Ion comentariu

Ion comentariu

Ctitorul romanului modern s-a nascut in loc Tarnisiua nume cu rezonanta dacica. Debuteaza ca mai toti romancierii ca nuvelist publicand volumele :Framantari,Golanii,Marturisire. Prestigiul literar si-l castiga in 1920 odata cu publicarea romanului Ion care pune bazele adevaratului roman roman modern. Rebreanu scria in general greu chinuit asemanandu-se cu scriitorul francez Flobert,deasemenea a fost un scriitor nocturn placandu-I sa scrie operele noaptea pt ca atunci putea sta de vb cu pers sale. In privinta stilului Rebreanu este un anti-calofil diferit de Camil petrescu,in sensul ca era contra stilului cizelat fiind preocupat de pulsatia vietii,de cantitatea de adevar. Privind stilul G.Calinescu l-a acuzat pe rebreanu ca ar avea un stil bolovanos,acuzatie la care Rebreanu a raspuns:"prefer sa fiu bolovanos dar adevarat,daca am reusit sa strang in cuvintele mele pulsatia vietii atunci nu la dau pe toate frazele frumoase din lume ". Pt Rebreanu adevarul este esemenea firului de nisip patruns intr-o scoica de mare. Ca romancier R a avut o conceptie rotunda,sferoidala in sensul ca mai toate romanele sale incep cu o scena prin care suntem introdusi in lumea fictiunii sala artistice si se termina cu o scena prin care suntem readusi la realitate. Pana la forma definitiva de la 1820,romanul Ion a cunoscut mai multe variante avand o gestatie indelungata de aprox 10 ani. Dupa o experienta trista in regat in capitala Rom Reb revine la Arad,la Maieru unde tatal sau era invatator si afla de la sora sa Lavinia ca cel mai bicisnic flacau din sat a sedus-o pe Rodovica cea mai frumoasa fata numai pt a intra in posesia pamanturilor acesteia. Cele relatate de sora sa vor constitui subst nuvelei Rusinea . Un alt fapt premergator rom Ion il constituie cele vazute de autor in timp ce se indrepta intr-o zi de duminica de sarbatoare cu pusca la vanat. Autorul vede un taran imbracat in straie de sarbatoare si convins ca este singur pe camp ingenunche si saruta pamantul ca pe o ibovnica,faptul va fi relatat in nuvela Zestrea. Deasemenea lui R nu i-a fost straina nici conceptia populara,prezenta mai ales la pop din Balcani conform careia tinerii casatoriti sunt pusi sa sarute pamantul din vatra stramoseasca de unde chemarea ancestrala a taranului catre pamant. Sub rap compozitional Ion este alcatuit din 2 parti: Glasul pamantului si Glasul iubirii,sensibil egale ca intindere. Prima parte are 6 cap iar a2a are 7 cap cu titlurio simbolice ca :Inceputul,nunta,Sfarsitul,sarutul. Rom Ion se deschide cu un cap intitulat inceputul si se termina cu unul Sfarsitul. Ion Pop Aglametasul eroul princ al rom se vede nevoit sa-si inabuse iubirea sincera fata de Florica ,o fata frumoasa dar saraca ca si el sis a se apropie de uratica Ana numai pt a asculta de glasul pamantului,in prima parte a rom. Actiunea rom se deschide cu scena deschiderii drumului care duce de la Carlibaba la Pripas,scena prin care cititorul este introdus in lumea fictiunii artistice a autorului, asa cum preciza N Manolescu :"drumul este primul pers al rom,pt ca cu prilejul descrierii sale nu apare nici un erou cu exceptia cititorului care este condus spre locul de desfasurare al actiunii. Autorul prezinta apoi hora duminicala ce are loc in curtea Tudosiei vaduva lui Maxim Oprea,prilej pt autor de a ne