crestina a populatiilor dace

c. aparitiei de comunitati crestine, epscopii.

163. Toponimia nord-dunareana de origine slava ne duce la concluzia ca :

a. limba slava a exercitat o influenta covarsitoare asupra limbii romane

b. populatia daco-romana se afla in sec.al IV-lea , la venirea slavilor, la nord de Dunare(argument impotriva teoriei imigrationiste)

c. populatia slava a fost asimilata de catre populatia daco-romana.

164. Ipotezele teoriei roesleriene (imigrationiste) pot fi combatute prin dovezi si argumente

a. de natura arheologica

b. istorice

c. istorice, arheologice si lingvistice

165. Varianta terminologica cea mai potrivita pentru desemnarea latinei dunarene este :

a. latina carpato-dunareana

b. latina balcanica

c. latina orientala

166. In latina dunareana vocalele cu o durata de pronuntie mai scurta se vor transforma in :

a. vocale opuse ca timbru

b. vocale deschise

c. diftongi

167. Corelatia de deschidere (vocalica) care in latina tarzie o inlocuise pe cea de cantitate va cuprinde :

a. tot sistemul vocalic

b. toate vocalele cu exceptia vocalei a

c. toate vocalele apropiate ca timbru

168. In latina dunareana se dezvolta ca tendinta foarte veche (de data IE) fenomenul de

a. disparitie, prin pronuntare mai slaba, a consoanelor finale

b. dezvoltare a consoanelor constrictive

c. intarire a consoanelor labiale

169. Cea mai importanta tendinta in evolutia sistemului morfologic al latinei dunarne o reprezinta :

a. simplificarea flexiunilor (nominala si verbala), generata de reducere si regularizare

b. sincretismul cazual

c. pierderea identitatii formelor flexionare

170. Existenta unor termeni de origine latina precum : nea< nivea, curechi<caulicolis june< iuvenem, in graiurile din nord-estul Transilavaniei demonstreaza ca :

a. romanii au revenit in aceste teritorii intr-o perioada mai tarzie

b. continuitatea in teritoriile respective a populatiei romanizate

c. pierderea termenilor nelatini care circulau in exteriorul arcului carpatic.

171. Parasirea oficiala a Daciei in anul 271 p. Chr. a fost ordonata de:

a. imparatul Caracalla

b. imparatul Claudius

c. imparatul Aurelianus S p.3 a7