Literatura
Lingvistica - rezolvariI. 1.Prezentati, la alegere, 2 momente sau 2 idei din istoria lingvisticii privite comparativ. 2.Prezentati, la alegere, 2 discipline lingvistice privite comparativ. 3.Numiti 10 domenii/discipline ale lingvisticii si prezentati unul dintre ele. 4.Definiti lingvistica prin comparatie cu alte domenii interesate de lingvistica SAU Amintiti domeniile inrudite cu lingvistica si precizati raportul dintre ele. II. 1.Notiunea de limba in lingvistica./Limba ca obiect al lingvisticii. 2.Opozitia limba-vorbire (2 conceptii fundamentale care disting limba ca sistem de actualitate). 3.Limba in conceptia lui Saussoure.(limba vazuta ca un sistem). 4.Vorbirea si discursul. Domenii lingvistice care au ca obiect discursul. III. 1.Relatia dintre abordarea lingvistica sincronica si cea diacronica. 2.Notiunea de sistem. Caracteristici. 3.Relatii sintagmatice si paradigmatice.(precizati cu exemple). 4.Competenta lingvistica vs. perf. lingv. IV. 1.Proprietatea semnului lingv. 2.Sens si semnificatie. 3.Relatia semnului cu referentul. Raportul dintre limbaj si realitate. V. 1.Diferenta intre sunet si fonem. 2.Tipuri de morfeme. 3.Tipuri de fraze in functie de modalitatea enuntiativa. 4.Textul ca obiect de studiu. 5.Diferenta intre fraza si text. 6.Elemente care asigura coeziunea textului. Rezolvari I. 1.Prezentati, la alegere, 2 momente sau 2 idei din istoria lingvisticii privite comparativ. 2.Prezentati, la alegere, 2 discipline lingvistice privite comparativ. 3.Numiti 10 domenii/discipline ale lingvisticii si prezentati unul dintre ele. 4.Definiti lingvistica prin comparatie cu alte domenii interesate de lingvistica SAU Amintiti domeniile inrudite cu lingvistica si precizati raportul dintre ele.
Antichitate :- doua coordonate a)Problema filozofiei limbajului in Grecia 1 ) Raportul dintre lucruri si cuvinte: Intr-unul dintre dialogurile lui Platon , Cratylos si Ermogene discuta despre natura limbajului.Cratylos spune ca aspectul cuvintelor surprinde substanta profunda a lucrurilor , Ermogene dezvolta ideea caracter-conventional al limbajului sustinand ca el este doar rezultatul unor conventii. Platon incearca sa impace cele doua personaje. 2) Raportul dintre limbaj si gandire b) Gramatica in Grecia si in Roma Grecia si nasterea spiritului gramatical Dionisio din Tracia in sec II d.Hr scrie primul tratat gramatical cunoscut Apare prima lista a partilor de vorbire, gramatica si analiza gramaticala in sec IV d.Hr Panini realizeaza o descriere minutioasa a sanscritei ( India) Roma si constituirea primelor gramatici Varro in sec I in.Hr organizeaza mai amanuntit descrierea cuvintelor dpdv etimologic si morfologic. Sec I d.Hr Priscian aprofundeaza descrierile grecesti ale cuvantului si notiunea de sintaxa. Evul Mediu : - 2 idei fundamentale A) Situatia filozofiei limbajului : Teoriile limbajului in lumea araba Gramatica speculativa in occident: -3 teorii a) "Lumea nu ne este accesibila in mod direct , dar putem avea o vedere de ansamblu asupra esentei sale daca studiem limbajul" - limbajul reprezinta o oglinda a lumii b) Gramaticieni modisti: sunt numiti asa pt ca din punctul lor de vedere , limbajul constituia un sistem complex de semnificare - Moduri de Semnificare c) Disputa dintre realisti si nominalisti -realistii spun ca exista o legatura intre cuvinte si lucruri -nominalistii considera ca nu exista o echivalenta stricta intre cuvant si lucru B) Dezvoltarea gramaticii: a) Contributia gramaticienilor arabi b) Gramatica in Europa: in sec IV - alfabetul OGAMIC - scrierea limbilor celte in sec VI - alfabetul GOTIC - scrierea imbile germanice in sec X - alfabetul CHIRILIC - scrierea limbile slave 2 Lingvistica comparata ( numita si gramatica comparata ) se ocupa de comparatia genealogica , adica de relatiile dintre limbi inrudite , in sensul ca au un stramos comun . Gramatica contrastiva se ocupa in mod special de diferentele dintre 2 (sau mai multe limbi ) , de erorile care se nasc din aceste diferente. 3. Fonetica , gramatica , lexicologia , stilistica , pragmatica lingvistica , lingvistica comparata , tipologia lingvistica , gramatica contrastiva , sociolingvistica , psiholingvistica. Fonetica:
-isi propune sa descrie si sa inventarieze sunetele limbii -este empirica , se apropie mult de fizica -obiectul foneticii este sa clarifice sunetele -in 1888 s-a constituit un alfabet fonetic international care are la baza alfabetul latin la care s-au mai adaugat si altele -fonetica experimentala s-a nascut in secolul XIX odata cu inventarea laringoscopului -exista 3 tipuri de fonetica : -acustica: studiaza propagarea sunetelor -auditiva: studiaza modul in care sunt percepute sunetele -articulatorie: studiaza modul in care sunt produse sunetele 4 Gramatica , Logica , Retorica , Stiinta Comunicarii Gramatica : -vine de la cuvantul gramma care inseamna litera -in sec XIX avea 2 sensuri : arta de a-si exprima gandurile scris sau oral in conformitate cu un set de reguli ansamblul de reguli care indruma vorbirea si scrierea corecta a limbii in sec XX s-a mai adaugat un sens studiul sistematic al elementelor constitutive ale limbii pentru a evita confuzia , gramaticii i s-a atribuit sensul normativ si lingvisticii sensul stiintific Logica :- vine din cuvantul logos care inseamna stiinta cunoastere Leibniz propune ca logica sa foloseasca un limbaj abstractizat pentru a evita confuzia Retorica : - are caracter practic ne invata sa organizam un discurs si sa vorbim in fata unui auditoriu a aparut in grecia in sec V i.HR Comunicarea :- orice limbaj de comunicare si orice mod de comunicare reprezinta un limbaj functia de comunicare este mai importanta in limbajul verbal Lingvistica : - a aparut la inceputul sec XIX dar abea la sfarsitul sec , devinde disciplina stiintifica evolutia ei ii este datorata scolii de la Praga si : W. Writney F de Saussure L. Bloomfield Acestia nu erau multumiti de abordarea istorica a limbajului. II. 1.Notiunea de limba in lingvistica./Limba ca obiect al lingvisticii. 2.Opozitia limba-vorbire (2 conceptii fundamentale care disting limba ca sistem de actualitate). 3.Limba in conceptia lui Saussoure.(limba vazuta ca un sistem). 4.Vorbirea si discursul. Domenii lingvistice care au ca obiect discursul.
-Saussure distinge multimea fenomenelor de utilizare a limbajului si le-a grupat sub termenul VORBIRE. Pe de alta parte distinge obiectul de studiu al lingvisticii , adica fenomenele de care trebuie sa se ocupe lingvistica si le numeste LIMBA -limbajul se constituie intr-un sistem care ne permite sa intelegem mai bine si sa organizam mai bine fenomenele legate de vorbire care constituie defapt materia reala a lingvisticii.
-in prima faza a aparitiei sale in secolul XIX , lingvistica este interesata de pluraritatea limbilor , astfel lingvistii cunosc direct mai multe limbi si pot sa le descrie. in secolul XX apare o lingvistica mono limba astfel lingvistii se intereseaza inainte de toate de limba materna. - In conceptia lui Saussure lingvistica , ca disciplina , se ocupa de limba materna. dupa saussure limba este un cod , un set de reguli impuse tuturor utilizatorilor. 3 Limba dupa saussure este un sistem de semne , un tezaur care contine toate semnele izolate. Limba este un sistem de semne organizarea acestor semne in segvente tine de folosirea individuala a limbii. - in opozitia fundamentala a lui saussure limba - vorbire, acesta scoate in evidenta faptul ca , vorbirea este un fapt individual in timp ce limba este un fapt social. -vorbirea poate fi definita ca exploatarea individuala a limbii intr-un anumit moment si loc. -Discursul: acest termen a fost introdus de catre lingvistul Gustav Guillame acest termen trimite la folosirea efectiva a limbajului asa cum se realizeaza el intr-o situatie enuntiativa. -intre limba si discurs exista interactiunea vazuta in felul urmator, lb spre deosevire de discurs nu ofera vizibilitate directa , nu putem avea acces la sistemul limbii decat prin intermediul manifestarii discursului. limba nu poate fi descrisa decat pornind de la aceste manifestari ale discursului in sens invers discursul nu este posibil decat pt ca limba face posibila producerea sa III. 1.Relatia dintre abordarea lingvistica sincronica si cea diacronica. 2.Notiunea de sistem. Caracteristici. 3.Relatii sintagmatice si paradigmatice.(precizati cu exemple). 4.Competenta lingvistica vs. perf. Lingv. 1 Limba comporta atata elemente de stabilitate cat si de instabilitate. Daca abordarea va tine cont de stabilitatea sistemului la un moment dat se va numi abordare SINCRONICA . Cea de-a doua se va numi abordare DIACRONICA, adica instabila . Pentru fundamentarea acestei opozitii Saussure propune metafora jocului de sah: Daca un jucator incepe o partida si se intrerupe pentru a ceda locul altui jucator , acesta nu va avea nici o problema cat timp cunoaste regulile. Preluarea jocului inseamna sincronie . Pe langa abordarea diacronica exista si o abordare sincronica care se ocupa de relatia dintre termenii coexistenti in interiorul unui sistem la un moment determinat. Gustave Guillaume a sustinut complementaritatea acestor doua demersuri si a propus un studiu al istoriei sistemelor sincronice succesive , deci o diacronie a sincroniilor.