prezenta stratificarea sociala la sat. astfel taranii se tin grupuri grupuri in functie de avere,leg intre grupuri fiind facuta de preotul Belciug. Apare la hora acum si tatal Anei,Vasile Baciul putin cam ametit de bautura atragand apostrofarea din partea preotului. Vasile Baciu' intentiona sa o casatoreasca pae Ana cu G Bulbuc un tanar ce descindea dintr-o familie bogata si care nu i-ar fi cerut zestre. Acest fapt il det pe V B sa il jigneasca la hora pe Ion numindu-l sarantoc si fleandura si precizandu-I ca nu-si va da fata dupa el. Acest incident de la hora prevesteste bataia de la carciuma lui A vrum dintre Ion si G Bulbuc eternal sau rival,care va imparti lumea satului in 2parti in functie de simpatie sau antipatie . ion este un tanar harnic care a muncit o vara intreaga si s-a convins ca daca ar munci toata viata nu ar putea scapa de saracie. Acum Ion se gandeste sa puna in aplicare planul sugerat de T Herdelea ,fiul invatatorului ,acela de a o seduce pe Ana pt a putea intra in posesia pamanturilor lui V B,plan de ale carui urmari tragice initial nu-si da seama nici Titu. Ion dorea pamanturile nu pt a se imbogati ci pt a trai demn deoarece ne aflam intr-o per in care indivizii sunt apreciati dupa avere. Marea nesansa a vietii lui Ion este de a fi intalnit in viitorul sau socru un om cu o psihologie asemanatoare. V B se casatorise cu mama Anei tot pt pamanturile acesteia ,iar acum intrat in randul oamenilor instariti nu dorea sad ea zestre fiicei sale nici macar o palma de pamant pt ca el stia ca aceasta ar fi insemnat sa coboarte o treapta in ierarhia sociala,in timp ce Ion ar fi urcat.V B initial este convins ca Ana a ramas insarcinata cu George iar in momentul in care afla adev o ia la puleala trimitand-o la Ion unde o asteapta acelasi tratament. Ion o va trimite pe Ana la tatal sau sa trateze prob pamantului.in cele din urma pt anu ajunge pe drumurile tribunalelor V B se vede nevoit sa consimta casatoria Anei cu Ion careia ii promite ca ii va da o parte din pamant insa Ion doreste toate pamanturile. Nestiinta de carte a lui Ion si a lui V B este speculate de preotul Belciug care ii pune sa se angajeze in scris ca dupa moartea lor toate pamanturile vor intra n posesia bisericii. Odata intrat in posesia pamanturilor lui V B Ion ingenunche si la saruta cu sfintenie ca pe o iubita ceea ce constituie pct culminant al actiunii. La nunta Ion joaca intre Ana si Florica dovada ca nu a incetat sa o iubeasca pe aceasta din urma ,abia acum realizand ca odata cu pamanturile s-a vazut nevoit sa o accepte si pe Ana. Vazut in posesia pamanturilor Ion,spre deosebire de socrul sau se va purta urat cu ana det pe aceasta sa-si puna capat zilelor,sa se spanzure lasand in urma un copil pe nume Petre. Initial Ion are grija de copil intrand in conflict ca mama sa Zenovia deoarece esra convins ca daca Petre va muri va pierde pamanturile,insa este linistit de Zaharia Herdelea care ii spune ca el este singyurul mostenitor al copilului. Odata satisfacut glasul pamantului in Ion se redesteapta glasul iubirii incercand acum sa se apropie de Florica pe care nu incetase o iubeasca si care intre toimp se casatorise cu George vechiul sau rival. George va fi anuntat de oloaga Zavista care se aciuase pe langa gospodaria sa,ca Ion da tarcoale ogradei sale. George insceneaza o plecare la padure dupa lemne intorcandu-se din drum pe motiv ca ar fi uitat o secure acasa ,il surprinde pe Ion in ograda sa si il omoara cu o sap ape fundalul orocaitului broastelor care asista la crima precum in tragedia antica. Actiunea rom se incheie cu descrierea in sens invers a aceluiasi drum pe care ne este prezentata si fam Herdelea care se vede nevoit sa paraseasca loc secventa prin care autorul ne readuce la realitate. Intelectualitatea rurala este reprez de preotul Belciug si in fam invatatorului Herdelea compusa din sotia sa Maria si cei trei copii:laura,ghighi si titu.avand in vedere ca ne aflam in ardeal pe langa menirea preotului de a tine predici la biserica in fata enoriasilor sau a invatatorului de a-I invata pe copii carte acestia au si rolul de a mentine treaza constiinta nationala in aceasta parte a tarii. Fam inv se confrunta cu probleme deosebite pt ca va intra in conflict cu preotul pe pamantul caruia avea construita casa,existand perspective daramarii acestuia. Initial relatiile dintre inv si preot sunt din cele mai bune insa dupa ce inv il ajuta pe Ion sa faca o plangere,rel acestuia se tensioneaza cu preotul. Mai mult,in urma unor datorii inv ii sunt scoase la licitatie lucrurile,preotul cumparand si el o masa. Laura se vede nevoita sa se casatoreasca cu G Pintea care descindea dintr-o fam de preoti si care nu cerea zestre inv ,renuntand la iubirea sa sincera pt Aurel Ungureanu. Observam similitudini intre fram Ion Ana si laura George dar si deosebiri in sensul ca in timp cer in fam Ion Ana elemental de disolutie este el masculin,in fam Laura George el masculine da stabilitate acestuia.lnvatatorul Zaharia se confrunta si cu prob de ordin professional fiind obligat de maghiari sa le tina lectiile in maghiara,apare chiar perspective destituirii acestuia. In cele din urma Zaharia este silit de autoritatile maghiare sa se pensioneze inainte de vreme. Preotul Belciug isi vede visul transformat in realitate construind o bis noua pe pamanturile lui V B in jurul careia se strange intreaga comunitate.Ion Pop al Glanetasului eroul princ a fost considerat de G Calinescu o bruta comparandu-l cu Julien Sorel eroul luoi Sthendal din Rosu si negru. Eugen Lovinescu considera ca lui Ion ii este specific o pornire instimctuala si ca pune o adevarata cazuistica in atingerea scopului propus,intrarea in posesia pamanturilor lui V B. ion este un tip intelligent dovada ca Z H insist ape langa tatal sau sa-l trimita la scoala prevazandu-I un viitor frumos,insa copilul este atras de pamant ca de un magnet. Ana este asa cum a numit-o T Vianu o mater dolorosa plimbandu-se cu copilul in brate de la tata la sot batuta si de unul si de altul si nevoita sa-si puna capat zilelor in timp ce este condusa pe ultimul drum ,Ion si V B tot la pamant se gandeau,situatia ei nu este cu mult diferita de a altor femei ale epocii care asa cum preciza G Calinescu erau considerate o forta de munca aducatoare de pamant avand rol in perpetuarea speciei. Romanul Ion are un aspect monographic in sensul ca autorul prezinta satul ardelenesc in complexitatea evenimentelor sale,cu obiceiurile de la hora,legate de evenimente capitale din viata unui individ precum:nunta ,inmormantarea,obiceiuri legate de sfintirea noii biserici construite de Belciug . rom Ion este primul rom obiectiv de valoare din lit rom.