a) conceptia care vede limbajul ca un sistem de semne b) conceptia care vede limbajul b) Fiecare cuvant corespunde unei etichete care trimite la un obiect din realitate. Limbajul apare ca o lista de semne fara legatura unele cu altele , ci doar cu obiectul pe care il desemneaza. Limbajul reprezinta un intreg sistem organizat. 3 Sintagma reprezinta combinarea in lantul vorbirii a doua unitati consecutive (morfemul, fraza). Dimensiunea poate varia , cuvintele sunt inlantuite. Elementele prezente si raporturile dintre ele sunt studiate mai ales dpdv al asezarii lor si combinarii. Pentru axa paradigmatica , semnele lingvistice intretin raporturi asociative , mai mult sau mai putin extinse in interiorul paradigmelor formale. Aceste raporturi pot fi constatate intre unitati care figureaza in acel context si care , cel putin in acel context se exclud. Paradigma desemneaza ansamblul unitatilor care pot comuta cu o unitate lingvistica data , pot aparea in acelasi context ca si ea. Tipuri de raporturi asociative: a)raporturi stranse , fundamentate pe semnificat si semnificant : invatamant b)raporturi mai putin stranse , fundamentate pe semnificat : educatie c) rapoarte in sens larg , fundamentate pe semnificatul si semnificantul sufixului : recensamant d) rapoarte in sens foarte larg , fundamentate doar pe semnificantul rimei : invatamant , mormant 4 Exista doua concepte importante pentru lingvistica generativa , competenta si performanta. Competenta - cunoasterea implicita pe care un subiect vorbitor o are asupra limbii sale . Implica doua lucruri fundamentale : -Facultatea de a intelege si de a produce ansamblul infinit al frazelor gramaticale ale unei limbi pornind de la un numar infinit de reguli ; cuprinde si fraze pe care locutorul nu le-a auzit niciodata. -Capacitatea de a distinge enunturile bine formate de cele care nu sunt bine formate , frazele ambigue sau frazele inacceptabile : -Pisica este pe acoperis -Maria nu-l bate pe Mihai in gradina -Incolore idei verzi dorm furioase. -Eu a vrea tu Performanta - punerea in opere efective a competentei lingvistice , in acte de vorbire care sunt de fiecare data diferite 1 Performanta guvernata de reguli 2 Performanta schimba reguli 1) In masura in care regulile competentei pot fi repetate de un infinit de ori , subiectul vorbitor poate genera enunturi mai mult sau mai putin inedite 2) Devierea in raport cu regulile competentei in timpul folosirii individuale a limbajului IV. 1.Proprietatea semnului lingv. 2.Sens si semnificatie. 3.Relatia semnului cu referentul. Raportul dintre limbaj si realitate. 1. Semnul lingvistic este formulat prima data de Saussure ca fiind rezultat al combinarii semnificantului si semnificatului. Semnificantul : imaginea acustica a morfemului , reprezinta o suita de foneme corespunzatoare fiecarui sunet. Semnificat : conceptul asociat acestuia Semnul lingvistic - reprezentarea mentala in calitate de produs al asocierii unei imagini acustice cu un concept. Proprietati: -Reprezinta doua fatete de nedisociat(semnificant si semnificat) -Este arbitrar - relatia dintre semnificant si semnificat nu este motivata de o relatie cauza-efect -Este linear - elementele sale se prezinta succesiv , spre deosebire de altele : semnele de circulatie care pot aparea diferit in functie de semnificatie 2 Un semnificat poate fi absorbit de doua semnificante. Ex: a murit si a decedat Diferenta intre sens si semnificatie este importanta pentru a se sti sensul in afara contextului (semantica) si sensul in interiorul contextului (pragmatica) Limbajul constituie reflectarea fidela a lumii si nu o constructie a spiritului . Exista acest raport intre lume si limbaj , iar lumea este structurata exact in acelasi mod in care este structurat limbajul . Semnele din mintea umana sunt identice cu obiectele din realitate. Aceasta conceptie este numita conceptie realista . Semnul nu este considerat ca o reflectare exacta a referentului ci ca o reconstruire a realitatii de catre spirit. Aceasta conceptie este numita conceptie nominalista. Conform acestei conceptii limbajul reprezinta o exprimare a perceptiei personale a realitatii. Limbajul organizeaza si structureaza realul deci reprezinta un filtru al realitatii. V. 1.Diferenta intre sunet si fonem. 2.Tipuri de morfeme. 3.Tipuri de fraze in functie de modalitatea enuntiativa. 4.Textul ca obiect de studiu. 5.Diferenta intre fraza si text. 6.Elemente care asigura coeziunea textului. Sunetul poate fi considerat ca un fapt fizic obiectiv care se defineste prin anumite calitati fizice. Se defineste prin functia sa in sistemul liric. Sunetul are o infinitate de pronuntari dar are aceeasi functie. Fonemul este sunetul distinctiv , care are rolul de a deosebi sensurile cuvintelor. Morfemul este cea mai mica unitate cu sens. Tipuri de morfeme: a) Morfeme lexicale b) Morfeme gramaticale a) morfemele lexicale au sens lexical b) morfemele gramaticale au sens gramatical -derivationale : cu sufixe si prefixe -flexionare: gen , nr , mod , timp , persoana ,caz etc Morfeme flexionare: prima abordare , este aceea de a distribui cuvintele in clase numite parti de vorbire. Cele variabile sunt studiate in mod sistematic , si se studiaza categoria dupa care ele variaza: gen , nr ,caz etc Se numeste morfologie flexionara pentru ca studiaza flexiunea , variatiile determinate de flexiune Lexicologia: studiaza formarea cuvintelor din perspectica clasei. Reguli de construire: - morfeme gramaticale sufixe si prefixe. 3 Fraza :- corespunde spatiului cuprins intre o majuscula si un punct(dpdv grafic) apare ca o suita de sunete si este definita ca o unitate melodica(dpdv fonetic) exprima un sens complet(dpdv semantic) este o suita de cuvinte ordonate in jurul unui verb dupa anumite reguli(dpdv morfosintactic) Tipuri de fraze : Fraza asertiva : locutorul isi asuma responsabilitatea pentru enuntul sau si il prezinta ca fiind adevarat Fraza interogativa: locutorul suspenda valoarea de adevara a enuntului sau iar interlocutorului i se cere un raspuns Fraza injonctiva : locutorul nu isi prezinta enuntul ci se adreseaza unui interlocutor pentru a-i influenta comportamentul si pentru a-l determina sa actioneze intr-un anume fel 4 Textul poate fi delimitat de la sintagma pana la un roman. Textul a fost recunoscut inca din antichitate de catre Retorica. Dupa anii 60 s-a reusit o oarecare delimitare a textului in functie de anumite domenii lingvistice : - gramatica textului lingvistica textuala analiza contextuala pragmatica textuala Textul este un lant lingvistic vorbit sau scris care formeaza o unitate de comunicare. Repere: -Emil Benveniste :"In interiorul frazei , uitatile se combina pentru a compune o unitate de rang superior . Unitatile frazei nu se combina ca morfemele , nu se integreaza intr-un rang superior dupa reguli particulare. O fraza precede o alta intr-un raport de succesiune dat fiind ca un grup de fraze nu este o unitate superioara frazei." in acceptiunea sa nu exista secventa de text. -Hollyday si Hasan: "Textul este de alta natura decat fraza , mai degraba semantica" ei au fost preocupati de modul in care se asigura continutul textului
|