Esecul - in egala masura spectaculos si misterios - al tentativei unor talhari de a o "calca" pe hangita accentueaza sugestia ca persoana se afla sub puterea si ocrotirea necuratului. Ori necuratul sub puterea, ei - dialectica rapor­tului de forte in astfel de situatii este extrem de alunecoasa.

Marghioala este "frumoasa, voinica si ochioasa" - mai cu seama ochioasa, magnetismul privirii smulgandu-i tanarului fiu de boier care poposeste la han in fapt de seara repetate exclamatii admirative.

Femeia pare a se astepta la vizita. Stie, in orice caz, ca oaspetele are drept tinta a calatoriei casele polcovnicului Iordache unde urmeaza a se logodi cu fata lui cea mare. Face oficiile de gazda cu sarguinta si nu se da cu prea multa convingere inapoi de la avansurile coco­nului Fanica - dimpotriva. Hangita nu tine in casa nici o icoana. Cand tanarul se aseaza sa manance facandu-si cruce, dupa datina, de sub masa se aude racnetul unui cotoi batran. Vizita se prelun­geste, agrementata cu jocuri erotice si delicateturi gastronomice.

Ca din senin, afara se starneste un viscol cumplit, care nu-1 impiedica insa pe tanarul, devenit subit constient de intarziere, sa se astearna la drum. Cocoana Marghioala incearca sa-1 convinga sa renunte si, neizbutind, ramane o vreme dusa pe ganduri, rasucind si invar­tind in maini caciula calatorului, in fundul careia priveste adanc. Refuza plata pe loc a consumatiei sau, mai exact, o amana pana la trecerea inapoi a tanarului, parand convinsa ca faptul se va intam­pla mai curand decat crede si isi propune acesta.

Cei doi isi iau ramas bun pe fondul unui schimb intens de priviri, ochii cocoanei sclipind "grozav de ciudat". La iesirea pe poarta, uitandu-se inapoi, oaspetele zareste in deschizatura usii "umbra alba a femeii" adumbrindu-si cu mana arcurile sprancenelor. Isi face cruce ca sa aiba noroc la drum si aude in urma "usa bufnind si un vaiet de cotoi". Din acest moment, pana la intoarcerea tanarului care rataceste vreme de patru ceasuri imprejurul hanului, Marghioala nu mai survine in actiune la modul personalizat. Ea se lasa insa banuita in spatele starii de rau care il cotropeste pe calator, - respectiv, in senzatia ca buclucasa caciula il "strangea de cap ca o menghina - precum si in aparitia subita in cale-i a unui ied jucaus, ai carui ochi ii aduc aminte de altii

Micul animal se dovedeste a fi al cocoanei Marghioala, avand si el, asemenea cotoiului si stapanei, alergie la semnul crucii. Hangita il asteapta pe aventurosul logodnic cu patul nedesfacut, determinandu-l sa se intrebe retoric si nu tocmai : "- Stia femeia ca ma intorc ?". Urmeaza o orgie erotica prelungita si reiterata in alte trei randuri in care farmecul Marhgioalei il deturneaza pe viitorul ginere al polcovnicului Iordache de la calea cea dreapta a preconizatului mariaj. In final, un incendiu distruge din temelii hanul lui Manjoala, ingropand-o pe femeia "acu harbuita, sub un morman urias de jaratic", ceea ce provoaca nebu­losul comentariu al lui Iordache : "- A bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca!", insotit de formularea repetata a convingerii ca "in fundul caciulii () pusese cocoana farmece si ca iedul si cotoiul erau totuna", in speta, diavolul.

Insinuarea stravezie a batranului ca vorbeste dintr-o temeinica experienta personala, el insusi traind odinioara o aventura similara la han cu Marghioala, confera femeii un plus de mister si este de natura sa adanceasca dimensiunea stranie a povestii.

Spre deosebire de sasiul roscovan din La conac, care pare a fi necuratul in persoana, Manjoloaia apartine categoriei interme­diare, a vrajitoarelor, - aparitii umane, inzestrate insa cu puteri supranaturale, de sorginte diabolica. Fiinta fara varsta sau, poate, capabila sa abroge curgerea timpului, ramanand suspendata intr-o eterna varsta a voluptatii carnale dezlantuite (tanarul o cunoaste astfel "inca de copil"), dispune de reflexele oricarei femei senzuale si cu vino-ncoa, dar si de un set de mijloace cu care isi apropie victi­mele, in strategia sa erotica, farmecul personal si farmecele dracesti ocupa locuri egale si conlucreaza armonios intru atingerea scopului.

Ca personaj, cocoana Marghioala este desenata cu finete exemplara si mare austeritate a mijloacelor intr-un registru biva­lent: la fel de expresiva si de credibila perceputa in cheie realista, ca si in cromatica fantastica. Se afla intr-o relatie ambigua cu topos-ul magic al hanului: nu vom sti niciodata daca femeia reprezinta esenta lui antropomorfizata sau locul este contaminat de natura ei diabolica. Disparitia simultana vorbeste, in orice caz, despre o legatura obscura, dar indisolubila, dupa cum focul mistuitor trimite cu